Luni, 15 Decembrie 2025, ora 20:44
1372 citiri
Cuplul spune că timpul petrecut împreună este mereu „distractiv” FOTO Pixabay
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, sănătatea este adesea redusă la analize medicale, medicație și stil de viață „corect”. Totuși, un nou studiu sugerează că un factor mult mai banal, dar adesea ignorat, ar putea avea un impact major asupra longevității. Este vorba despre implicarea socială.
Cercetarea indică faptul că adulții în vârstă care rămân activ conectați cu cei din jur trăiesc mai mult decât cei izolați, iar diferența nu este deloc marginală. Relațiile sociale par să conteze nu doar pentru starea de spirit, ci și pentru supraviețuire.
De ce conexiunile sociale reduc riscul de mortalitate
Studiul, publicat în Journal of the American Geriatrics Society, a analizat datele a peste 2.200 de persoane din Statele Unite, toate cu vârsta de peste 60 de ani. Participanții au completat chestionare detaliate despre viața socială, activitățile zilnice și stilul de viață, iar cercetătorii au avut acces inclusiv la probe biologice recoltate inițial.
La patru ani după evaluarea inițială, rezultatele au arătat o diferență clară. Persoanele cu un nivel ridicat de implicare socială aveau un risc cu aproximativ 42% mai mic de deces comparativ cu cele care interacționau rar cu alți oameni.
apartamente de vanzare bucuresti 2 camere
Nu orice formă de socializare a avut același impact. Activitățile care presupun participare activă și un rol clar în comunitate au fost asociate cu cele mai bune rezultate. Voluntariatul, petrecerea timpului cu nepoții, participarea la cluburi sau echipe sportive au ieșit în evidență ca factori puternic corelați cu o îmbătrânire mai sănătoasă.
Cercetătorii au observat și mecanismele din spatele acestui efect. Persoanele implicate social aveau niveluri mai ridicate de activitate fizică și semne ale unei îmbătrâniri biologice mai lente. Cu alte cuvinte, socializarea nu acționează izolat, ci declanșează un lanț de comportamente și procese benefice pentru organism.
Autorii studiului subliniază că implicarea socială nu ar trebui privită ca un „bonus” opțional al bătrâneții, ci ca o componentă esențială a sănătății.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
