Luni, 29 Decembrie 2025, ora 19:30
2453 citiri
Steagul UE FOTO / Facebook Comisia Europeană
Comitetul de Acțiune pentru Statele Unite ale Europei, relansat în această toamnă, a adoptat o declarație prin care solicită întărirea rapidă a autonomiei strategice a Uniunii Europene și o reformă instituțională menită să transforme Uniunea într-un actor geopolitic capabil să acționeze independent. „Uniunea Europeană se confruntă cu provocări fără precedent într-un moment în care ordinea multilaterală organizată de ONU este atacată”, se arată în documentul publicat de inițiatori.
Semnatarii susțin că abordarea UE, considerată ca fiind mult prea prietenoasă față de președintele american Donald Trump — „de la summit-ul NATO până la dereglementările din domeniul regulilor digitale, de inteligență artificială și de mediu, până la umilința tarifelor” — nu și-a atins scopul, iar concesiile „au aprofundat vulnerabilitatea strategică a Europei” și au produs, în viziunea autorilor, un plan de capitulare pentru Ucraina. În aceste condiții, textul afirmă categoric: „Autonomia strategică nu mai este o opțiune, ci o necesitate.”
Singurul român care a semnat manifestul este fostul premier al României, Petre Roman.
Semnatarii reiau apelurile pentru o reformă radicală a Uniunii Europene, din punct de vedere instituțional și financiar, pentru consolidarea apărării comune și pentru o mobilizare publică și politică transnațională în sprijinul unei „Europe” mai autonome și mai integrate pe scena mondială. Autorii mai propun, totodată, implicarea activă a Parlamentului European în condiționarea sprijinului bugetar și promovarea unor foruri interparlamentare și cetățenești pentru a susține agenda de reformă.
Declarația cere măsuri concrete pe plan economic și bugetar. Semnatarii solicită Comisiei Europene „să înainteze o nouă propunere pentru Cadrul Financiar Multianual (MFF), consolidată și mai ambițioasă, capabilă să finanțeze bunuri publice europene, inclusiv noi priorități în domeniul apărării și cercetării, păstrând în același timp dimensiunile bugetelor sociale, de mediu, coeziune și agricultură.”
apartamente de vanzare bucuresti 2 camere
În ceea ce privește securitatea, documentul pledează pentru înființarea unei arhitecturi de apărare comune. „Facem apel către statele membre din Consiliul European să înființeze o Apărare Comună Europeană, așa cum este prevăzută la articolul 42 din Tratatul privind Uniunea Europeană, lucru care poate fi realizat și printr-o nouă Cooperare Structurată Permanentă de către statele membre dispuse, în cazul lipsei unanimității.” Semnatarii adaugă că „Aceasta va constitui un Sistem de Apărare European capabil să coordoneze forțele armate naționale în cazul unei agresiuni asupra oricărui stat membru. Acest lucru necesită un Centru de Comandă și Control al UE.”
În același timp, semnatarii cer o interpretare federalistă a prevederilor Tratatului de la Lisabona și extinderea marjelor decizionale prin trecerea de la unanimitate la majoritate în domenii cheie: politică externă, apărare și finanțe.
„Trebuie să depășim vetocrația în politica externă, apărare și finanțe”, notează declarația, care propune ca reformele instituționale, inclusiv modificări ale tratatelor, să fie susținute de o coaliție transpartinică pro-europeană la nivelul statelor membre, al Parlamentului European, al Comisiei, precum și al instituțiilor regionale și locale.
„În acest scop, susținem crearea unei coaliții pro-europene reinnoite, transpartinice și inter-instituționale, care să cuprindă statele membre cele mai angajate din Consiliul European, majoritatea pro-europeană din parlamentele europene și naționale, Comisia Europeană, instituțiile regionale și locale, dar și societatea civilă organizată pro-europeană. Le cerem tuturor să se mobilizeze local, național și transnațional pentru a susține aceste solicitări pentru o Uniune mai suverană și democratică.”
Printre semnatarii declarației se regăsesc nume notorii din spațiul european: Guy Verhofstadt (președintele Mișcării Europene Internaționale), Josep Borrell Fontelles (fost Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Securitate), Enrico Letta (președintele Institutului Jacques Delors) și Slavoj Žižek (un influent filosof sloven), alături de o listă extinsă de foști comisari, președinți de parlamente europene, ex-premieri, academicieni și lideri civici.
Lista completă a semnatarilor
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent