După un an 2024 record, cu aproape 200 de kilometri de autostradă și drum expres inaugurați sub presiunea alegerilor, ritmul lucrărilor pe proiectele de infrastructură mare a stagnat simțitor în 2025. Anul electoral a „aliniat planetele” și a ridicat rețeaua totală la 1.269,87 km, dar entuziasmul autorităților s-a domolit după campanie, iar anul acesta au fost date în folosință sub 100 km, cu toate că fosta coaliție de guvernare a promis același ritm de anul anterior. Câteva victorii semnificative pentru 2025 au fost însă progresele făcute pe Autostrada Moldovei (A7) și pe Centura Capitalei (A0), cuplat cu faptul că, după tergiversările enorme cauzate de guvernele Ciucă și Ciolacu, noul guvern a reușit să asigure finanțarea pe mai departe a marilor proiecte (A7 și A8) prin realocări ale fondurilor europene.

Recordurile înregistrate în 2024 și contrastul de anul acesta

2024 a fost un an fără precedent pentru infrastructură, grăbit de miza electorală. Conform Asociației Pro Infrastructura, anul trecut au fost inaugurați 194,77 km de autostradă și drum expres, depășind orice an anterior, iar peste jumătate din acest progres a avut loc pe Autostrada Moldovei A7, unde șoferii au putut circula pe aproximativ 100 de kilometri de drum nou. Cu cât alegerile prezidențiale se apropiau mai mult, autoritățile au forțat deschiderea multor loturi chiar și parțial. De exemplu, tronsoane din A7 Buzău–Focșani au fost inaugurate înainte de finalizare completă, fără 1,2 km din Lotul 1, restul rămânând la momentul respectiv în lucru, același lucru petrecându-se pe A0 Sud, unde s-au deschis secțiuni pe rând pentru a bifa realizări, cum ar fi nodurile Popești-Leordeni și Jilava, în aprilie 2024.

Șantierele au încetinit ritmul anul următor, confruntându-se cu blocaje financiare și termene amânate, cu toate că estimările inițiale ale Ministerului Transporturilor promiteau menținerea „ritmului bun” și peste 200 km de drum de mare viteză finalizați în 2025. În realitate, s-au livrat mult mai puțin doar circa 55 km noi în prima parte a anului, iar până la final, CNAIR a schițat un scenariu optimist cu cel mult 114–130 km. Oficial, România a ajuns la sfârșitul lui 2025 la circa 1.372 km de autostrăzi și drumuri expres în exploatare, comparativ cu un total de 1.270 km la finalul lui 2024. Guvernul însuși a recunoscut întârzierile „generate de factori tehnici și administrativi”, prelungind datele de finalizare pentru loturile de autostradă întârziate.

Finanțarea A7 și A8 salvată prin PNRR și fonduri alternativeapartamente de vanzare bucuresti 3 camere

În culisele anului 2025, o provocare majoră a fost renegocierea și salvarea finanțării pentru segmentele de autostradă din PNRR, în special pe A7 (Autostrada Moldovei) și A8 (Autostrada Unirii), unde au avut loc foarte multe întârzieri, iar perspectiva rezolvării problemelor de alocare până în august 2026 devenea, la momentul instalării noului guvern, din ce în ce mai puțin probabilă, odată cu blocarea, la Bruxelles, a unor jaloane importante. La finele lunii septembrie, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a explicat, după o serie de întâlniri cu Comisia Europeană și Consiliul ECOFIN despre o nouă împărțire între PNRR, Programul de transport, politica de coeziune şi noul angajament pe SAFE astfel că absolut toate segmentele de autostradă ale A7şi A8 au fost prinse cu finanțare, acesta confirmând că vor continua, chiar dacă au fost scoase din PNRR.

Concret, s-a reușit menținerea în PNRR, pe granturi nerambursabile, a secțiunilor critice de pe A7 care au șanse de finalizare până în 2026: loturile Focșani–Bacău și două loturi din Bacău–Pașcani, cu alocare de 2,1 miliarde euro. Guvernul a adoptat și o ordonanță care să permită plata accelerată a facturilor pe șantiere, ca muncitorii să nu mai fie trimiși în concediu forțat din lipsă de bani.

Pentru Autostrada Unirii (A8) care risca să piardă finanțarea PNRR pe sectorul montan, urmează să fie alocate finanțări prin mecanismele menționate mai sus, astfel că, deși 2025 a adus puțini kilometri noi, s-au pus bazele pentru ca șantierele începute să continue și după termenul-limită PNRR, fără să fie abandonate. În plus, Guvernul a anunțat o monitorizare lunară a stadiului fiecărui proiect, având „un tablou de bord” al implementării, astfel încât în anul și ceva rămas (până în august 2026) să transforme PNRR-ul într-o poveste de succes, au precizat guvernanții.

Puținele segmente inaugurate în 2025

Lista tronsoanelor deschise circulației în 2025 este scurtă, dar conține finalizarea Autostrăzii Ploiești–Buzău (prima secțiune a A7), închiderea autostrăzii de centură A0 Sud a Bucureștiului, extinderea A1 Sibiu–Pitești cu încă un tronson și mici legături care aduc rețeaua mai aproape de coerență, după cum urmează:

Autostrada A7 Ploiești – Buzău (Autostrada Moldovei): toate cele trei loturi au fost date în trafic până la finalul lui 2025. Lotul 1 (Dumbrava – Mizil, 21 km, construit de Pizzarotti) a fost inaugurat la timp, în decembrie 2024. În 2025 au urmat Lotul 2 Mizil – Pietroasele (28,35 km), deschis în octombrie, și Lotul 3 Pietroasele – Buzău (13,90 km), deschis la sfârșitul lui noiembrie. Astfel, Autostrada de la Ploiești la Buzău, lungă de 63 km, este completă și practicabilă. De notat că Lotul 3, construit de consorțiul turco-român Nurol–Makyol, a fost semnat abia în noiembrie 2023 și finalizat în exact 2 ani, ceea ce e important, având în vedere blocajele grave de pe alte segmente de drum.

Autostrada A7 Buzău – Focșani: continuarea către nord, de 82 km, a cunoscut ultimele inaugurări în 2025 după forțarea deschiderilor parțiale din 2024. În noiembrie 2024, sub presiune politică, s-au deschis 3 din cele 4 loturi: Lotul 2 (Vadu Pașii – Râmnicu Sărat, 30,8 km), Lotul 3 (Râmnicu Sărat – Mândrești Munteni, 36,1 km) și Lotul 4 (Mândrești – Focșani Nord, 10,94 km), toate construite de grupul UMB. De asemenea, 1,2 km din Lotul 1 (Buzău – Vadu Pașii, contract UMB) au fost inaugurați simbolic, chiar dacă restul tronsonului nu era gata. Abia în iulie 2025 s-a finalizat și „diferența” de 3,40 km din Lotul 1, ceea ce a permis completarea autostrăzii de la Buzău la Focșani. Practic, din vara lui 2025, întreg tronsonul Buzău – Focșani a fost în exploatare (aprox. 82 km), eliminând ultimul obstacol (podul peste râul Buzău și conexiunea la DN2). Ca urmare, odată cu finalizarea la sfârșit de an a A7 până la Buzău, șoferii pot porni de la București și ajunge până la Focșani exclusiv pe autostradă.

Pe „ultima sută de metri” din an, înainte de Ajunul Crăciunului, s-au dat în folosință aproximativ 50 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7) între Focșani și Adjud. Odată cu deschiderea acestui nou sector, anul 2025 se încheie cu 195 de km puși în circulație pe Autostrada Moldovei (din cei 319 km ai A7), între Ploiești și Pașcani. În prezent, se poate circula în continuu pe autostradă aproximativ 250 kilometri, direct de la București până la Adjud.

Autostrada A0 – Centura București (inelul sudic): centura de sud a Capitalei a fost finalizată în 2025. Mai concret, ultimul sector, Lotul 3 (18 km între DN6 Alexandria și A1 București-Pitești), a fost inaugurat pe 30 iunie 2025. Tronsonul construit de Alsim Alarko, din Turcia, leagă direct autostrada A1 de zona de sud-vest a Bucureștiului și închide semicercul sudic al noii centuri. Anterior, Loturile 1 și 2 ale A0 Sud fuseseră deschise pe bucăți în 2023-2024: de la A2 (Autostrada Soarelui) până la DN5 Giurgiu s-a circulat parțial din aprilie 2024, iar de la DN5 la DN6 din decembrie 2023. Prin inaugurarea Lotului 3 în iunie 2025, A0 Sud (Dumbrava-A1), o șosea de centură modernă, lungă de 52 km, cu profil de autostradă, a fost complet operațională, ceea ce, pentru șoferi, înseamnă tranzit mult facil în jurul Bucureștiului, scurtând cu zeci de minute ocolirea orașului pe direcția est-vest. Traficul greu a fost deviat de pe vechea centură urbană pe A0, iar legăturile intre A1 și A2 (Coridorul IV pan-european) sunt acum directe. Deși acest proiect a suferit întârzieri, inițial așteptând finalizarea în 2023, anul acesta jumătatea de sud a autostrăzii de centură a fost gata, provocarea care urmează pentru bucureșteni fiind terminarea A0 Nord, unde lucrările sunt în curs și vor continua până cel puțin 2026.

Autostrada A1 Sibiu – Pitești, Secțiunea 5 (Curtea de Argeș – Pitești): În iunie 2025 s-a deschis și ultimul segment al acestei secțiuni, marcând extinderea A1 cu încă 14,58 km către est. Secțiunea 5 (cu o lungime totală circa 30 km, construită de Astaldi/WeBuild, a fost împărțită la inaugurare, astfel că prima porțiune de 15,77 km între Băiculești și Pitești a fost dată traficului în decembrie 2024, iar restul de 14,6 km de la Curtea de Argeș la Băiculești a urmat la 22 iunie 2025. Asta face ca Autostrada București–Pitești (A1) să fie prelungită acum până la Curtea de Argeș, ceea ce presupune un pas înainte spre traversarea Carpaților.

Pe scurt, șoferii pot circula pe A1 dinspre București/Nădlac până la ieșirea Curtea de Argeș, evitând DN7C Pitești–Curtea, un drum îngust, prin comune. Cu toate acestea, nu există încă o continuitate peste munți: Secțiunea 4 (Curtea de Argeș – Tigveni, care include celebrul tunel de la Momaia, de 10 km, la care munca a început în 2023 și are termen de finalizare abia în 2027.

Drumul expres DX12 Craiova – Pitești: Deși nu intră în aceeași categorie logistică precum o autostradă propriu-zisă, merită menționat că în 2025 s-a finalizat primul drum expres din România. Ultimul segment al DX12, Albota – Pitești (11,2 km), a fost inaugurat pe 31 iulie 2025, cu o întârziere de 8 luni față de termenul inițial. Astfel, întreg traseul de 121 km dintre Craiova și Autostrada A1 (la Pitești) este deschis, cu alte cuvinte, o șosea expres 2×2 benzi, fără bandă de urgență, dar cu profil de viteză (120 km/h). Trebuie remarcat și că, odată legat de A1 și mai departe de A0 și A2, se poate circula neîntrerupt pe drum de mare viteză de la Craiova, traversând Bucureștiul pe A0, până la Constanța (Ovidiu), însumând aproape 470 km de traseu continuu.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent