Pokrovsk este strâns legat de viața și formarea compozitorului Mikola Leontovici, omul care a transformat un vechi cântec popular ucrainean într-un simbol cultural global/FOTO:X @colonelhomsi
Pentru ucraineni, orașul estic devastat Pokrovsk — unde trupele se confruntă cu forțele ruse chiar în acest Crăciun — trezește asocieri puternice cu una dintre cele mai durabile moșteniri culturale ale țării: colindul Carol of the Bells (Cântecul clopotelor) sau Șcedrik.
Publicul occidental recunoaște melodia repetitivă și hipnotică din filme precum Home Alone sau din serialul Ted Lasso. Pentru ucraineni însă, în această iarnă, cântecul are o rezonanță mult mai profundă și politică, deoarece Pokrovsk este strâns legat de viața și formarea compozitorului său, Mikola Leontovci, scrie politico.eu.
Contrar unei credințe larg răspândite, Leontovici nu a compus colindul în Pokrovsk. Totuși, orașul a jucat un rol esențial în dezvoltarea sa muzicală și în formarea convingerilor sale patriotice ucrainene — convingeri care au atras persecuția autorităților ruse și care au dus, în cele din urmă, la asasinarea sa de către agenți sovietici în 1921.
Rădăcinile unui cântec devenit simbolapartamente de vanzare bucuresti 2 camere
Leontovici nu a compus Carol of the Bells la Pokrovsk, așa cum se crede adesea, dar orașul a jucat un rol decisiv în devenirea sa artistică și politică. Aici, la începutul secolului XX, el a predat la o școală de muzică, a condus un cor al muncitorilor feroviari și s-a inspirat din tradițiile populare ucrainene care aveau să stea la baza colindului Șcedrik. Pokrovsk este numit și astăzi „orașul natal al Șcedrikului”.
„Leontovici a venit la Pokrovsk doar cu un rucsac în spate, dar acolo s-a format ca și compozitor și a atras atenția jandarmilor pentru că a apărat drepturile muncitorilor. A cântat chiar Marseilleza cu corul local pe care îl conducea”, spune Larysa Semenko, autoarea cărții Geniul nostru tăcut, Leontovici.
Semenko subliniază că dimensiunea politică ucraineană a colindului nu este deloc una recentă.
„Nu a fost niciodată doar un cântec de Crăciun. A fost un mesaj cultural ucrainean către lume, o carte de vizită a spiritualității și rezilienței profunde a națiunii noastre în fața amenințărilor. Aceeași amenințare împotriva căreia luptăm și astăzi”, spune ea.
Cântecul unei Ucraine independente
Leontovici este văzut pe scară largă ca un erou care a sfidat Rusia prin muzica sa în urmă cu un secol — la fel cum ucrainenii de astăzi folosesc arme, obuze și drone pentru a-și apăra identitatea națională în fața distrugerii venite de la Moscova.
După premiera versiunii compoziției Șcedrik la Kiev, în 1916, liderii Republicii Populare Ucrainene — statul independent ucrainean apărut după Primul Război Mondial — au recunoscut imediat potențialul piesei. În 1919, guvernul a trimis un cor național într-un turneu european, folosind muzica lui Leontovici pentru a obține recunoaștere internațională.
Deși noul stat nu a fost recunoscut oficial, Șcedrik și-a câștigat un loc în cultura globală.
„Chiar înainte de traducere, era deja un succes. La Paris, la Praga, în toată Europa, prinți și regi erau fascinați să descopere o cultură atât de veche și bogată pe continentul lor”, spune Semenko.
După succesul european, corul a ajuns în Canada și Statele Unite, devenind în 1922 Corul Național Ucrainean și aducând Șcedrik în America de Nord.
În 1936, compozitorul american Peter J. Wilhousky a scris versurile în limba engleză, adaptând cântecul în forma cunoscută astăzi în Occident drept Carol of the Bells (Cântecul clopotelor), pentru o emisiune radio NBC.
Leontovici nu a apucat să vadă acest succes mondial. În ianuarie 1921, sub pretextul combaterii banditismului, poliția secretă sovietică l-a ucis în casa părinților săi din regiunea Vinnițea. Adevărul despre moartea sa a ieșit la iveală abia după deschiderea arhivelor sovietice, în anii 1990.
„La fel cum se întâmplă astăzi în teritoriile ocupate ale Ucrainei, autoritățile ruse vedeau cultura ucraineană ca pe o amenințare. A fost începutul marii terori împotriva luptătorilor pentru libertate, politicienilor și educatorilor ucraineni. Leontovici a fost unul dintre cei mulți care au fost uciși”, spune Semenko.
Istoria se repetă
La aproape 105 ani de la moartea lui Leontovici, Rusia încearcă din nou să suprime statalitatea ucraineană.
După mai bine de 18 luni de lupte intense în jurul Pokrovskului, Moscova susține că orașul a fost ocupat. Armata ucraineană afirmă însă că și-a recâștigat controlul asupra unor părți ale orașului, după o retragere în noiembrie.
„Operațiunile noastre active în zona aglomerării Pokrovsk–Mirnograd continuă. În Pokrovsk, în ultimele săptămâni, am reușit să recâștigăm controlul asupra a aproximativ 16 kilometri pătrați în partea de nord a orașului”, a declarat comandantul armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, într-o postare pe Telegram.
Istoricul american Timothy Snyder, unul dintre cei mai importanți experți pe probleme ucrainene, a invocat și el Carol of the Bells pentru a sublinia continuitatea dintre colonialismul rus de acum un secol și agresiunea actuală a președintelui Vladimir Putin.
„Cultura ucraineană este extrem de importantă pentru lumea noastră, dar conștientizarea ei este minimă. Asasinarea lui Leontovici și transformarea Șcedrik sunt doar un exemplu minor al acestei istorii coloniale — o istorie care continuă odată cu invazia rusă din prezent”, susține Snyder.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent