Iulia Joja, profesor adjunct la Georgetown University, din Washington, declară că România are de recuperat mult față de alte state pentru a deveni un partener important al SUA. Aceasta susține că, deși România are capacități incredibile, țara duce lipsă de voința clasei politice de a o face relevantă pe scena internațională. Printre primele obiective ale României, după părerea profesoarei, sunt creșterea bugetului de apărare și a pregătirii militare.

Există un contrast între viteza cu care şefii de state şi de guverne din Polonia, Germania, Franţa, Marea Britanie şi alte ţări au fost primiţi la Casa Albă şi situaţia României. Acest contrast e dat de faptul că România nu demonstrează capacitate de descurajare a agresiunii ruseşti atât pe plan intern, cât şi regional, spune Iulia Joja într-un interviu pentru News.ro.

Groenlanda

Profesorul adjunct Iulia Joja susține că ultimele declarații din SUA arată că există o rezistenţă semnificativă bipartizană în legislativul american împotriva unei agresiuni militare a Statelor Unite în raport cu Groenlanda şi cu Regatul Danemarcei, dar, ca și în alte cazuri, o acțiune unilaterală a lui Trump ar putea să nu aibă consecinșe interne reale.

„Are loc o discuţie inclusiv cu experţi în Dreptul naţional şi internaţional în raport cu intervenţia Statelor Unite în Venezuela şi, prin extensie, şi în Groenlanda. Realitatea este că avem o istorie a unor intervenţii americane care nu au solicitat în prealabil aprobarea Congresului, fără să aibă vreo consecinţă legală la nivel internaţional, dar şi la nivel naţional. Deci, dacă este legal sau nu, este o dispută între experţi şi profesori, însă nu are consecinţe reale asupra faptului, dacă acesta ar avea loc”, declară Joja.

Sentimente.ro-de 24 de ani, locul pentru relatii serioase! Cunoaste oameni singuri>>

Aceasta susține că este foarte dificil de spus care vor fi acțiunile președintelui SUA, dar că declarațiile din ultima vreme s-au axat nu doar pe ideea unei intervenții în Groenlanda, ci și în Cred că e foarte dificil, nu pot să citesc intenţiile preşedintelui Statelor Unite. Este o vari Columbia, Cuba, Mexic sau Iran.

Europa

Întrebată dacă există şanse ca relaţiile UE – SUA să se redreseze, Joja a subliniat dependența strategică a Europei față de Statele Unite.

„Dacă întoarcem perspectiva, fie că vorbim de oricare din aceste intervenţii în America Latina, în Orientul Mijlociu, în Asia, în Europa, nu există niciun stat – poate, eventual, China – care să riposteze militar la o acţiune militară a Statelor Unite! Iar Europa nu are această capacitate. Pe lângă această problemă, din nou, Europa este dependentă strategic de Statele Unite dintr-o multitudine de puncte de vedere. Că vorbim de arme nucleare şi de umbrela nucleară, că vorbim de echipamente militare şi capacitatea, în cazul celor mai sofisticate tehnologic, să fie oprite din funcţionare de către Statele Unite, că vorbim de dependenţa Europei de intelligence-ul american în Ucraina şi nu numai, că vorbim de capacitatea până la urmă şi de producţie. Europa este într-o situaţie în care este în război amplu de câţiva ani şi nu şi-a crescut capacitatea de producţie suficient încât să poată să livreze Ucrainei echipamentele necesare pentru a ţine ruşii departe de inima Europei. Depinde de Statele Unite!”, adaugă profesoara.

Aceasta amintește că dependența de SUA a Europei nu este doar una în plan militar, ci și economică și nu numai.

„Şi atunci, Europa are foarte puţine cărţi de pus pe masă şi este limitată în capacitatea de decizie şi de a-şi afirma un rol ca actor geopolitic de propria funcţionalitate. Avem drept de veto în rândul a 27 de state membre în ceea ce priveşte politica externă şi de apărare a Uniunii Europene! Până recent nu aveam un buget de apărare a Uniunii Europene extins asupra statelor membre. Suntem în situaţia în care ne lovim de veto-ul unei ţări sau al alteia în raport cu interesul vital al Europei în chestiuni imediate, cum ar fi Ucraina sau pachete de sancţiuni în raport cu Rusia. Deci, pentru a putea vedea cum se poate restructura şi reforma relaţia transatlantică din punctul de vedere al interesului european, cred că ar fi momentul, dacă nu chiar ceasul al 12-lea, ca Europa să-şi facă un pic de ordine şi de reformă la ea acasă şi să se gândească ce îşi doreşte, de fapt, de la ea însăşi, care este rolul pe care îl vede pentru ea însăşi şi pentru propria supravieţuire în raport cu celelalte puteri, în special cu Statele Unite”, declară Joja.

România – SUA

Iulia Joja susține că, înainte să pretindă sprijin şi protecţie din partea aliaţilor, fie că vorbim de SUA, NATO sau marile capitale europene, România trebuie să livreze, lucru pe care nu-l face. Atât democraţii, cât şi republicanii americani au transmis clar, instituţional, că aşteaptă ca Bucureştiul să se comporte precum Polonia, care este un pilon puternic, s-a consolidat şi exportă securitate regională. Nu e cazul României, care e foarte mult rămasă în urmă.

„În momentul în care România o să transmită în raport cu aliaţii cei mai importanţi – Statele Unite, Germania, Franţa, Marea Britanie, Polonia, Italia – că poate să demonstreze un nivel şi o motivaţie avansată de descurajare şi de combatere a agresiunii ruseşti în raport cu ea însăşi şi în raport cu regiunea, atunci putem să discutăm dacă ar trebui să ne bazăm mai mult pe unii sau pe alţii!”, declară aceasta.

Iulia Joja susțin că, din punctul de vedere al României, important este să se întoarcă la punctul zero şi să îşi crească nivelul de pregătire, de apărare şi de descurajare în raport cu Rusia – ameninţarea principală la adresa României – suficient încât să descurajeze un atac al Rusiei împotriva României şi, prin extindere, a Republicii Moldova şi apropierea Rusiei de linia teritorială a României.

„România mai întâi trebuie să-şi facă ordine acasă şi trebuie să-şi crească motivaţia, intenţia şi acţiunile în raport cu creşterea nivelului de pregătire şi de apărare.

„E o aşteptare bipartizană a Statelor Unite în raport cu România, dar şi cu Polonia, cele mai importante două state de pe flancul estic. România are foarte mult de recuperat! În momentul în care o să transmită în raport cu aliaţii cei mai importanţi – Statele Unite, dar şi Germania, Franţa, Marea Britanie, Polonia, Italia şi aşa mai departe – că poate să demonstreze un nivel avansat şi o motivaţie avansată de descurajare şi de combatere a agresiunii ruseşti în raport cu ea însăşi şi în raport cu regiunea, la un nivel comparabil cu cel al Poloniei şi al altor state de pe flancul estic, cum ar fi ţările baltice, atunci putem să discutăm dacă ar trebui să ne bazăm mai mult pe unii sau pe alţii! În primul rând, România trebuie să se descurce singură, după care poate să se aştepte de la parteneri şi de la aliaţi să o ajute în momente de criză”, declară aceasta.

Iulia Joja declară că, pentru ca România să-şi asigure o vizită în primul rând la Casa Albă şi după aceea o vizită de succes, trebuie să pună ceva pe masă.

„În acest moment, România are nişte aşteptări foarte înalte de la aliaţi şi de la parteneri, dar nu prea oferă suficient de multe lucruri. Şi atunci, într-un context în care executivul american nu se ascunde de faptul că este tranzacţional, România, pentru a pregăti o vizită de succes, trebuie să se gândească ce are de oferit Statelor Unite”, spune profesoara.

Aceasta consideră că primul pas al României ar fi să crească bugetul de apărare şi să crească nivelul de pregătire a Armatei României, să pună pe picioare în mod serios programul de voluntariat în Armata română – care nici acum nu funcţionează, după cum bine ştim – şi să dedice o parte semnificativă a bugetului de apărare pentru echipamente, indiferent că ele sunt americane, că sunt coreene, că sunt europene şi aşa mai departe.

„Per ansamblu că România are resursele necesare, că vorbim de resurse umane sau că vorbim de resurse administrative, naturale sau de care doriţi dumneavoastră, pentru a presta. Este al 7-lea cel mai mare stat (din UE – n. red.) şi, din multe puncte de vedere, România este extrem de competitivă! Ceea ce văd eu este că lipseşte, cum spuneaţi şi dumneavoastră într-o parte din întrebare, că lipseşte interesul şi motivaţia politică fie în raport cu creşterea nivelului de pregătire, fie în raport cu creşterea bugetului de apărare, cu ajutorul pentru Ucraina. Capacitatea şi resursele, inclusiv resursele umane din România, există. Nu acolo este problema! Românii au nişte capacităţi incredibile şi în multe domenii le şi demonstrează. Problema este voinţa politică a conducerii politice”, încheie Joaja.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent