Președintele rus, Vladimir Putin, a reafirmat
intențiile beligerante ale Federației Ruse într-o conferință de presă susținută vineri, spulberând astfel speranțele occidentale privind un eventual acord de
încetare a focului în Ucraina. Într-o analiză pentru „Adevărul”, profesorul
universitar Radu Carp explică semnificația acestor mesaje: Kremlinul nu doar că
respinge pacea, dar pregătește o intensificare a conflictului care vizează
direct vecinătatea României.
Vladimir Putin. FOTO: Kremlin.ru
Mesajul transmis de liderul de la
Kremlin este unul lipsit de echivoc, în ciuda retoricii diplomatice. Federația
Rusă nu dorește pacea în Ucraina. Profesorul Radu Carp atrage atenția că
Moscova a trecut la o strategie de război total, cu implicații majore pentru
securitatea regională, inclusiv cea a României.
O economie de război și recrutări
Dincolo de declarațiile politice,
cifrele bugetare trădează adevăratele intenții ale Rusiei. Profesorul Carp
subliniază că alocarea resurselor financiare demonstrează hotărârea lui Putin
de a continua agresiunea militară pe termen lung.
„Federația Rusă merge mai departe
cu efortul de război, ceea ce arată foarte limpede și bugetul care a fost
aprobat și care prevede o creștere a cheltuielilor militare. Nici vorbă ca
Federația Rusă să dorească o pace sau încetarea ostilităților, cel puțin până
la ocuparea întregii regiuni Donbass”,
explică Radu Carp.
Mai mult, expertul avertizează
asupra unor fenomene sociale interne pe care Occidentul tinde să le ignore.
Rusia a activat mecanisme subterane pentru a-și reface efectivele, evitând o
mobilizare generală care ar putea stârni nemulțumire populară.
„Federația Rusă se pregătește de
război, se pregătește de intensificarea războiului. Federația Rusă practică, în
momentul de față, primele recrutări invizibile, recrutări, mișcări pe care noi
nu le vedem la lumina zilei, dar care, dacă intrăm mai în detaliu, observăm
lucruri foarte îngrijorătoare. O țară care votează un buget de șaizeci la sută
pentru apărare, o țară în care recrutarea se face prin infiltrări în gări și în
toate nodurile de transport importante din Rusia… O asemenea țară nu este
dispusă să discute”,
detaliază profesorul.
Pericolul de la gurile Dunării:
Odesa și Republica Moldova
Unul dintre cele mai alarmante
aspecte identificate în analiză vizează extinderea frontului către sudul
Ucrainei. Acest scenariu, pe care Moscova îl urmărește încă de la începutul
războiului, are potențialul de a destabiliza direct Republica Moldova și de a
aduce teatrul de operațiuni în imediata proximitate a României.
„Faptul că avem alte mișcări
interesante în Ucraina, respectiv această încercare de a crea un nou front în
zona Odesa. Vedem că Federația Rusă dorește să distrugă legăturile dintre
Moldova și Ucraina. Deci asta ce arată? Că războiul se va intensifica și va fi
și mai aproape de granițele României, dacă putem spune așa”, avertizează analistul.
Capcana negocierilor de pace
În ceea ce privește ipoteza unor
negocieri, profesorul Radu Carp consideră că Federația Rusă nu dorește
încheierea unui acord.
„Părerea mea este că pacea nu a
existat niciodată. (…) În ciuda acestor planuri, versiuni de 20, 28 de puncte
și așa mai departe, care tot circulă, de fapt Federația Rusă a declarat clar că
nu dorește un armistițiu, nu dorește altceva decât pretențiile teritoriale pe
care le-a avut de la bun început”,
afirmă Carp.
În opinia sa, strategia Kremlinului
vizează exploatarea fisurilor din blocul euro-atlantic.
„Singura situație pentru care Rusia
este interesată de aceste planuri de pace este pentru a găsi o falie între
Statele Unite și Europa. Sau pentru a adânci falia, pentru că deja există
această falie”,
punctează expertul.
Eșecul sancțiunilor economice
Analiza atinge și subiectul
sensibil al sancțiunilor occidentale. Deși au provocat pierderi, acestea nu au
reușit să blocheze mașinăria de război rusească. Potrivit profesorului, amenințările
lui Putin privind confiscarea activelor rusești, pe care le consideră un „jaf”,
arată că Moscova este pregătită pentru un război economic de uzură.
„Statele Unite nu prea mai au ce
măsuri să ia. Adică aceste măsuri luate împotriva Gazprom și Rosneft au fost
niște măsuri foarte radicale și vedem că ele au produs efecte amestecate. În
orice caz, nu au provocat un dezastru economic în Federația Rusă”, explică acesta, adăugând că „în
ciuda pachetelor numeroase de sancțiuni care au fost adoptate, niciuna dintre
ele nu a avut până acum efectul decisiv pentru a convinge Rusia să stea la masa
negocierilor”, a conchis Radu Carp.