România se află într-o situație critică privind absorbția
fondurilor europene destinate infrastructurii feroviare. Deși România are
alocată suma totală de 3,48 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare
și Reziliență pentru aceste proiecte, datele transmise de CFR Infrastructură la
solicitarea „Adevărul” demonstrează că, la finalul anului 2025, șantiere vitale
înregistrează un progres fizic modest.

Lucrări infrastructură feroviară. FOTO: Facebook / CFR Infrastructură

Lucrări infrastructură feroviară. FOTO: Facebook / CFR Infrastructură

Astfel, termenul limită pentru
decontarea fondurilor din PNRR (anul 2026) devine imposibil de respectat, în
condițiile în care compania de stat estimează oficial finalizarea unor lucrări
abia în vara anului 2027.

Banii europeni, care ar trebui să transforme rețeaua de cale
ferată și să permită viteze de 160 km/h pentru călători și 120 km/h pentru
marfă, riscă să rămână necheltuiți. Raportul centralizat de CFR Infrastructură
la finalul lunii octombrie 2025 dezvăluie o imagine dezastruoasă a execuției
lucrărilor pe marile magistrale.

Magistrala Caransebeș – Arad: un singur lot performant
din patru

Prima mare magistrală finanțată prin PNRR, Caransebeș –
Timișoara – Arad, măsoară peste 162 de kilometri și este împărțită în patru
loturi distincte. Situația este critică chiar de la punctul de plecare. Pe Lotul
1, Caransebeș – Lugoj (39,56 km), stadiul execuției este de doar 1,99%. Deși
termenul estimat de finalizare este iulie 2027, progresul este aproape
inexistent, ceea ce transformă acest segment în cea mai mare „piatră de
moară” a întregului proiect.

Singura rază de speranță pe această linie vine de la Lotul
2, Lugoj – Timișoara Est (53,91 km). Aici, constructorii au reușit să ducă
lucrările la 51,75%, cu un termen estimat de finalizare în iunie 2026, fiind
singurul segment din vestul țării care oferă o perspectivă realistă de succes.

Imediat după Timișoara, problemele revin. Lotul 3, Timișoara
Est – Ronaț Triaj (13,86 km), înregistrează un progres modest de 15,58%, în
condițiile în care termenul limită este tot iunie 2026. Situația este similară
și pe ultimul sector, Lotul 4, Ronaț Triaj – Arad (54,86 km), unde stadiul
fizic este de 21,59%, cu aceeași dată scadentă nerealistă de iunie 2026.

Transilvania riscă să rămână cu șantierele neterminate

Cel de-al doilea mare proiect de modernizare vizează
electrificarea și reabilitarea liniei Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor,
pe o distanță de 166 de kilometri. Aici, șantierele par împărțite în două lumi
diferite.

Pe primele două sectoare, lucrurile se mișcă. Lotul 1, Cluj
Napoca – Aghireș (30,41 km), a ajuns la un stadiu de 49%, iar Lotul 2, Aghireș
– Poieni (36,53 km), raportează un progres de 52%. Pentru ambele tronsoane, CFR
estimează finalizarea în august 2026, un termen care pare fezabil dacă ritmul
actual se menține.

Dezastrul apare însă pe a doua jumătate a traseului, spre
granița cu Ungaria. Lotul 3, Poieni – Aleșd (52,74 km), este mult în urmă, cu
un stadiu de execuție de doar 15%. Nici ultimul segment nu stă mult mai bine. Pe
Lotul 4, Aleșd – Frontieră Ungaria (46,74 km), lucrările au ajuns la 25%.
Pentru aceste două loturi problematice, termenul avansat de CFR este mai 2027.

Lucrările mici avansează ceva mai bine

În paralel cu marile șantiere, CFR a demarat programul
„Quick Wins” pentru ridicarea restricțiilor de viteză pe 421 de kilometri.
Aici, situația este mult mai nuanțată. Sucursalele regionale Iași, Galați și Timișoara
raportează finalizarea integrală a lucrărilor contractate.

La Cluj, lucrurile stau bine, una dintre asocieri finalizând
totul, iar cealaltă având loturi între 34% și 100%. În sudul țării, pe raza
Regionalei Craiova, firma Intens Prest a terminat lucrările, în timp ce
asocierea condusă de Rotary Construcții are loturi cu stadii între 40% și 100%.

Problemele apar însă în zonele cele mai aglomerate. Pe raza Regionalei
București, deși Strabag a terminat sectorul Chiajna – Grădinari, constructorul
Yapi Merkezi are loturi unde stadiul de execuție este de doar 9%. Situația este
complicată și la Brașov. Aici, asocierea SAN Electroterm – VEST Construct
raportează stadii slabe, cuprinse între 14% și 75% pe trei dintre cele patru
loturi contractate.