Trendul de scădere a pierderilor din sistemul de termoficare, înregistrat în ultimii ani, s-a oprit brusc. Datele oficiale furnizate de Compania Municipală Termoenergetica București (CMTEB), la solicitarea Buletin de București, arată o revenire a debitului de adaos la valori critice pentru sezonul trecut. Adică, se consumă din nou mai multă apă.

Rețeaua subterană pare să cedeze într-un ritm mai alert decât cel de reabilitare.

Electrocentrale București (ELCEN) a anunțat că a fost finalizată intervenția tehnică asupra cazanului de abur nr. 4 din cadrul CET București Sud. Echipamentul a fost readus în funcțiune în condiții de siguranță, respectând procedurile tehnice în vigoare.

CITEȘTE ȘI: Avaria de la CET București Sud a fost rezolvată. Mai durează însă până revine căldură la cele 3.500 de blocuri

După doi ani în care bucureștenii au supraviețuit șantierelor de termoficare și după ce sistemul dădea semne că se stabilizează, realitatea din teren, transpusă în cifre seci, arată o nouă degradare. Chiar dacă nu mai sunt avarii majore pe principalele magistrale, sistemul de termoficare cedează la „gura sobei”.

Recent, o nouă avarie majoră la CET Sud a lăsat aproape 3.500 de blocuri fără căldură și apă caldă. Este a doua avarie majoră de la ELCEN în decurs de 10 zile.

Asta după ce în 2023, Capitala puncta o victorie de etapă ca urmare a reducerii cantității de apă necesară pentru a ține sistemul în viață. Un an mai târziu, adică iarna trecută, trendul s-a inversat.

Potrivit datelor CMTEB, furnizate la solicitarea Buletin de București, debitul de adaos mediu anual pentru 2024 a fost de aproximativ 1.998 de tone de apă pe oră.

Această valoare reprezintă cantitatea de apă care trebuie introdusă suplimentar în sistem, în fiecare oră, pentru a compensa pierderile masive.

În 2023, acest indicator scăzuse la 1.802 tone pe oră, un minim al ultimilor ani. Creșterea de aproape 200 de tone pe oră, mai multă apă pierdută, într-un singur sezon indică apariția unor noi spărturi majore sau redeschiderea unor avarii vechi pe magistralele principale.

Astfel, volumul pierderilor din sezonul 2024 s-a apropiat periculos de pragul „psihologic” și tehnic de 2.000 de tone, cifră depășită doar în anii critici 2021 și 2022.

Iluzia hărții verzi și compromisul de la CET-uri

Această radiografie a rețelei explică și paradoxul înregistrat în ultima zi a anului 2025. Pe 31 decembrie, aplicația Termoalert arăta o funcționare de aproape 100%, o situație rară pentru o zi geroasă.

Totuși, această „performanță” a fost posibilă doar prin pomparea masivă de apă de adaos și livrarea agentului termic la parametri reduși.

Analiza datelor arată că ELCEN nu a putut susține regimul termic solicitat. Deși Termoenergetica cerea temperaturi de 93-97 de grade Celsius pentru a face față temperaturilor de -4 grade de afară, centralele livrau doar 92 de grade, după cum Buletin de București a arătat aici.

Motivul este direct legat de pierderile uriașe din rețea și de circuitul lung al agentului termic: apa care se întoarce în centrale nu este „tratată” și pune în pericol instalațiile de producție vechi, ce așteaptă la rândul lor, de ani buni, modernizarea.

În 2021, Buletin de București dezvăluia că CET Sud ar fi trebuit modernizat astfel încât să respecte legislația de mediu până la 31 decembrie 2019.

În plus, repornise instalații vechi, închise în 2017, care nu au fost verificate, nu aveau autorizație, iar aparatura de monitorizare a noxelor la coșul de fum era defectă.

Termoenergetica „înghite“ mai multă apă. Istoricul degradării pe mandate

În mandatul de primar a lui Sorin Oprescu, creșterile de adaos erau constante. Situația s-a acutizat în mandatul Gabrielei Firea (2016-2020), când investițiile „pe hârtie” au dus la o explozie a avariilor și au culminat cu o creștere a pierderilor de peste 20% între 2019 și 2020.

Fostul primar general, Nicușor Dan, a preluat sistemul în punctul său critic.

Cu toate că anii 2022 și 2023 au înregistrat o ameliorare statistică, reculul din 2024 „pune presiune” pe bilanț.

Costurile invizibile ale apei din pământ

Cele aproape 2.000 de tone de apă pierdute oră de oră se regăsesc în subvențiile uriașe plătite de municipalitate.  Ca volum, asta înseamnă 14.691 de căzi de apartament pline. Practic, rețeaua pierde într-o singură oră apa necesară pentru igiena unui mic oraș de provincie.

Mai mult, necesitatea de a pompa continuu volume mari de apă pentru a menține presiunea uzează echipamentele ELCEN.

Termoenergetica a precizat în răspunsul oficial pentru Buletin de București că datele pentru 2025 nu sunt disponibile pentru că sezonul nu s-a încheiat.

CITEȘTE ȘI Afaceri de apartament pentru nevăzători, la PMB: o firmă cu venituri cât două cafele a câștigat un contract de 250.000 de lei pentru marcaje tactile


  • Cătălin Doscaș


    Reporter și redactor-șef Buletin de București. Lucrează în mass-media de la vârsta de 15 ani când a publicat primele articole în presa locală din Tecuci. Ulterior, a lucrat în redacții de radio ca reporter, redactor şi prezentator (StudentFM, NaţionalFM, Radio Total, Smart FM) unde a acoperit domeniille politic, economic, social şi externe. Ulterior a fost editor-coordonator al postului Realitatea FM. Experienţa în jurnalismul on-line a dobândit-o la portalul B365.ro unde a fost editor. În 2012 s-a angajat în televiziune. La RealitateaTV a fost, pe rând, reporter la secţia Social, reporter special la emisiunea de reportaje şi anchete „Reporterii Realităţii” dar şi editor al jurnalelor de ştiri. Ulterior a făcut parte din secţia de Investigaţii de la Digi24 şi a lucrat la campania „România furată”. A revenit în presa scrisă în 2017 ca reporter special în cadrul unui proiect de repoziționare a tabloidului Libertatea în cotidian generalist. Este jurnalist Buletin de București din 2019.