România va acorda un ajutor de 50 de milioane de euro Ucrainei, ceea ce reprezintă o investiție în propria securitate. Dar statul român dă încă o dată dovadă de lipsă de transparență și nu e capabil să informeze corect populația, iar în lipsa unor explicații convingătoare propagandiștii anti-Ucraina, inclusiv cei dirijați de la Moscova, profită și îi dezinformează pe români. Un cunoscut politolog face treaba autorităților și explică acum cu subiect și predicat de ce trebuie să ajutăm Ucraina.
Președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski. FOTO: Presidency.ro
România
a decis să aloce 50 de milioane de euro prin mecanismul „Lista de
achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL). Banii
sunt destinați Kievului pentru achiziția de muniții și arme
necesare pentru a se apăra de armata rusă, iar inițiativa a fost
lansată de administrația Trump.
Ca
de obicei, autoritățile române au evitat să explice această
decizie, iar prin lipsa lor de transparență nu au făcut decât să
dea un sprijin neașteptat propagandei anti-ucrainene. Detractorii Ucrainei nu aveau cum să nu profite de această
oportunitate, mai ales că decizia Guvernului României vine într-un
moment în care taxele și inflația cresc apăsându-i greu pe
românii de rând, iar România se împrumută tot mai mult pe
piețele internaționale și este copleșită de un deficit uriaș,
unic la nivelul statelor Uniunii Europene.
Statul român e corigent din nou la comunicare
Pentru
că autoritățile nu sunt capabile să le comunice eficient
românilor necesitatea acestui gest față de Ucraina și nu s-au obosit să dea explicații, a ales să
o facă experta în fostul spațiu sovietic Ileana Racheru, politolog
la Universitatea București. Într-o postare pe Facebook, aceasta face ceea ce statul român ar fi trebuit să facă încă din
momentul anunțării deciziei, și explică pe înțelesul oricui de
ce această decizie nu doar că nu văduvește România de resurse,
ci vine ca o investiție în securitatea țării.
„Niciun
stat nu poate sa progreseze, nu poate sa asigure populației
bunăstare dacă poate fi ținta unei invazii militare. Orice stat
are nevoie ca în jurul granițelor sale să fie țări sigure, care
nu exportă instabilitate, care nu sunt culoare de trecere pentru
invadatori. Pentru a fi mai puternică (mai activă în UE și NATO),
pentru a combate corupția și sărăcia, pentru a investi în
infrastructura de orice fel, România are nevoie de securitate.
Investițiile unui stat în securitate sunt investiții în
bunăstarea și siguranța propriei populații, chiar dacă pentru
acestea trebuie să ajute alte țări”, spune Ileana Racheru.
De ce trebuie să-i ajutăm pe ucraineni
Ea
amintește și că trupele ruse forțează orașele-fortăreață ale
Ucrainei, iar fără sprijin suficient din partea unor țări ca
România, acestea vor cădea rând pe rând în mâinile Rusiei lui
Putin. Problema cea mare este că nu doar Ucraina va avea de suferit
într-un asemenea context, ci și țările de pe flancul estic al
NATO, inclusiv România, care ar ajunge să aibă vecin o țară
instabilă, o marionetă în mâinile Kremlinului.
„Trupele
ruse se află acum dincolo de Nipru, dacă ar reuși să îl treacă
și nu ar fi oprite de armata ucraineană (așa cum s-a întâmplat
în 2022) ar avea nevoie de aproximativ o zi pentru a ajunge la
granițele României. În 2022, rușii au anunțat că intenționau
să facă joncțiunea cu Transnistria ( de fapt sa ocupe întreaga R.
Moldova). Încă din 2014, Rusia a încercat sa ocupe sudul Ucrainei,
sa refacă Novorosiia. Putin a reconfirmat chiar săptămânile
trecute aceeași intenție”, susține experta.
Iluzia
că Rusia s-ar mulțumi cu o părticică din Ucraina ar fi repede
spulberată. Aflată într-un evident conflict ideologic cu Uniunea
Europeană, Rusia ar profita și ar pune mari probleme printr-un
război hibrid ce ar exploata și mai bine slăbiciunile unor țări
ca România.
„Mai
mult, Putin și vastul sau aparat de propaganda le spun rușilor ca
sunt în conflict cu Occidentul/NATO, ca Moscova duce un „război
sfânt” în Ucraina pe modelul țarilor care au aparat valorile
creștine. Rusia e mare, are carne de tun pentru a fi trimisa în
malaxorul morții din Ucraina. Dar, din 2014 pana în prezent, Rusia
a ocupat aprox. 20% din teritoriul Ucraina( inclusiv Crimeea predata
fără niciun foc de arma). Putin insistă foarte mult să-i dea
Trump, Witkoff sau oricine altcineva cei 30% din Donbas, pe care
armata nu i-a cucerit în mai mult de 10 ani… E vorba despre o zonă
puternic fortificata a cărei predare ar putea sa deschidă calea
pentru Kiev și un regim politic subordonat Moscovei în Ucraina. Un
fel de Lukasenko 2 (care să îi permită să atace și state NATO,
așa cum i-a facilitat invazia în Ucraina)”, adaugă ea.
Ce câștigăm dacă sprijinim Ucraina și ce pierdem dacă nu o facem
În
condițiile în care pentru Rusia este vorba despre un război de
ocupare a altei țări, militarii ruși, sau cei mai mulți dintre
ei, luptă doar pentru bani sau din obligație.
„Soldații
rusi lupta în mare parte pentru bani (anunțurile de înrolare și
propaganda promit cel puțin 50 mii euro/ an pentru semnarea unui
contract cu armata și 6 luni pe front). S-au dezvoltat afaceri
imobiliare în orașele sărace ale Rusiei prin plățile obținute
din participarea la război… Mai ales că acestea ajung pana la 120
mii euro pentru familiile celor uciși. Oricine, cât de lipsit de
pregătire militara, orb, șchiop, cu grave probleme psihice poate să
ajungă pe front… cu atât mai mult în operațiunile sinucigașe”,
mai spune Ileana Racheru.
Revenind
la România, țara noastră este una dintre țintele războiului
hibrid declanșat de Moscova împotriva Occidentului. Ileana Racheru
explică acum, cu subiect și predicat, că bani dați de România
Ucrainei vor ajuta la ținerea la distanță a armatei de ruse. În
cazul în care ucrainenii ar fi învinși, Rusia ar ajunge practic la
granițele României. Din acest motiv, România, care este interesată
să nu ajungă să se învecineze cu Rusia,. Sprijină Ucraina.
„România
este ținta războiului hibrid al Rusiei. Propaganda Rusiei este în
mințile foarte multor romani… Rușii sunt aici, au venit în
mințile românilor din țară și diaspora. Sprijinul financiar
pentru Ucraina nu înseamnă suport pentru menținerea la putere a
lui Zelenski, presupune doar o contribuție la efortul aliat pentru
ținerea la distanță a invadatorilor ruși. Presiunea psihologică
asupra lui Zelenski este enormă (din Rusia, SUA și de pe front). Nu
cred că nu ar prefera să plece cu familia în vacanță pe viață
(are bani din perioada Kvartal). Opoziția a fost curtată de Trump
pentru organizarea alegerilor, dar nu dorește să se implice până
nu va exista o pace justă. Poporul ucrainean vrea alegeri organizate
în condiții de pace justă, vrea democrație pentru că pentru ea
îi mor zilnic copiii, mamele (și alți civili), soldații. Nu vrea
alegeri manipulate pe model rusesc, nu vrea ca țara lui sa devina
Belarus nr. 2 cu un președinte pion-dependent și controlat total de
Rusia. Vrea sa își decidă singur apartenența la UE, NATO și
orice alta organizație (de aici și propunerea lui Zelenski pentru
un referendum)”, explică Ileana Racheru.
Mai bine un vecin corupt ca Ucraina decât unul agresiv ca Rusia
Pe
de altă parte, Ucraina este un stat profund corupt, asemenea celor
mai multe state ex-sovietice. Cu o corupție endemică, Ucraina este
departe de a fi un stat model. Însă chiar și așa, pentru România
este de preferat să se învecineze cu o țară predictibilă așa
cum e Ucraina, care cu toate problemele sale evidente este un stat
orientat spre vest.
„Ucraina
e un stat cu mari probleme de corupție. În Ucraina democrația a
fost victima oligarhilor, politicienilor corupți, propagandei Rusiei
sau unor opțiuni geopolitice și de securitate dezastruoase… Dar,
Ucraina a fost din 1991 și până în prezent un vecin care nu a
amenințat niciodată România cu o agresiune militara. A fost un
vecin predictibil, context care a contribuit la aderarea României
la NATO și UE. Ucraina nu este semidictatură cum e Rusia, cetățenii
ei își critică liber politicienii/protestează împotriva
corupției chiar în vremuri de război. Ucraina respiră libertate”,
conchide Ileana Racheru.