Joi, 08 Ianuarie 2026, ora 04:07
7253 citiri
Portofel gol FOTO Pixabay
Piaţa muncii din România se confruntă cu restructurări majore care se vor accentua în 2026, impulsionate de scăderea consumului, presiuni economice şi politici de eficientizare.
Dacă ne uităm la trendul setat deja la finalul anului 2025, ne putem aștepta și anul acesta la concedieri largi şi desfiinţări de posturi în special pentru tinerii la început de carieră. De asemenea, zona de servicii urmează să fie grav afectată de scăderea puterii de cumpărare. Aici ne referim la domenii precum educaţie, sănătate, turism (hoteluri, restaurate, cafenele, transport), servicii financiare, retail, media şi servicii profesionale (juridic, contabil, marketing). Aceste reduceri de personal au legătură, în mare parte, cu scăderea consumului, determinată de măsurile de austeritate asumate de Guvern.
Valul a pornit încă din a doua jumătate a anului 2025 — în IT au avut loc reduceri semnificative, inclusiv notificări către sute de angajaţi la Oracle în noiembrie 2025, tăieri la Amazon Development Center (Iaşi), planuri de disponibilizări la Microsoft România şi fuziuni interne la Infosys. Concedieri importante au vizat şi industria grea şi componente (ex. Aumovio/Continental), unităţi de producţie diverse şi, într-o anumită măsură, sectorul construcţiilor. Sectorul public a fost de asemenea afectat în ultimele câteva luni și ne putem aștepta la o continuare a trendului. Guvernul Bolojan a redus mii de posturi în instituţii de stat, inclusiv în educaţie şi administraţie, ca parte a măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar.
Ziare.com a luat legătura cu un specialist HR care a acceptat să vorbească despre valul de disponibilizări, sub protecția anonimatului.
Corporațiile își transferă serviciile către alte firmeapartamente de vanzare bucuresti 3 camere
Specialistul în resurse umane a atras atenția asupra unor tendințe recente din mediul corporativ, legate de reorganizarea internă a activităților și de externalizarea anumitor servicii.
„Problema e că unele companii mari au decis să-și mute anumite servicii sau să le transfere către alte firme care să le presteze pentru ele, ca să nu mai plătească atât de multe taxe la stat. Chestia asta nu se întâmplă doar la nivelul companiilor mari.
Au apărut și câteva nume de companii care au făcut astfel de schimbări, cum e Carrefour — care pleacă total — sau cei de la BAT, care și-au mutat serviciile într-un shared service, de fapt către Accenture. Sunt articole peste tot pe internet despre ce se întâmplă. În privința calendarului, cam astea au fost mișcările”, a transmis specialistul HR.
În ceea ce privește preocupările legate de disponibilizările venite din cauza inteligenței artificiale, acesta susține că ipoteza e folosită pentru a ne atrage atenția de la cauze mult mai pronunțate, precum instabilitatea guvernamentală și decizii fiscale luate pe repede-înainte.
„AI-ul a fost folosit ca să distragă atenția de la problema reală: instabilitatea politică și schimbarea structurii fiscale. Evident, lucrurile astea se știau din timp și pur și simplu s-au produs. A apărut panica că „pierdem joburile” din cauza inteligenței artificiale, deși, în esență, s-au transferat anumite activități. Noi nu suntem în topul țărilor care au adoptat aceste schimbări pe zona de tech, poate doar la nivelul corporațiilor. Pe partea de tehnologie, cum am spus și mai devreme, lucrurile evoluează, oamenii evoluează odată cu tehnologia. Și joburile, la fel, sunt actualizate pentru cerințele actuale: adică acum poate nu mai ai o persoană care face un anumit lucru exact la fel, ci rolul respectiv s-a actualizat.
Se ne amintim de perioada în care era nevoie de o persoană care să primească apelurile la centrala de telefonie și să facă legătura între apelanți. După apariția telefoanelor mobile, jobul acela a dispărut și oamenii respectivi și-au pierdut jobul, dar au apărut alte locuri de muncă, precum cele de agent pentru operatori de telefonie mobilă.
Întorcându-ne la subiect, schimbările de acum nu au legătură atât de mult cu avansul tehnologic pe cât au cu dorința companiilor de a evita plata taxelor și a se orienta către piețe cu putere de cumpărare mai mare. Vina e a Guvernului, nu a inteligenței artificiale. Dacă ne uităm și la timeline, vedem cum companiile au început să anunțe disponibilizări fix imediat după ce Guvernul a anunțat măsurile de austeritate, afectând structura fiscală”, a conchis acesta.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent