Liana Arsenie, președintele Curţii de Apel Bucureşti FOTO Institutul Național al Magistraturii
Joi, 8 ianuarie 2026, Curtea de Apel București este așteptată să analizeze cererea de suspendare a deciziei Guvernului privind constituirea Comitetului pentru revizuirea legilor justiției, un organism creat la inițiativa premierului Ilie Bolojan, într-un context social deja tensionat de dezvăluiri care au zguduit sistemul judiciar.
Demersul aparține Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept, organizație neguvernamentală condusă de avocata Elena Radu. ONG-ul solicită suspendarea actului administrativ prin care a fost înființat Comitetul guvernamental, hotărâre publicată în Monitorul Oficial la 19 decembrie 2025. Cererea a fost depusă la doar câteva zile după apariția documentului, mai exact pe 24 decembrie 2025, iar Curtea de Apel București a stabilit termenul de judecată pentru această săptămână.
Inițiativa nu este una izolată. La finalul anului 2024, aceeași organizație, alături de Călin Georgescu, a contestat în contencios administrativ hotărârea de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Atunci, lista instituțiilor și persoanelor vizate a fost una amplă și controversată, incluzând Biroul Electoral Central, Guvernul României, Curtea Constituțională, Ministerul Apărării, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Serviciul Român de Informații, fostul președinte Klaus Iohannis și Elena Lasconi. ONG-ul e condus de avocata Elena Radu, cunoscută pentru acțiunile sale anti-vaccin, din perioada de pandemie.
Un comitet creat pentru a reevalua legile din 2022
Comitetul pentru revizuirea legislației din domeniul justiției a fost gândit ca un grup de lucru cu rol consultativ, menit să analizeze impactul legilor adoptate în 2022. Conform deciziei de înființare, structura este alcătuită din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, aceștia având calitatea de membri permanenți. Conducerea Comitetului revine unui reprezentant al Cancelariei prim-ministrului.
apartamente de vanzare bucuresti 2 camere
Printre atribuțiile sale se numără evaluarea efectelor produse de actualul cadru legislativ, dar și analiza opiniilor formulate de asociațiile reprezentative ale magistraților și de organizațiile neguvernamentale. Documentul prevede că acest organism va solicita puncte de vedere din partea instituțiilor și autorităților relevante, inclusiv din plan internațional, și va formula propuneri pentru consolidarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și standardele statului de drept.
La lucrările Comitetului pot lua parte, la invitația premierului, reprezentanți ai altor autorități publice, ai societății civile sau ai organizațiilor internaționale. De asemenea, decizia permite constituirea unor grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, formate din experți ai Cancelariei Prim-Ministrului, ai Ministerului Justiției și ai altor instituții sau organizații invitate. La ședințe pot participa și alți specialiști, din țară sau din străinătate, în funcție de tematica abordată.
Recomandările Comitetului urmează să fie adoptate prin consens. În situația în care acest consens nu este atins, opțiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului însoțite de o analiză comparativă. Ulterior, recomandările sunt comunicate autorităților competente, în vederea inițierii unor proiecte de acte normative sau a unor măsuri administrative.
Presiunea străzii și răspunsul premierului
Înființarea Comitetului a venit pe fondul unei puternice presiuni publice. La sfârșitul anului trecut, mii de persoane au protestat zile la rând în Piața Victoriei, nemulțumite de starea justiției, după apariția documentarului Recorder „Justiție capturată”. Investigația a descris mecanismele prin care sistemul judiciar ar fi ajuns sub influența unui grup de interese format din magistrați și politicieni, iar jurnaliștii au caracterizat mărturiile din interiorul sistemului drept „de o gravitate fără precedent”.
Mesajul protestatarilor, sintetizat în sloganul „Bolojan, te sună România”, a primit un răspuns direct din partea premierului. Într-un interviu acordat Cotidianul, Ilie Bolojan a explicat calendarul și miza demersului guvernamental, subliniind că grupul de lucru ar trebui să finalizeze primele propuneri până la sfârșitul lunii ianuarie.
„Ar trebui ca în luna ianuarie, până la final, să venim cu câteva propuneri în așa fel încât ele să fie analizate și să se vadă în ce măsură pot fi susținute. Doar asta am putea face din afara sistemului, prin intermediul lumii politice, asta ar fi o modificare sănătoasă, o intervenție sănătoasă, înseamnă să ai o majoritate care să susțină aceste modificări”, a declarat premierul.
Ilie Bolojan a legat problemele actuale ale justiției de modul în care aceasta a fost administrată de-a lungul anilor și a indicat o responsabilitate colectivă la nivelul conducerilor instituțiilor-cheie. El a arătat că „tot ceea ce se întâmplă în sistemul de justiție, cu legi mai bune sau mai proaste care au reglementat acest lucru, este o consecință a modului în care s-a administrat justiția” și a subliniat că „toți cei care au avut responsabilități în sistemul de justiție, conducerea Înaltei Curți, conducerea CSM, au o responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat în acești ani”.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent