Șaman
și antropolog, dr. Alberto Villoldo atrage
atenția asupra faptului că modul în care mâncăm astăzi este incompatibil cu corpul nostru: suntem programați pentru viața de vânător-culegător, nu pentru dieta industrială modernă. „Avem un genom de vânător-culegător.
Nu avem un genom agricol”, spune Villoldo.
Sursă foto: Shutterstock
Modelul celor trei mese pe zi, considerat astăzi normal, este
relativ recent în istoria umanității, susține
acesta. Pentru strămoșii noștri vânători-culegători,
alimentația era ciclică: perioade de abundență urmau după zile
sau chiar săptămâni de post. „Mâncau pe săturate, apoi
posteau. Corpul avea timp să se curețe, să se repare”,
explică Villoldo.
În viziunea sa, tocmai această lipsă de pauză metabolică
alimentează bolile cronice ale civilizației moderne: bolile
cardiovasculare, demența și cancerul. „Nu suntem condamnați
să devenim o statistică medicală.
Putem ieși din medie”, afirmă el, pledând pentru o
alimentație care să imite ritmul biologic ancestral.
Un element-cheie, în
opinia sa, este eliminarea a ceea ce
Villoldo numește „amenințarea albă”: zahărul și toate
alimentele care se transformă rapid în zahăr. În paralel, el ne
recomandă să reducem proteinele și să le consumăm pe
rând, alternând tipurile și cantitățile. „În Occident mâncăm
mult prea multă proteină. Avem batoane proteice. Mâncăm carne
dimineața, pește la prânz și pui seara. Este mult prea multă
proteină. Nu avem nevoie zilnic de proteină, ci pe termen mai lung,
săptămânal sau chiar lunar”, susține Villoldo.
Această abordare ar permite corpului să activeze procesele
interne de reciclare celulară. În interiorul fiecărei celule
există un „sistem de reciclare” care elimină proteinele
deteriorate și toxinele asociate acestora. Abia după această
curățare, spune Villoldo, organismul poate intra într-o fază
reală de reparare și regenerare.
Inclusiv creierul, mult timp considerat incapabil de regenerare,
produce celule stem în condiții metabolice favorabile. „Astăzi
știm că putem repara creierul și susține funcțiile cognitive pe
termen lung”, afirmă el.
18 ore de post
Practica personală a lui Villoldo este simplă: două mese pe zi,
într-o fereastră de alimentație de aproximativ șase ore, urmate
de 18 ore de post. Scopul nu este prelungirea vieții cu orice preț,
ci alinierea duratei vieții sănătoase cu durata totală a vieții.
„Trăim mai mult ca niciodată, dar mai bolnavi. Asta este
adevărata problemă”, spune el. „Iar
atunci când mă așez
în fața mesei, spun o binecuvântare. Înainte îmi binecuvântam
mâncarea. Astăzi cer mâncării să mă binecuvânteze, pentru că
știu că este un dar al Marii Mame, care ne vrea sănătoși și
bine”.
Amintim
că, un studiu publicat în Biology Reviews, realizat de
cercetătorii de la University of Zurich, arăta
că organismul uman nu mai ține pasul cu ritmul vieții moderne.
Lumea se schimbă mult mai repede decât felul în care suntem
construiți să funcționăm.
Timp de sute de mii de ani,
oamenii au trăit în natură, confruntându-se cu pericole rare, dar
intense (un animal periculos apărea
ocazional, iar corpul reacționa imediat, după care revenea la
liniște). În schimb, „leul” modern
(zgomotul orașului, lumina artificială,
notificările, lipsa somnului) nu mai
pleacă niciodată.
Sistemul nervos intră în alertă constant, ceea
ce duce la inflamație cronică, anxietate, tulburări hormonale și
scăderea fertilității, după cum arată
studiul.
Această discrepanță între
modul în care am fost construiți și
mediul modern explică de ce multe dintre
bolile civilizației de astăzi apar atât
de frecvent.
Oamenii au nevoie de reconectare cu natura și de pauze
metabolice pentru a-i permite corpului să se curețe și să se
regenereze.
În acest context, Alberto Villoldo subliniază
același decalaj într-o notă practică: „Ne-am deconectat de la
pădure, de la hrana pe care o consumăm și chiar de la microbiomul
nostru, acel ecosistem intern pe care l-am agresat cu antibiotice”.
Pentru Villoldo, soluția nu este doar nutrițională, ci și
spirituală: mintea și modul în care ne raportăm la corp, la
natură și la ritmul nostru biologic determină starea noastră de sănătate.