Statul român a câștigat peste 80 de miliarde de lei în urma crizei prețurilor la energie

Criza energetică din ultimii ani a avut un impact pozitiv asupra veniturilor statului român. Din 2022 până în prezent, bugetul de stat a colectat peste 80 de miliarde de lei prin taxe și dividende, potrivit calculelor făcute de Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
– articolul continuă mai jos –

Anul 2022 a generat bugetului de stat cele mai mari încasări, însumând 46,3 miliarde de lei.

Dintre acestea, 26,3 miliarde de lei au provenit din supraimpozitarea aplicată sectorului de producție și trading, precum și din contribuția de solidaritate. Alte 11,4 miliarde de lei au rezultat din aplicarea TVA la o bază de calcul mai mare, ca urmare a creșterii facturilor.

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Dividendele distribuite de companiile de stat sau de societățile în care statul este acționar minoritar au adus alte 8,6 miliarde de lei în 2022.

În 2023, veniturile încasate la bugetul de stat din creșterea prețurilor la energie au totalizat 21,3 miliarde de lei: 7,4 miliarde din supraimpozitarea producției și tradingului și din contribuția de solidaritate, 7,4 miliarde din diferența de TVA și 6,4 miliarde din dividende.

De asemenea, în 2024, deși mai reduse față de anii anteriori, sumele virate de companiile din energie rămân considerabile: 12,1 miliarde de lei în total. S-au colectat 2,2 miliarde din supraimpozitare, 3,7 miliarde din diferența de TVA și 6,3 miliarde de lei din dividendele distribuite de companiile unde statul este acționar.

Statul a plătit până acum furnizorilor de energie 30 de miliarde de lei

În același timp, potrivit ministrului de resort, Bogdan Ivan, statul a plătit furnizorilor, în contul schemei de plafonare-compensare, în jur de 30 de miliarde de lei.

Companiile spun însă că mai au de încasat restanțe de peste 7 miliarde de lei de la bugetul de stat pentru că au suportat valoarea integrală a facturilor în perioada de plafonare.

Criza prețurilor la energie din Europa a fost declanșată în 2021–2022, pe fondul creșterii rapide a cererii după pandemie și al reducerii livrărilor rusești odată cu declanșarea războiului din Ucraina.

Invazia Rusiei a determinat sistarea fluxurilor de gaze prin conducte și creșterea consumului de gaze lichefiate, mai scumpe.

Prețurile au atins niveluri istorice, iar statele UE au introdus măsuri de urgență: plafonarea pieței angro, umplerea accelerată a depozitelor, reducerea consumului și diversificarea surselor prin importuri din SUA, Qatar și Africa de Nord.

Ce a făcut statul român odată cu declanșarea crizei de energie

Pentru România, criza a însemnat volatilitate ridicată pe piață, presiune asupra furnizorilor și costuri crescute pentru consumatori. Deși România are producție internă semnificativă și capacități de înmagazinare importante, dezechilibrele regionale au influențat puternic prețurile, atât la gaze, cât și la electricitate.

La începutul anului 2022, statul a plafonat facturile consumatorilor și a aplicat un impozit de 80% asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică, pentru energia vândută la preţuri mai mari decât un prag de referință setat la 450 lei/MWh.

Din septembrie 2022, a fost introdusă o „contribuţie de solidaritate” pentru companiile din energie (producători, traderi, furnizori) care realizează profituri peste un anumit prag. Aceasta a vizat sectoarele petrol, gaze, cărbune, rafinare și energie electrică.

Totodată, în decembrie 2022 a fost introdusă o suprataxă de 60% asupra profiturilor excedentare realizate de companiile din sectorul petrol, gaze, cărbune și rafinării, pentru cei care în anul respectiv depășesc cu cel puțin 20% media profiturilor impozabile realizate în perioada 2018-2021. Această suprataxă a fost aplicată doar pentru profiturile din anii 2022 și 2023.

Banii au fost colectați într-un fond „de tranziție energetică”, destinat compensării facturilor plafonate și susținerii energiei regenerabile.

Măsura legată de suprataxarea producătorilor de energie (contribuţia la Fondul de Tranziție Energetică) a fost contestată, iar Curtea Constituţională a României a decis în 2024 că această supraimpozitare este neconstituţională.