Sambata, 13 Decembrie 2025, ora 04:41

3519 citiri

Cine va hrăni lumea în deceniile următoare?

Comisia Europeană a propus o serie de măsuri în favoarea fermierilor. Foto: iStock

Sectorul agricol se confruntă cu o provocare globală: tot mai puțini tineri aleg să lucreze în agricultură, în timp ce generația actuală de fermieri îmbătrânește rapid. Accesul limitat la terenuri, lipsa sprijinului financiar, impactul schimbărilor climatice și un mediu rural adesea lipsit de infrastructură descurajează noile generații să preia fermele. Fenomenul este vizibil pe toate continentele, scrie Zerkalo Nedeli.

Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a prezentat recent „Strategia de reînnoire generațională în agricultură”, subliniind necesitatea de a face din sprijinirea fermierilor tineri un obiectiv politic central. „Viitorul securității alimentare și al comunităților rurale depinde de generația următoare”, a declarat el, pledând pentru depășirea barierelor care reduc atractivitatea unei cariere în agricultură.

Obiectivul anunțat este ambițios: dublarea până în 2040 a ponderii fermierilor tineri din UE, de la 12% la 24%.

O tendință globală

Datele reflectă o realitate comună majorității economiilor. În UE, vârsta medie a fermierilor este de 57 de ani. În Statele Unite, media depășește 58 de ani, iar în Japonia — una dintre țările cu cea mai avansată tehnologizare agricolă — fermierii au, în medie, 68 de ani. Peste 60% dintre ei au peste 65 de ani, iar numărul lucrătorilor agricoli s-a înjumătățit în ultimele decenii.

apartamente de vanzare bucuresti 2 camere

Specialiștii avertizează că, în ciuda progresului tehnologic, deficitul de forță de muncă riscă să afecteze producția alimentară globală. Iar întrebarea centrală rămâne: cine va cultiva terenurile peste 10 sau 15 ani?

Răspunsul Europei

Comisia Europeană avertizează că dezechilibrul demografic al fermierilor poate afecta securitatea alimentară pe termen lung și autonomia strategică a Uniunii. Între 2013 și 2019, numărul tinerilor europeni de 15–24 ani care locuiesc în mediul rural s-a redus aproape la jumătate.

Pentru a face sectorul mai accesibil, strategia europeană identifică cinci domenii prioritare: accesul la terenuri, finanțarea, competențele, calitatea vieții în mediul rural și sprijinirea transferului de ferme între generații.

Printre măsurile propuse se numără:

-un „pachet de start” pentru tinerii fermieri, cu granturi de până la 300.000 de euro;

-redirecționarea fondurilor europene pentru a susține noua generație;

-mecanisme de garantare și credite cu dobândă redusă, dezvoltate în cooperare cu Banca Europeană de Investiții;

-crearea unei Observatorii Europene a Terenurilor, menită să crească transparența pieței funciare;

-includerea tinerilor fermieri în programele Erasmus pentru antreprenori;

-cofinanțarea serviciilor de substituție pe ferme, pentru a facilita echilibrul între viața profesională și cea personală.

Comisia recomandă statelor membre să aloce cel puțin 6% din bugetele agricole pentru reînnoirea generațională.

Un viitor în schimbare

Experții subliniază că tehnologia nu va înlocui în totalitate fermierul, ci îi va redefini rolul. Inteligența artificială, automatizarea și agricultura de precizie vor deveni instrumente esențiale, dar experiența umană și capacitatea de adaptare rămân esențiale.

„Fermierii rămân fundamentali — fără ei, nu ne putem asigura o nevoie de bază: hrana”, a remarcat comisarul Hansen.

Pentru tineri, agricultura ar putea deveni o oportunitate, inclusiv în regiuni precum Ucraina, unde terenurile sunt fertile, iar investițiile inițiale sunt încă accesibile comparativ cu cele din statele vest-europene.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent