În cadrul noii Strategii de Securitate, Casa Albă a criticat aspru statele membre ale Uniunii Europene. Principalele reproșuri completează seria deja popularizată de către președintele Donald Trump de la reînvestire și se referă la: politicile migraționiste, politicile climatice, relația puterii cu opoziția, cenzurarea vocilor critice. În acest context, relațiile SUA cu Franța și Germania – cele două puteri aflate la manșa Uniunii Europene, consemnează noi tensiuni, subiect despre care Ziare.com a vorbit pe larg cu diplomatul și generalul în rezervă Alexandru Grumaz.
Administrația americană a semnalat în repetate rânduri că „democrația europeană trebuie salvată”. Vicepreședintele J. D. Vance a vorbit critic despre controversata anulare a alegerilor din România, iar cel mai recent, Casa Albă și-a exprimat preocuparea față de calitatea democrației europene prin Strategia de Securitate, aspect care l-a deranjat pe cancelarul Friedrich Merz al Germaniei.
„Nu văd nevoia ca americanii să dorească acum să salveze democrația în Europa. Dacă ar trebui să fie salvată, am putea să o facem singuri”, a declarat Merz, săptămâna trecută.
Donald Trump, Xi Jinping – președintele Chinei, 2025 / FOTO: White House
apartamente de vanzare bucuresti 2 camere
De asemenea, cancelarul german a lansat o ironie la adresa administrației americane, sugerând că riscă izolarea politică. „În discuţiile mele cu americanii, spun: ‘America First’, este foarte bine, însă ‘America Alone’ nu poate fi în interesul vostru”, a mai transmis cancelarul. El a adăugat că Statele Unite „au nevoie şi ele de parteneri în lume, iar Europa poate fi unul dintre aceşti parteneri”.
Însă, acțiunile statelor de la manșa Uniunii Europene denotă o tendință mai pregnantă în direcția izolaționistă – avertizează generalul Alexandru Grumaz – spre deosebire de SUA, care leagă angajamente cu marile puteri globale, dar și cu state mai mici, importante din punct de vedere strategic.
Vladimir Putin – președintele Rusiei, Donald Trump, 2025 / FOTO: White House
„Criticile unor lideri europeni la adresa Administrației Trump pornesc de la o confuzie frecventă”
Potrivit diplomatului român format la Harvard, liderii europeni care acuză SUA de „izolaționism” se află într-o confuzie fundamentală.
„Criticile unor lideri europeni la adresa Administrației Trump, etichetată drept ‘izolaționistă’, pornesc de la o confuzie frecventă între schimbarea stilului de angajare globală și retragerea reală din sistemul internațional. O analiză atentă a relațiilor globale ale SUA și ale Uniunii Europene arată că riscul de izolare nu se distribuie uniform și, paradoxal, este mai pronunțat în cazul UE decât al Statelor Unite”, a declarat Grumaz.
Narendra Modi – prim-ministrul Indiei, Donald Trump, 2025 / FOTO: White House
„Politicile administrației Trump nu indică o retragere din lume, ci o reorientare selectivă a angajamentelor”
A reevalua parteneriatele și prioritățile în materie de politică externă nu înseamnă „izolaționism”, subliniază generalul român.
„În cazul SUA, politicile administrației Trump nu indică o retragere din lume, ci o reorientare selectivă a angajamentelor. Statele Unite rămân profund implicate în Orientul Mijlociu, mențin relații strategice strânse cu Israelul și Arabia Saudită, negociază dur, dar constant, cu China, gestionează competiția cu Rusia și își consolidează parteneriatele din Indo-Pacific, inclusiv cu Japonia și India. Aceasta nu este izolare, ci o politică de putere clasică, tranzacțională, în care SUA își prioritizează interesele și își reduc angajamentele considerate disproporționate”, a menționat analistul de politică externă.
Donald Trump, alaturi de Jee Jae Myung (la dreapta de Trump) – presedintele Coreei de Sud, 2025 / FOTO: White House
„SUA continuă să fie un actor indispensabil în marile dosare globale”
America rămâne cel mai important jucător global, în ciuda unor afirmații politice ale unor oficiali din Europa, avertizează Grumaz.
„SUA continuă să fie un actor indispensabil în marile dosare globale, chiar și atunci când își schimbă tonul sau condiționează sprijinul. Capacitatea americană de a vorbi, negocia sau confrunta simultan actori diverși — de la rivali strategici la aliați incomozi — arată o prezență globală activă, nu o retragere”, a explicat Alexandru Grumaz.
Prințul Mohammed bin Salman, premier al Arabiei Saudite, Donald Trump, 2025 / FOTO: White House
„Uniunea Europeană riscă o formă mai subtilă, dar mai profundă, de izolare”
În contrast cu SUA, UE riscă „izolarea strategică”, avertizează generalul român. Față de SUA, UE nu are legături puternice nici cu Rusia, nici cu China, nici cu Orientul Mijlociu. Iar în relația cu SUA, UE se poziționează „reactiv”.
„În contrast, Uniunea Europeană riscă o formă mai subtilă, dar mai profundă, de izolare: izolarea strategică. UE are dificultăți structurale în a acționa unitar în politica externă și de securitate, ceea ce îi reduce credibilitatea ca interlocutor global. Relațiile UE cu Rusia sunt practic inexistente din punct de vedere diplomatic, relația cu China este ambiguă și defensivă, iar în Orientul Mijlociu UE este mai degrabă un actor normativ decât unul strategic. America are legături puternice și cu India, și cu Golful, și cu Japonia. Însă, UE, chiar și în relația cu SUA, se poziționează adesea reactiv, nu proactiv.
Benjamin Netanyahu, alături de Benjamin Netanyahu – premierul Israelului, 2025 / FOTO: White House
În plus, UE are o capacitate limitată de proiecție a puterii. Lipsa unui instrument militar integrat, dependența de NATO pentru securitate și fragmentarea decizională internă fac ca UE să fie prezentă mai ales prin sancțiuni, declarații și mecanisme economice. Acestea sunt importante, dar insuficiente într-o lume definită tot mai mult de competiție geopolitică dură. Un alt element esențial este relația cu ‘Sudul global’. SUA, chiar și în perioade de tensiune, rămân un actor central pentru India, statele din Golf, Japonia și o mare parte a Asiei. UE, în schimb, este adesea percepută ca moralizatoare, lentă și incoerentă, ceea ce limitează atractivitatea sa strategică. Aceasta nu este izolare formală, dar este marginalizare progresivă”, a explicat Alexandru Grumaz.
Javier Milei, președintele Argentinei, Donald Trump, 2025 / FOTO: White House
„Într-o lume a marilor puteri, izolarea nu înseamnă absență, ci irelevanță. Acest risc planează mai mult asupra UE decât asupra SUA”
Uniunea Europeană nu a reușit să-și transforme puterea economică în influență politică și militară. Astfel, pentru blocul comunitar, riscul izolaționist se traduce prin irelevanță, un „risc ce planează mai mult asupra UE decât asupra SUA”, avertizează generalul Grumaz.
„Prin urmare, dacă izolarea este definită ca lipsa de angajament global, SUA nu sunt izolaționiste. Ele sunt selective, dure și imprevizibile, dar profund implicate. UE, în schimb, riscă să devină izolată nu prin retragere voluntară, ci prin incapacitatea de a transforma puterea economică în influență geopolitică coerentă.
Donald Trump, alături de Paul Kagame – președintele Rwandei și Felix Tshisekedi – președintele Republicii Democrate Congo, 2025 / FOTO: White House
Statele Unite nu se izolează, ci își redefinesc termenii implicării globale. Uniunea Europeană, în schimb, se confruntă cu riscul unei izolări strategice pasive: prezentă economic, dar slab influentă politic și militar. Într-o lume a marilor puteri, izolarea nu înseamnă absență, ci irelevanță — iar acest risc planează mai mult asupra UE decât asupra SUA”, a concluzionat Grumaz, pentru Ziare.com.
Viktor Orban, premierul Ungariei, Donald Trump, 2025 / FOTO: White House
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent