Sambata, 13 Decembrie 2025, ora 15:30
1538 citiri
Șefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas FOTO Hepta
Orice acord de pace care ar pune capăt războiului declanșat de Rusia în Ucraina riscă să fie doar o pauză temporară dacă Moscova nu face concesii reale, inclusiv reducerea efectivelor militare și limitarea bugetului alocat apărării. Avertismentul vine din partea șefei diplomației europene, Kaja Kallas.
Într-un interviu acordat cotidianului italian Corriere della Sera, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă a subliniat că lipsa unor compromisuri concrete din partea Rusiei ar putea deschide calea unor noi conflicte pe continentul european.
„Problema păcii este Rusia”, a declarat Kallas, explicând că, „chiar dacă Ucraina ar primi garanții de securitate, fără concesii din partea Moscovei am putea avea alte războaie — poate nu în Ucraina, dar în altă parte”.
Declarațiile sale vin în contextul în care Statele Unite lucrează la conturarea unei propuneri de pace menite să pună capăt celui mai sângeros conflict din Europa de după Al Doilea Război Mondial, o inițiativă care trebuie să fie acceptabilă atât pentru Kiev, cât și pentru Moscova.
„Rusia nu are o voință autentică de pace”apartamente de vanzare bucuresti 2 camere
Kaja Kallas a afirmat că Ucraina și aliații săi „salută, fără îndoială, impulsul către pace pe care administrația americană încearcă să îl creeze”, însă a avertizat că Rusia nu dă semne de „voință autentică de pace”.
„Rusia bombardează constant civili și infrastructură civilă ucraineană”, a spus șefa diplomației europene, insistând că „primul pas trebuie să fie un armistițiu real”.
Pentru ca pacea să fie sustenabilă, a subliniat ea, este esențial ca Rusia să nu mai poată ataca din nou. „Acest lucru presupune concesii clare din partea Moscovei, fie că vorbim despre limitarea armatei, fie despre reducerea bugetului militar”, a precizat Kallas, fost premier al Estoniei între 2016 și 2021.
În ultimii ani, Rusia și-a majorat semnificativ cheltuielile militare, direcționând resurse masive către industria de apărare pentru a susține efortul de război din Ucraina.
În contrast, multe state europene au menținut mult timp bugete reduse pentru apărare, bazându-se pe sprijinul Statelor Unite în cadrul arhitecturii de securitate de după 1945. Războiul din Ucraina, ajuns acum aproape de al patrulea an, a forțat însă o schimbare de paradigmă, determinând statele UE să își crească cheltuielile militare și să își consolideze propriile capacități de apărare.
Presiuni în creștere din partea SUA
Între timp, Ucraina se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea Casei Albe pentru a avansa rapid către un acord, în pofida reticențelor față de anumite elemente ale unei propuneri susținute de Washington și prezentate luna trecută. Kievul și mai multe capitale europene au considerat acea variantă ca fiind prea favorabilă Moscovei.
Un oficial de la Palatul Élysée a declarat vineri că Ucraina, Statele Unite și principalele puteri europene încearcă în continuare să ajungă la o poziție comună care să definească liniile unui eventual acord de pace, inclusiv garanții de securitate pentru Kiev, ce ar putea fi ulterior prezentat Rusiei.
„Obiectivul nostru este să avem o bază comună solidă pentru negocieri. Această bază trebuie să îi unească pe ucraineni, americani și europeni”, a spus oficialul francez, precizând că se urmărește formularea „unei oferte de pace solide și durabile, care să respecte dreptul internațional și interesele suverane ale Ucrainei”.
Deocamdată, nu există un document comun, însă consultările vor continua în zilele următoare, prin convorbiri telefonice și întâlniri la nivel diplomatic.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent