Mai
multe tabere se conturează la Casa Albă, iar cei mai importanți
oameni din jurul președintelui Trump se luptă pentru șansa de a
candida la viitoarele alegeri. Antonia Pup este cercetător la
Georgetown University din Washington și a urmărit cu atenție
ultimele evenimente din capitala SUA. Într-un interviu pentru
„Adevărul”, românca explică cine ar fi de dorit, din
perspectiva României, să câștige această bătălie și cum arată
lupta pentru succesiunea lui Trump.
JD Vance, Tulsi Gabbard și Marco Rubio se visează președinți. FOTO: AI
Adevărul:
România a fost luată prin surprindere de alegerea lui Trump, o eroare uriașă de politică externă în
condițiile în care Bucureștiul a luat în calcul o singură variantă și a
mizat exclusiv pe o victorie a democraților. Toți ochii ar trebui să fie acum pe
Casa Albă, mai ales că în America și în Occident se discută deja despre
bătălia din tabăra republicană pentru numele viitorului candidat
la președinție. Cum se vede de la Washington această luptă și care
ar fi „taberele” și personalitățile care se înfruntă deja în culise?
Antonia Pup: Este
adevărat – este cam devreme să vorbim despre anul politic 2028,
când Statele Unite ale Americii își vor alege un nou președinte,
și totuși ar trebui să pregătim anumite scenarii încă de acum
pentru a nu fi din nou luați prin surprindere de ascensiunea unor
politicieni la vârful statelor de a căror decizie depinde siguranța
națională a României. Sunt convinsă că există multe figuri în
administrația Trump care si-ar dori să încerce să îi devină
succesori acestuia, chiar lidera comunității de informații Tulsi
Gabbard, care a mai încercat să obțină nominalizarea la funcția
de președinte pe vremea când activa în Partidul Democrat, dar și
secretara Kristi Noem, fostă guvernatoare, care conduce acum
Departamentul pentru securitate internă în cabinetul Trump. Totusi,
cred că la ora actuală se profilează doi candidați cu mai multe
șanse decât ceilalți: vicepresedintele JD Vance, văzut în
interiorul MAGA ca fiind cel cu prima șansă să îi urmeze lui
Trump, și Marco Rubio, consilierul președintelui pentru securitate
națională (interimar) și șeful Departamentului de Stat american.
Primul succes obținut de Marco Rubio în fața lui JD Vance
Recent,
un detaliu care nu ți-a scăpat și pe care l-ai semnalat, Marco
Rubio pare să fi obținut un prim succes în fața lui JD Vance, în
sensul în care vicepreședintele SUA a fost marele absent al
operațiunii pe care SUA au desfășurat-o în Venezuela. În același
timp, Marco Rubio s-a aflat în prim plan, imediat în apropierea lui
Trump. Care ar fi mesajul pozei de moment?
Între timp,
a apărut și poziția lui JD Vance, care – previzibil – este una de
susținere a operațiunii în Venezuela. JD Vance motivează faptul
că a lipsit de la momentul coordonării operațiunii la Mar-a-Lago
deoarece nu ar fi vrut să pună în pericol succesul acesteia, având
în vedere faptul că prezența sa acolo la acel moment ar fi atras
atenție suplimentară din partea presei și ridicat suspiciuni.
Totusi, dacă discreția poate scuza lipsa de la coordonarea
operațiunii propriu-zise, ea justifică mai greu lipsa de la
conferința de presă post-eveniment.
Operațiunea
„Absolute Resolve” și orientarea Strategiei naționale de
securitate a SUA către emisfera vestică îi oferă lui Marco Rubio,
ca șef al diplomației americane, oportunitatea de a aduna capital
politic și de a se afirma ca lider la nivel național, fiind cel
care cunoaște cel mai bine dosarele emisferei vestice, un cunoscător
intim al Americii Latine, fiind copilul unor părinți cubanezi. Mai
multă responsabilitate poate însemna și o binecuvântare, și un
blestem pentru ambițiile de prezidențial ale lui Marco Rubio, iar
cazul Venezuela și ce va urma după extragerea lui Maduro ne poate
arăta dacă Marco Rubio va confirma sau își va degrada imaginea și
potențialul.
Să nu uităm
că Rubio este interimar pe fotoliul de consilier pentru securitate
națională din mai 2025, după plecarea lui Mike Waltz la ONU ca
urmare a scandalului Signal Gate. Președintele nu a numit un alt
consilier pentru acest post vital tocmai pentru că are încredere în
capacitatea lui Rubio de a livra pe teme cu mare miză.
De ce Marco Rubio
Am
intrat în anul midterms, iar alegerile pentru Casa Albă nu mai par
nici ele atât de departe. Care crezi că ar fi șansele lui Marco
Rubio de a fi desemnat viitorul candidat al republicanilor?
Cred că
Marco Rubio are o șansă reală să fie candidatul prezidențial din
partea Partidului Republican în anul 2028 și sunt convinsă că are
ambiția pentru a mai încerca o dată să obțină nominalizarea din
partea partidului său, asta după ce în 2016 a pierdut
nominalizarea în fața lui Donald Trump. Cred că, spre deosebire de
mult mai radicalul JD Vance, Marco Rubio are capacitatea de a forma o
coaliție mai largă de susținere a proiectului său politic,
inclusiv din partea votanților democrați.
Ce alte
atuuri ar mai avea Marco Rubio?
Marco Rubio,
fost senator de Florida (stat al cărui președinte este și Donald
Trump) a fost primul membru al Cabinetului Trump 2 confirmat de
Senat, în timp record, obținând unanimitate din partea Comisiei
pentru afaceri externe din Senatul american, ceea ce înseamnă că a
fost susținut inclusiv de partea democrată a comisiei. Rubio este
văzut drept un politician mai aproape de „establishmentul”
federal, are un istoric bogat de a susține inițiative bipartizane
mai ales în domeniul politicii externe și de siguranța națională,
este un internaționalist convins, pro-NATO, anti-China, anti-Rusia.
A fost membru al Comisiei pentru supravegherea comunității de
informații americane și este unul dintre autorii legii din 2023
care limitează dreptul președintelui american de a scoate SUA din
NATO fără aprobarea Congresului. JD Vance, deși conștient de
pericolul reprezentat de ascensiunea Chinei pe scena globală, este
adept al prioritizării angajamentului american pe scena
internațională – ceea ce în română am putea traduce, dar nu cu
fidelitate completă, izolaționist.
Cine ar
fi principalii susținători ai celor doi?
Dacă Marco
Rubio ar putea fi preferat de votanți moderați și de
establishment, JD Vance este deja susținut în demersul său pe față
de candidatură prezidențială de organizația Turning Point USA,
condusă acum de Erika Kirk, văduvă lui Charlie Kirk. Influencerul
Charlie Kirk și fondatorul mișcării conservatoare TPUSA a fost un
bun prieten al lui JD Vance și susținător al acestuia inclusiv
când a fost nominalizat ca președinte. Organizații precum TPUSA
joacă un rol cheie în mișcarea MAGA, având în vedere capacitatea
lor de a mobiliza mase, mai ales în rândul votanților tineri, pe
care îi atrag cu dezbateri în universități și mesaje
conservatoare pe social media.
De ce ar fi bine pentru România să câștige Marco Rubio
Ai
spus-o de curând și pe rețelele de socializare, în opinia ta,
succesul lui Marco Rubio și al taberei sale în rândul
republicanilor ar fi o veste bună pentru România. În ce măsură
crezi că ne-ar ajuta ca viitorul președinte al SUA să fie Marco
Rubio și de ce nu ar fi de dorit să-l vedem pe JD Vance la Casa
Albă?
Pe lângă
cele două viziuni diferite asupra rolului SUA în lume al celor doi
(Rubio – internaționalist, Vance – un „restrainer”), care ne
indică faptul că Rubio ar fi un președinte care pune mai mult preț
pe NATO și securitatea europeană decât Vance, Marco Rubio a fost
decorat de președintele României în 2017 cu Ordinul Național
„Steaua României”, cea mai înaltă decorație civilă a
României, în semn de apreciere pentru contribuția sa la cooperarea
politico-militară și economică dintre România și SUA cu ocazia a
20 de ani de parteneriat strategic dintre cele două state. JD Vance,
pe de altă parte, a fost cel care a folosit experiența României cu
Călin Georgescu și anularea alegerilor prezidențiale pentru a
mustra țara noastră de două ori în același discurs la Conferința
de securitate de la Munchen, țara noastră fiind menționată de mai
multe ori în acel discurs decât Rusia sau China. Cred că poziția
lui JD Vance față de Europa ar fi chiar mai conflictuală decât a
lui Trump, în timp ce un președinte ca Rubio ar putea încerca să
utilizeze alianța transatlantică drept un multiplicator al forței
Statelor Unite în competiția strategică globală, nu să o
distrugă, fiind conștient de importanța durabilității
parteneriatului transatlantic pentru a contrabalansa alinierea
strategică dintre Beijing și Moscova.
Cum
ai perceput de la Washington poziția României față de evenimentul
special care a deschis 2026, mă refer la operațiunea americană din
Venezuela? A reacționat corect Bucureștiul sau poate că s-ar fi
impus o cu totul altă reacție, mai ales că suntem parteneri
strategici cu SUA?
Președintele
Nicusor Dan a fost total absent pe acest dosar, deși este
politicianul care, în virtutea atribuțiilor constituționale, este
epicentrul în jurul căreia gravitează toate elementele de
securitate națională și politica externă în statul român.
Premierul României, Ilie Bolojan, a avut o intervenție care
confirmă politica externă pe pilot automat a țării noastre –
spunând că suntem „în linia poziției Uniunii Europene”,
uitând că noi trebuie să fim artizani, nu doar spectatori, ai
politicii externe a UE. În fine, ministrul de externe Oana Țoiu a
avut o poziție corectă, aș îndrăzni să spun chiar
pro-americană, dar a menționat-o pe lidera opoziției Maria Corina
Machado ca fiind o potențială succesoare a lui Maduro, ceea ce nu
cred că este un scenariu care va fi agreat de Statele Unite. Donald
Trump a spus încă din prima conferință de presă după
operațiunea din Venezuela faptul ca Machado nu a fost implicată în
discuțiile cu SUA, că președintele Trump nu consideră că Machado
se bucură de susținere suficientă și „respect” din partea
poporului din Venezuela.
Din această
experiență, consider că putem extrage o nevoie reală ca actorii
politici de prim rang ai României să își coordoneze mai atent
mesajele pe aceste subiecte de interes, să vorbim mai apăsat la
nivel internațional și pe aceeași voce.