30 Decembrie 2025, 18:16
Redacţia PiataAuto.md
Deşi Elveţia e patria unora dintre cei mai pasionaţi colecţionari de maşini clasice şi de performanţă, ţara e foarte strică cu limitele de viteze prin oraşe şi pe autostrăzi, iar de ceva timp e strictă şi cu nivelul de zgomot scos pe ţevile de eşapament ale maşinilor. Din acest an, Elveţia are şi o reglementare nouă, ce pedepseşte şoferii pentru provocarea de zgomote ce puteau fi evitate, precum turarea în gol a motoarelor sau deparajele roţilor, iar în februarie scriam că un tânăr de 19 ani a fost amendat cu 500 de franci pentru că-şi turase maşina într-un oraş, noaptea. Dar DETEC, adică Departamentul de Mediu, Transport, Energie şi Comunicaţii îşi dorea să lupte împotriva maşinilor cu eşapamente zgomotoase prin instalarea unor dispozitive de verificare a depăşirii zgomotului la maşini, după analogia radarelor. Acum, însă, Elveţia a renunţat la această idee, livrând şi o motivaţie genială.
Ideea a trebuit întâi studiată, analizându-se şi eventuale modificări legislative, care trebuiau introduse faţă de normele de zgomot permise. Totodată, s-a decis testarea dispozitivelor de măsurare, similare cu radarele, pentru a se vedea cât de bine şi de corect identifică acestea maşinile prea zgomotoase, iar dacă partea tehnică era garantată, urmau să se voteze şi modificările de lege.
Acum, după un an de testări, s-a constatat că în viaţa reală lucrurile sunt mult mai complicate decât în teorie, iar captarea corectă a sunetului e mult mai dificilă decât captarea vitezei unei maşini aflate în mişcare.
Studiul a demonstrat, spre exemplu, că în condiţii de ploaie sau drumuri ude rezultatele sunt total irelevante, întrucât zgomotul de la ploaie şi de la rularea anvelopelor pe asfalt e mult mai mare.
De asemenea, zgomotul ambiental e prea mare adeseori şi anulează precizia măsurărilor, iar dispozitivele actuale au microfoane, dar nu pot înregistra cu exactitate şi sursa sunetului.
Asta face ca, efectiv, când pe un sector de drum trec 5 maşini în ambele sensuri, dispozitivul să determine că toate 5 maşini încalcă nivelul de zgomot, chiar dacă unul singur dintre ele era cauza zgomotului excesiv. Desigur, o analiză umană ar putea prezuma că maşina cea ai puternică din cele 5, care arată mai sport, e cea de vină, a asta nu e o certitudine, ci o prezumţie, iar oamenii nu pot fi pedepsiţi pe baza prezumţiilor şi presupunerilor. Şi apoi, dacă în acelaşi moment trec 3 maşini sport, atunci radarul sonor e absolut incapabil să mai înţeleagă cine e de vină. Iar asta a urce la o rată imensă de erori.
De asemenea, e greu de identificat şi de stabilit exact punctul în care un anumit zgomot trebuie să aibă un anumit nivel, mai aproape de ţeava de eşapament, sau mai departe. Iar dacă e mai departe, e greu de corelat distanţa pentru a deduce volumul sunetului la sursă. Şi asta înseamnă imprecizie în pedepsire.
Pe lângă asta, legislatorii au mai identificat o problemă de legalitate. Depăşirea de viteză poate fi pusă pe seara iresponsabilităţii sau a intenţiei, iar şoferul are un vitezometru în faţă, pentru a şti câţi kilometri la oră are în orice moment. Un audiometru pentru sunetul din eşapament nu există, şi atunci nici pedeapsa pentru ceva imposibil de măsurat cu exactitate nu poate fi aplicată.
Aşadar, raportorii acestui studiu au concluzionat că intenţia autorilor de a aplica logica radarelor de viteze şi unor radare acustice e imposibilă. Pur şi simplu logica e cu totul alta şi procedurile de la viteze nu pot fi translate la sunet.
Autorii iniţiativei au încercat să aducă noi idei pentru a perfecţiona aceste descoperiri, spunând că fiecare model de maşină are o tonalitate specifică de sunet şi dintr-o imagine cu 4-5 maşini ar fi posibil să se identifice totuşi autorul. Pe lângă asta, pot fi aplicate formule de calcul pentru a le contrapune cu imaginile, pentru a arăta creşterea şi apoi scăderea de volum, sincronizată cu imaginea.
Dar raportorii studiului le-au amintit că aplicarea unor asemenea amenzi nu trebuie să consume timpul angajaţilor statului şi resursele inutil, or, dacă de dragul unei amenzi de 300 franci un angajat de la stat va trebui să-şi petreacă jumătate de zi în analiză şi calcule, după care să se mai suporte şi costuri administrative, atunci toată ecuaţia la final seamănă cu o situaţie absurdă în care se taie frunză la câini. Timpul angajaţilor la stat nu trebuie irosit cu activităţi a căror încasări pentru stat sunt mai mici sau aproape egale cu costul acelui timp, se mai spune în raport. E genială motivaţia — şi dacă toate ţările din lume ar gândi astfel, probabil am trăit într-o lume mult mai prosperă.
Iar pasionaţii de maşini sport din Elveţia pot răsufla uşuraţi. Chiar dacă restricţiile pe timp de noapte pentru turaţii inutile mai există, radarele de sunet au fost respinse categoric, iniţiativa fiind spulberată cu desăvârşire.
0
2,379
ŞTIRI DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT