Elveția își consolidează statutul de lider european în transportul feroviar de pasageri. Datele aferente anului 2024, centralizate pe baza statisticilor Eurostat, ale autorităților naționale și ale Căilor Ferate Federale Elvețiene (CFF) și făcute publice recent, arată că fiecare locuitor al țării alpine a parcurs în medie 2.519 kilometri cu trenul, depășind recordul istoric atins înainte de pandemie, în 2019 (2.505 km).
Totodată, elvețienii au efectuat anul trecut 71 de călătorii feroviare per locuitor, de aproape patru ori mai mult decât media europeană și de peste 17 ori mai mult decât în România.
Performanța Elveției confirmă un model de politică publică și infrastructură feroviară care continuă să susțină cea mai intens utilizată rețea feroviară de pasageri din lume, în raport cu populația.
În timp ce multe state europene încearcă să-și revitalizeze transportul feroviar în contextul tranziției verzi, Elveția reprezintă încă o referință în materie de investiții, densitate, integrare tarifară și încredere publică în serviciile feroviare.
Creștere constantă: Elveția depășește propriul record european
Anul 2024 a marcat o nouă etapă în mobilitatea feroviară elvețiană. Cu 2.519 pasager-kilometri per locuitor, țara nu doar își menține poziția fruntașă în Europa, ci stabilește un nou record. Creșterea este susținută și de evoluția numărului de călătorii: 71 de deplasări în medie pentru fiecare locuitor, față de 68 în 2023.
Această combinație – multe călătorii, dar distanțe relativ scurte – este specifică unui sistem feroviar foarte dens, cu o ofertă extrem de frecventă și integrată, orientată atât către mobilitatea urbană și suburbană, cât și către conexiuni interurbane rapide. Rețeaua feroviară elvețiană este complet integrată în sistemul național de transport public, ceea ce permite o utilizare cu adevărat cotidiană a trenului.
Austria și Ungaria, liderii Uniunii Europene
În interiorul UE, Austria ocupă primul loc cu 1.614 pasager-kilometri per locuitor, urmată de Ungaria, care înregistrează 1.571 pasager-kilometri.
Austria este astfel liderul Uniunii Europene, în timp ce Ungaria revine în top după raportarea completă a datelor către Eurostat, pentru prima dată din 2015.
Valori ridicate înregistrează și Franța (1.564 km), Germania și Suedia (1.287 km fiecare), Danemarca (1.081 km) și Finlanda (965 km). Aceste state depășesc considerabil media europeană, situată la 1.048 pasager-kilometri per locuitor.
La polul opus se află țări precum Grecia (70 km), Lituania (153 km), Bulgaria (233 km), Estonia (281 km) și Croația (296 km), unde trenul este utilizat rar, adesea exclusiv pentru deplasări ocazionale.
România – scăderi pe toți indicatorii: pasager-kilometri, număr de călătorii și trafic total
România se află în zona inferioară a clasamentului, cu doar 312 pasager-kilometri per locuitor în 2024, semnificativ sub media europeană.
De asemenea, țara a înregistrat o scădere de 3,2% față de anul precedent, una dintre cele mai pronunțate din Europa, alături de Bulgaria (–5,8%) și Estonia (–5,3%).
Numărul de călătorii feroviare per locuitor este, de asemenea, foarte redus: doar 4 călătorii pe an, în scădere față de 2023. Această valoare plasează România la coada Europei, alături de Bulgaria (3 călătorii), Lituania (2) și Grecia (1).
Situația reflectă:
- calitatea inegală a infrastructurii;
- frecvențele reduse ale trenurilor regionale;
- lipsa integrării tarifare și operaționale;
- preferința populației pentru transport rutier, în special auto personal.
Distanța medie parcursă – România în topul călătoriilor lungi
Un indicator nou introdus în 2024 este distanța medie parcursă pe o călătorie. Aici România se situează surprinzător de sus:
- Lituania – 86 km
- România – 84 km
- Franța – 81 km
Această statistică arată clar că, deși românii folosesc rar trenul, atunci când o fac, este în special pentru rute lungi, predominant interurbane. Trenurile sunt folosite mai puțin pentru mobilitate locală – spre deosebire de Elveția, unde distanța medie per călătorie este de numai 36 km, între cele mai mici din Europa.
Numărul călătoriilor – indicatorul care diferențiază rețelele mature de cele ocazionale
Clasamentul numărului de călătorii pe cap de locuitor:
- Elveția – 71 călătorii
- Luxemburg – 46
- Austria – 38
- Danemarca – 35
- Germania – 35
Media europeană este de 22 călătorii.
România, cu 4 călătorii, este de peste cinci ori sub media UE.
Acest indicator arată în mod clar:
- unde trenul este integrat în mobilitatea zilnică (Elveția, Luxemburg, Austria);
- și unde este perceput doar ca soluție de deplasare ocazională (România, Bulgaria, Grecia).
Țările cu cea mai rapidă creștere a traficului feroviar în 2024
Slovenia (+19%), Letonia (+15,2%) și Lituania (+12,3%) sunt statele cu cele mai mari creșteri ale volumului de pasager-kilometri în ultimul an. Este vorba în general despre țări care își modernizează rețelele sau care introduc noi servicii interurbane și regionale.
Creșterea numărului de călătorii este însă mai modestă și variază puternic. Letonia și Grecia se remarcă prin procente mari, dar dintr-o bază foarte redusă (11 și 1,4 călătorii per locuitor).
Elveția, un model unic: rețea densă, frecvențe ridicate, încredere publică
Cele trei grafice analizate împreună creează un profil clar al modelului elvețian:
- cel mai mare total de pasager-kilometri;
- cel mai mare număr de călătorii;
- una dintre cele mai scurte distanțe medii per călătorie;
- o creștere constantă de la un an la altul.
În Elveția, trenul este parte intrinsecă a vieții de zi cu zi:
- navetă;
- mobilitate urban;
- legături regionale rapide;
- coordonare perfectă cu autobuzele, tramvaiele și feriboturile;
- sistem tarifar integrat la scară națională.
În contrast, în România, Bulgaria sau Grecia, distanțele mari per călătorie arată o utilizare exclusiv interurbană sau ocazională, fără un sistem feroviar adaptat nevoilor cotidiene.
Decalaj major între modelele mature și cele aflate în tranziție
Statisticile din 2024 confirmă un adevăr deja cunoscut în Europa:
rețelele feroviare performante sunt cele orientate spre utilizare frecventă, nu doar spre distanțe lungi.
Elveția, Austria, Danemarca și Germania demonstrează că investițiile în infrastructură, orare cadru coordonate și integrarea tarifară sunt esențiale pentru a convinge populația să folosească trenul zilnic.
România rămâne în partea inferioară a clasamentului:
- cu distanțe mari pe călătorie;
- cu foarte puține călătorii totale;
- cu un trafic per locuitor de peste opt ori mai mic decât în Elveția.
În perspectiva finanțărilor europene disponibile pentru modernizarea rețelei feroviare și a proiectelor aflate în derulare pe coridorul Rin–Dunăre, aceste date arată clar direcția în care România trebuie să accelereze: regionalizare, frecvențe crescute, integrare și investiții orientate către mobilitate cotidiană.