La fix 2 ani de când pe liniile de cale ferată ar fi
trebuit să circule 37 de rame Alstom Coradia Stream, în România au ajuns doar
10 unități dintre care doar șase au fost puse în circulație. Penalitățile pentru
întârzieri calculate de experții contractați de statul român au depășit pragul
de 415 milioane de lei, iar disputa a ajuns pe masa arbitrilor comerciali, potrivit
datelor furnizate de Autoritatea pentru Reformă Feroviară la solicitarea
„Adevărul”.
FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
În martie 2022, ARF semna contractul pentru primele 20 de
rame electrice de lung parcurs, suplimentând comanda șase luni mai târziu cu
încă 17 unități. Valoarea totală a înțelegerii este de 2,42 miliarde de lei
(fără TVA), sumă care acoperă atât achiziția celor 37 de unități, cât și
mentenanța acestora pentru o perioadă de 15 ani.
Potrivit calendarului de livrare, primul tren Alstom ar fi
trebuit să fie livrat în cursul anului 2023, iar până în decembrie 2024 subsidiara
din România a gigantului francez ar fi trebuit să aducă toate cele 37 de
unități.
Cu toate acestea, termenele au fost date complet peste cap. Invocând
dificultăți de aprovizionare cu materii prime, pe fondul pandemiei și al
războiului din Ucraina, Alstom a adus prima ramă în România abia în decembrie
2023. În septembrie 2024, ARF (condusă atunci de Ștefan Roșeanu) și Alstom păreau să fi găsit o cale de mijloc, semnând un act adițional care prelungea termenul de livrare pentru întregul lot până în decembrie 2025.
„Documentul în cauză modifică elementele legate de durata
contractului și prevede unele clauze contractuale care să permită punerea,
temporară, în funcțiune cu călători a RE-IR TS3, ce va fi livrată de Alstom și
face obiectul CSP aprobat prin HG nr.1328/28.12.2023, în vederea circulației
temporare cu călători pe calea ferată din România. Astfel, trenurile livrate de
Alstom sunt preconizate a intra în circulația cu călători, în baza livrării
întregului lot de 37 de trenuri și obținerii autorizațiilor de tip și de
introducere pe piața din România, în perioada noiembrie 2024 – decembrie 2025”,
transmitea ARF la momentul respectiv.
Prima ramă avea să fie pusă în circulație pe ruta București
– Brașov în noiembrie 2024, cu doar câteva zile înainte de alegerile
prezidențiale. Primii călători aveau să fie premierul de la acea vreme, Marcel
Ciolacu, candidat la președinție, și ministrul transporturilor, Sorin
Grindeanu.
Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu la punerea în circulație a primei rame Alstom. FOTO: Guvern
Doar șase trenuri în circulație la final de 2025
Numai că socoteala ARF nu s-a potrivit cu realitatea din
teren. Până la finele anului 2025, conform
datelor furnizate de Autoritate la solicitarea „Adevărul”, Alstom a livrat în
România doar 10 unități:
- 6
rame sunt efectiv în circulație cu pasageri; - 4
rame sunt blocate în proceduri birocratice de omologare și autorizare.
Penalități record pentru Alstom
După schimbarea conducerii și instalarea lui Mihai Barbu, ARF a schimbat foaia. Noua administrație nu a mai recunoscut valabilitatea actului adițional, argumentând că acesta nu conținea un grafic de livrare clar, și a reînceput calculul penalităților conform termenelor inițiale.
Între timp, mandatul lui Barbu s-a încheiat brusc pe 11 noiembrie 2025, în contextul unei anchete DNA. Chiar și fără director plin, ARF continuă să aplice sancțiuni drastice. Potrivit datelor furnizate la solicitarea „Adevărul”, firma de consultanță Egis,
supervizoare a acestui contract, a calculat penalități în valoare totală de 415,3
milioane de lei (fără TVA):
- Până
la 30 septembrie 2024: Penalitățile calculate și actualizate se ridicau la
suma de 157,4 milioane de lei (fără TVA); - Actualizarea
la 30 noiembrie 2025: ARF a raportat o sumă suplimentară de 257,9 milioane
de lei (fără TVA).
Mihai Barbu și Gabriel Stanciu (directorul Alstom România). FOTO: Inquam Photos / Pană Tudor
Conflictul se mută la Curtea de Arbitraj
Alstom nu a fost de acord să achite aceste sume și a
acționat în judecată ARF la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe
lângă Camera de Comerț și Industrie a României.
„Această situație, privind penalitățile de întârziere,
face obiectul Cererii de arbitrare depusă de Alstom la Curtea de Arbitraj
Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.”,
a transmis ARF la solicitarea „Adevărul”.
Problema ramelor Alstom a generat critici severe din societatea civilă. Într-un comunicat din august 2025, Asociația Pro Infrastructură avertiza că această politică a „pumnului în gură” ar putea lăsa România fără trenuri noi pentru mulți ani de acum înainte.
„Pe bună dreptate, Alstom amenință cu rezilierea. Nefiind o organizație de caritate, rupe contractul dacă penalitățile depășesc costul rezilierii. Consecința: rămânem cu 4 trenuri fără mentenanță să ne spălăm pe cap cu ele, iar ministrul triumfător ne va spune că am înfrânt străinii”, avertiza organizația.
Mai mult, specialiștii subliniază că un astfel de deznodământ va goni producătorii serioși de la viitoarele licitații.
„Se poate ajunge la un compromis cu aplicarea ultimului calendar propus fix în perioada când primul tren era aproape omologat. Asta înseamnă un stat puternic: urechi de auzit și creier de gândit, nu doar pumn în gură”, transmitea API la momentul respectiv.
Cu o lungime de 121 metri, fiind formate din șase vagoane,
trenurile Coradia Stream sunt capabile, acolo unde infrastructură permite, să
atingă viteza de 160 km/oră. Acestea au 10 uși duble pe fiecare parte și 351 de
locuri.
Rutele pe care ar trebui să circule cele 37 de rame:
- București Nord – Constanța / Brașov / Arad / Timișoara / Cluj / Iași / Suceava / Galați;
- București Nord – Craiova – Târgu Jiu – Petroșani – Simeria;
- Cluj – Timișoara;
- Cluj – Suceava – Iași.