Startul de 2026 aduce în spațiul public tema unei așa-zise „reforme”: fie reducerea cu 10% a aparatului administrativ, fie reducerea cu 10% a cheltuielilor cu personalul. Încă nu e nimic cert, însă premierul Bolojan și echipa sa din guvern au transmis că vor prezenta proiectul până la final de ianuarie.

Radu Nechita – economist, profesor universitar la „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Claudiu Năsui – economist, deputat USR, fost ministru al Economiei și Petrișor Peiu – analist economic, senator AUR au comentat pentru Ziare.com despre inițiativa care ar urma să reducă din presiunea pe care statul o are cu plata salariilor.

Radu Nechita, economist: „În unele sectoare, a reduce personalul nu trebuie să fie un scop în sine”

Radu Nechita admite faptul că există prea mulți birocrați angajați la stat și inechități ce necesită măsuri de corecție.

„Dacă ne uităm la numărul de angajați ai statului, raportat la numărul de angajați din sectorul privat, sunt foarte mulți bugetari, inclusiv raportat la populație. Mai avem o problemă, că numărul de persoane care lucrează în rândul populației care ar putea lucra, e foarte redus – unii își ‘rezervă’ diverse pensionări anticipate, din motive justificate sau nu. Pe lângă aceste pensionări, se adaugă pensionarii speciali, care la 45-50 de ani primesc pensii pe diverse motive. Nu mă refer la cei care au probleme medicale. Dar sunt multe fraude și puține verificări cu consecințe pentru cei care au acordat aceste ieșiri din sistem foarte avantajoase”, a declarat economistul, pentru Ziare.com.

apartamente de vanzare bucuresti 3 camere

Din informațiile disponibile nu reies niște direcții clare ale Executivului, însă a aplica 10% reduceri de personal în toate instituțiile publice ar fi o eroare majoră, consideră cadrul universitar.

„Măsurile acestea, tăieri de 10% peste tot, mi se par anunțuri care merg în direcția bună, dar se pierd din vedere o mulțime de detalii. Statul este un administrator foarte slab și nu numai la noi. Astfel, în unele sectoare are excedent de personal, iar în altele deficit. În unele sectoare, a reduce personalul nu trebuie să fie un scop în sine. Testul trebuie să fie reducerea cheltuielilor cu salariile și cu asistența socială ca pondere din cheltuielile publice. E bine că se înțelege că sunt prea mulți bugetari, dar va trebui o atenție mult mai mare în ceea ce privește tăierile respective”, a declarat Nechita.

Claudiu Năsui, economist, fost ministru al Economiei, deputat: „Nu e nicio reformă. E același sistem”

Claudiu Năsui crede că proiectul lui Ilie Bolojan nu poate fi numit drept o reformă.

„Reformă înseamnă că ai un sistem, oricare ar fi el și-l schimbi. Noi acum nu schimbăm sistemul. E același, dar cu mai puțini oameni. Deci, în acest caz, nu e nicio reformă. Sunt de acord că sunt prea mulți angajați în administrația publică, e bine că se dorește să se taie, dar asta nu e reformă. Dacă voiau o reformă la administrația publică locală, ce trebuiau să facă era să lege finanțarea de un factor obiectiv, neinfluențabil politic, precum numărul de locuitori.

Deci, să se facă finanțarea raportată la numărul de locuitori, pentru a nu mai face cu cote defalcate din impozitul pe venit. ‘Ce populație ai?’ ‘1.000 de locuitori.’ ‘Bun, înmulțim 1.000 cu x și atât ia administrația locală respectivă de la aparatul central’. Asta înseamnă reformă. Sau să schimbe modul în care se face finanțarea… Dar ei nu vor asta, pentru că finanțarea pleacă din pix, de la centru. Vă dați seama, toți președinții de partid au interesul ca finanțarea să se facă astfel, pentru că așa pot atrage mai mulți bani pentru primarii unde au interes”, a declarat Năsui, pentru Ziare.com.

Nici mult discutata reorganizare administrativ-teritorială nu ar fi o măsură reformistă, crede fostul ministru.

„La nivel local se aleg primarii, dar banii vin de la centru prin cotele defalcate din impozitul pe venit, prin cotele defalcate de TVA și alte fonduri de tip PNDL – Anghel Saligny și așa mai departe. Toate aceste fonduri sunt un mod de control – ‘ești cu mine în partid, primești bani’, ‘faci lucrările cu firmele pe care ți le zic eu, primești bani’. Dacă avem 1.000 sau 7.000 de UAT-uri nu contează care e sistemul. Reformele trebuie să schimbe sistemul. În acest caz, e același sistem. Și Dragnea, când a crescut salariile la Sănătate, a zis că face reformă. Nu e rău să crești salariile în Sănătate, dar era același sistem, nu era nicio reformă.

Singurele lucruri care se apropie de o reformă, din ceea ce a făcut Guvernul Bolojan, este asta cu pilonul II – practic, a naționalizat 70% din bani. Până acum, și-ar fi luat oamenii toți banii, când ar fi ajuns la vârsta de pensionare. De-acum nu-i vor mai lua. 30% vor lua, iar 70% la stat, printr-un fond de plată. Măcar în acest caz s-au schimbat niște reguli”, a declarat Năsui.

O reformă reală ar trebui să cuprindă eliminarea unor institute și agenții cu activitate obscură, ineficientă și nejustificată, este de părere Năsui.

„Toate aceste institute sunt intacte. Nu s-a atins nimeni de ele. Dar acolo ar trebui schimbat modul de finanțare. Institutele acelea, dacă nu primesc banii de la stat, fie își caută finanțarea altundeva și supraviețuiesc, fie se închid. Acum, ele sunt găuri negre, care stau pe spinarea statului. Atenție, șefii acestor instituții primesc cele mai mari salarii din stat, salarii mai mari decât la ASF! Nu au nicio jenă. Bonusul de Paște a fost de 300.000 de lei. Când vin în fața comisiei se vaită că au salariul mic. Da, dar apoi vezi că-și dau tot felul de alte lucruri și nu bonusuri de doar 50-80%. Nici nu sunt transparenți, mă judec cu mai multe astfel de institute, pe Legea nr. 544. Dacă ar comunica transparent veniturile personalului, opinia publică s-ar scandaliza”, a menționat Năsui.

Năsui: „Vedeți ce s-a întâmplat inclusiv cu evoluția cheltuielilor din Oradea și din Bihor! Au mutat angajații de la primărie pe companie”

În ceea ce privește cifra înaintată de către ministrul Dezvoltării, Attila, care a vorbit despre concedierea a 13.000 de oameni din administrația publică locală, Năsui crede că inițiativa este doar „o picătură într-un ocean” și că pentru membrii de partid se vor găsi „soluții”. Astfel s-a procedat în administrația locală, susține fostul ministru, în județul Bihor, respectiv în Oradea, acolo unde Bolojan a căpătat „aura” de „salvator”.

„O picătură într-un ocean, 13.000 de oameni. Ce se va întâmpla, ei vor fi trecuți de pe statul de plată al primăriei pe statul de plată al companiilor din subordinea primăriei. Vedeți ce s-a întâmplat inclusiv cu evoluția cheltuielilor din Oradea și din Bihor! Veți vedea că au scăzut cheltuielile de personal, dar au crescut la bunuri și servicii. Dacă o primărie cu 100 de angajați a dat afară 20, cei 20 sunt mutați pe companie, iar compania respectivă facturează mai mult, simplu. Atunci, apar cheltuielile la bunuri și servicii. Nu poți reduce numărul de angajați decât de la stat, nu și din companiile de stat! 100% se va face asta, apropo de membrii de partid”, a transmis economistul.

Petrișor Peiu, analist economic, senator: „Evident că nu vor fi afectați membrii de partid”

Petrișor Peiu, unul dintre liderii AUR, cu apariții frecvente pe teme economice, susține în Parlament încă nu au ajuns informații punctuale despre măsurile coaliției, privind reducerea de cheltuieli, în speță reducerea de personal.

„În primul rând, vorbim despre niște idei vehiculate prin presă, nu există un proiect scris asupra căruia ne putem pronunța. Referitor la ceea ce am văzut nu pare a fi o reformă și nici nu e ceva concret. S-a vorbit despre o reducere cu 10% a personalului. Apoi, alții au spus că e vorba despre o reducere cu 10% a cheltuielilor cu personalul. PSD-iștii continuă să vorbească despre o reducere a cheltuielilor globale cu 10%, spunând că fiecare șef de UAT va decide să se aplice acea reducere. Nu e foarte clar.

Însă noi vom respinge orice ‘reformă’ de tipul ‘Patul lui Procust’. Noi credem că aceste reduceri trebuie făcute într-un mod rațional, plecând de la funcționalitățile pe care vrem să le păstrăm sau să le desființăm. Deci dacă vrem să reducem numărul de angajați, respectiv din cheltuieli, ar trebui să reducem din birocrația pe care instituțiile respective o au de îndeplinit. În urma unei astfel de reduceri poate rezulta o funcționalitate nouă a statului, care să necesite cheltuieli mai puține”, a declarat Peiu, pentru Ziare.com.

În opinia senatorului, Guvernul ar trebui să ia în serios ideea desființării unor agenții.

„Evident că ar trebui să fie desființate unele agenții. Noi avem un plan care include și desființarea unor agenții, respectiv fuzionarea unor agenții. Dacă vrei să reduci numărul de posturi, la un moment dat trebuie să reduci numărul de agenții, pentru că multe dintre ele nu prea au rațiune să existe”, a menționat Peiu.

În opinia senatorului, membrii de partid vor pica tot în picioare, în ciuda „reformei” premierului Bolojan.

„Nu, evident că nu vor afecta membrii de partid. Șeful UAT-ului va decide cine rămâne și cine pleacă. Nu-și va da colegul de partid afară. Când a fost așa-zisa reducere de posturi la Senat nu a plecat niciun membru de partid. Au plecat tot cei care munceau”, a declarat oficialul din opoziție.

Pentru reducerea deficitului, Bolojan ar fi trebuit în primul rând să taie cheltuielile aparatului central, nu să majoreze TVA, accize și impozite locale, crede Peiu.

„Pentru reducerea deficitului, prima măsură ar fi trebuit să fie reducerea cheltuielilor: cu personalul, cu bunurile și serviciile. Singurele la care nu poți umbla sunt cele cu asistența socială. În rest, toate celelalte ar fi trebuit reduse. Iar relaxarea fiscală se poate face în trepte”, a concluzionat parlamentarul.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent