Rușii
acuză România că acționează la comandă pentru a împinge lumea
spre un Al Treilea Război Mondial. Profesorul Cristian Nițoiu,
expert în politicile Rusiei la Universitatea Loughborough din
Londra, analizează, pentru „Adevărul”, riscurile pe care le
implică acțiunile subversive ale Rusiei în România.
O invazie a Rusiei în România este improbabilă. FOTO: AI
Acțiunile
Rusiei în România și în statele aliate s-au întețit în ultimii
ani, parte a unui război hibrid pe care Kremlinul îl poartă încă
din anii ‘50 ai secolului anterior cu țările NATO. Ca parte a
războiului hibrid, Rusia încearcă să puncteze într-un război
informațional care găsește de multe ori nepregătite statele
europene. Cel mai recent, luni, 22 decembrie, Ambasada Rusiei la
București a acuzat România că vrea să declanșeze Al Treilea
Război Mondial.
Într-o postare pe pagina de Facebook a Ambasadei
Rusiei de la București este extras un fragment dintr-un interviu al
directorului celui de-al Doilea Departament European al Ministerului
Afacerilor Externe al Federației Ruse, Iuri Pilipson, în care
acesta se referă la Strategia Națională de Apărare a României.
Pilipson spune că autorii strategiei de securitate a României
greșesc atunci când indică faptul că Rusia ar constitui o
amenințare pentru București.
Ce au spus rușii
„În
realitate, amenințarea la adresa securității naționale a României
nu este Rusia, așa cum se afirmă în documentul menționat, ci
urmarea de către București a unui curs agresiv și aventurist al UE
și NATO, ale căror conduceri, la rândul lor, sunt dispuse, de
dragul propriilor interese egoiste, să aducă lumea în pragul celui
de-Al Treilea Război Mondial. Este puțin probabil ca aceste
persoane să conștientizeze adevăratul sens al unei asemenea
perspective sumbre”, spune oficialul rus, într-un fragment de
interviu selectat și postat pe Facebook de personalul Ambasadei
Rusiei la București.
Profesor
de științe politice la Universitatea Loughborough din Londra și
expert în probleme ce țin de Rusia, Cristian Nițoiu explică,
într-un interviu pentru „Adevărul”, la ce ar trebui să ne
așteptăm în perioada următoare din partea Rusiei și care sunt
vulnerabilitățile României.
În
opinia sa, Rusia reprezintă o amenințare la adresa României, însă
nu există indicii care să sugereze faptul că Kremlinul ar
intenționa să declanșeze o invazie. În același timp, profesorul
român nu este de acord cu comparația făcută tot mai frecvent de
unii analiști de politică internațională, care fac o paralelă
între situația din prezent și anii dinaintea celui de-Al Doilea
Război Mondial.
Cât de mult seamănă situația actuală cu cea dinainte de al Doilea Război Mondial
„Chiar
dacă mulți văd o situație asemănătoare cu cea din acei ani, eu
cred că există diferențe. Și aș porni de la întrebarea dacă
Rusia mai e foarte interesată de România, dacă chiar e esențială România
pentru Rusia în momentul de față sau nu? Și cât de mari sunt
riscurile? Pentru că eu nu cred că putem compara situația de
atunci cu cea de acum, pentru că România, în acel moment, avea în
componența sa câteva teritorii pe care fosta Uniune Sovietică
considera că îi aparțin de drept și că este legitim să aibă
pretenții asupra acestora. Mă refer la Bucovina de Nord și la
Basarabia, actuala Republica Moldova. În prezent, sigur că Rusia
are interese importante în România și în întreaga regiune, dar
nu și pretenții teritoriale. Aș spune așadar că nu cred că în
momentul ăsta Rusia are aceleași interese față de România precum
avea Uniunea Sovietică și nu știu nici dacă Rusia are aceeași
putere să proiecteze forțe în România precum avea URSS”, spune
Nițoiu.
În
opinia sa, Rusia este slăbită de războiul pe care îl poartă în
Ucraina și nu are forța și nici interesul să provoace NATO. Iar
România are avantajul de a face parte din Alianța Nord-Atlantică,
astfel că se află în siguranță, indiferent de amenințările
Rusiei. Rusia, care continuă să poarte un război hibrid, dar evită
o confruntare militară.
Rusia nu are forța să atace NATO
„Aș
spune că totuși războiul din Ucraina a consumat o anumită
abilitate a Rusiei de a proiecta forțe militare. Există date că
rușii ar fi pierdut spre un milion și jumătate de militari, morți
sau răniți, iar acestea sunt cifre imense care mie îmi spun că
Rusia nu are capacitatea să proiecteze forțe armate spre România.
Și nu știu nici dacă poate acționa într-un mod sustenabil ca să
poate să influențeze ce se întâmplă în România, în aceeași
măsură în care reușea să o facă Uniunea Sovietică. Trăim
totuși într-o altă lume față de acum 100 de ani sau acum 70 de
ani, așa că nu văd riscul unui război cu Rusia”, mai spune
expertul.
Dacă
România nu poate fi amenințată direct militar de Rusia, Kremlinul
poate acționa împotriva intereselor românești și europene din
Republica Moldova. Chișinăul nu ar avea cum să se opună unei
agresiuni ruse, iar România ar ajunge să aibă graniță comună cu
Rusia, dacă va cădea Ucraina.
De unde vin pericolele reale
„Aș
vedea un pericol mare dacă am ajunge să avem graniță comună cu
Rusia. Și nu pentru că ne-ar ataca. Rusia nu are interesul să ne
atace militar, dar are alte interese aici, în primul rând să
provoace dezordine și panică. Iar dacă am ajunge să avem graniță
directă, Rusia ar găsi o cale să cauzeze dezordine și cât mai
multă incertitudine în România. Cu toate acestea, pericolul mare
îi privește pe cei din Republica Moldova. Nu este clar ce s-ar
întâmpla cu Republica Moldova, cu Transnistria. Probabil că
etnicii ruși din Republica Moldova ar fi utilizați pentru a acapara
puterea acolo. De aici vine, de fapt, pericolul pentru România. De
aici vin riscuri mult mai mari decât o amenințare directă, ca să
spunem lucrurilor pe nume”, susține profesorul Nițoiu.
În
schimb, el nu vede riscul unei noi înțelegeri precum cea de la
Yalta, când americanii și rușii s-au așezat la masă și au
împărțit lumea. Rusia nu poate emite asemenea pretenții pentru că
nu este de calibrul Statelor Unite ale Americii și nu mai are
puterea fostei Uniuni Sovietice. Ar exista totuși o țară care ar
putea emite astfel de pretenții, mai spune Cristian Nițoiu.
„Rusia
nu are capacitatea, nu are puterea militară și economică să poată
emite pretenții pentru a schimba ordinea mondială. Nu este nici în
postura să ceară așa ceva. Mai degrabă China ar fi într-o
poziție care i-ar permite să ceară o reîmpărțire a lumii în
sfere de influență. Cu toate acestea, realist vorbind, nu știu
dacă România ar fi pe meniul Chinei așa cum a fost cândva
importantă pentru URSS”, subliniază profesorul Nițoiu.
Maeștri în intrigi
Dacă
o invazie a Rusiei în România nu poate fi luată cu adevărat în
serios, Kremlinul acționează în multe alte moduri aici. Prin
interpuși, Rusia a pus mâna pe hălci din industriile statelor
europene. Germania a fost de departe cea mai afectată, în
condițiile în care Berlinul a acceptat să-și închidă centralele
nucleare și să dezvolte o dependență totală față de gazele
rusești. Iar Rusia a acționat și mai acționează în Europa prin
intermediul unor ONG-uri de mediu, care pun presiune pe guvernele
europene și pe Bruxelles.
În
cazul României, protestele care au dus la alungarea companiilor
americane Exxon și Chevron și în care au fost folosiți deopotrivă
activiștii de mediu afiliați unor mișcări de stânga, dar și
țărani și oameni din zona Moldovei au fost conduse în mare măsură
de oamenii Kremlinului. Și Rusia nu s-a limitat la atât. Cristian
Nițoiu vorbește despre prezența unor rețele de crimă organizată,
dar mai ales despre infracționalitatea economică asociată cu
agenți ai serviciilor intelligence din Rusia sau cu persoane
asociate acestora.
„Cred
că unul dintre principalele pericole cu care se confruntă România
și alte state din zonă, riscuri despre care se vorbește însă mai
puțin ține de afectarea unor procese economice și politice prin
agenți de influență ai Rusiei. Indivizi cu conexiuni în KGB și
GRU au acționat aici. Și au existat foarte multe relații economice
mai ales între criminalitatea organizată din România și cea din
Rusia, axate pe partea energetică. Orice s-ar zice există anumite
legături economice la nivel subteran între Rusia și România. Și
au existat industrii întregi care au intrat pe mâna rușilor”,
mai afirmă Nițoiu.
În
același timp, deși nu au putut să susțină partide politice și
politicieni în mod fățiș, rușii au avut grijă să exploateze
vulnerabilitățile identificate în România.
„Sigur
că azi Rusia nu poate să susțină pe față anumiți politicieni
sau anumite grupări economice, ONG-uri. Singurul lucru pe care poate
să-l facă și pe care evident că l-a făcut când a avut ocazia, a
fost să exploateze anumite momente, așa cum au fost acele proteste
împotriva exploatării gazelor de șist și a firmelor americane.
Așa au încercat și au reușit să creeze polarizare și diviziune
în societatea românească. Dar era de așteptat, mai ales că și
serviciile altor state încearcă același lucru”, subliniază
Cristian Nițoiu.
Limitările Rusiei
Există
însă anumite limite, pentru că Rusia nu mai are nici în această
privință forța pe care o avea fosta Uniune Sovietică. În același
timp, românii nu sunt recunoscuți ca simpatizanți ai Rusiei, fapt
care este dovedit și de studiile sociologice efectuate în țară.
„Diversiunile
și exploatarea polarizării și a diviziunilor dintr-o societate
sunt metode simple de a acționa și de a influența mai mult sau mai
puțin diverse state. La fel de important, sunt metode ieftine și nu
implică riscuri. Pentru că statul respectiv nu poate să spună că
e în război, chiar dacă este indirect agresat. Deși acum se
vorbește de ideea de război hibrid, pentru a numi aceste influențe
și abordări din partea Rusiei ca fiind o amenințare, nu cred că
sunt ceva nou. Pentru că sunt documentate pe larg și se știe că
au existat și în timpul Războiului Rece. Și este previzibil,
chiar este de așteptat ca Rusia să încerce să provoace probleme
în toate aceste state, inclusiv în România. Până la urmă,
acesta este singurul lucru pe care poate să-l facă în momentul
acesta. Să ținem însă cont că românii sunt pro-occidentali și
anti-ruși. Și că spre deosebire de unii dintre vecinii noștri,
românii privesc Rusia cu neîncredere și nu vor să audă de ea.
Datoria autorităților este pe de altă parte să se asigure că
acțiunile rușilor nu vor avea succes pe viitor”, încheie
profesorul Cristian Nițoiu.