În Republica Moldova, PAS, partidul Maiei Sandu, a reușit un scor important în alegerile parlamentare, obținând 50,20% din totalul voturilor exprimate, zdrobind practic competiția venită din partea partidelor pro-ruse și aflându-se în poziția de a forma singur guvern. „Blocul Patriotic”, principala formațiune de opoziție pro-Rusia, a luat mai puțin de jumătate, 24,17% din voturi, adică 381.505 de voturi, urmat de blocul Alternativa, cu 7,96% din voturi, Partidul Nostru, cu 6,20%, și PPDA, cu 5,62% din sufragii.
Presa internațională și cea din România au aplaudat rezultatul obținut de pro-europenii Maiei Sandu, considerându-l un exemplu de reziliență la discursul pro-rus.
De partea cealaltă a Prutului însă, în România, situația pare să stea cu totul invers. AUR, principalul și de la o vreme unicul partid extremist, este cotat în sondaje la 40%, în timp ce partidele tradiționale și USR-ul își împart fragmentat restul de procente.
Explicațiile pentru această situație sunt multiple, de la experiența pe care fiecare stat o are cu campaniile coordonate de Moscova, până la contextul istoric în sine. România este deja în Uniunea Europeană din 2007, iar în tot acest timp populația a adunat frustrări. De cealaltă parte, Republica Moldova privește din exterior „idealul european” și încearcă pe cât posibil să arate că merită să fie inclusă în blocul comunitar și să beneficieze de pe urma apartenenței la acesta.
Există, totodată, diferențe importante și în structura de vot a diasporei moldovenești comparate cu cea din România.
Toamna nu e facuta sa fii singur. Descopera cine te asteapta pe Sentimente.ro
Politologul Cristian Pîrvulescu este de părere că populația Republicii Moldova, cu excepția celor care sunt rusofili, a dezvoltat „anticorpi” în raport cu propaganda Kremlinului.
„Extrema dreaptă profită mereu de noile invenții ale comunicării. În perioada interbelică de radio și cinematograf, în perioada actuală, de internet și în special rețelele sociale care permit, în măsura în care nu există anticorpi, difuzarea acestor idei fără aparatul de interpretare. Aici vine experiența diferită moldovenească față de cea românească”, afirmă Cristian Pîrvulescu într-o intervenție pentru Ziare.com.
Având în vedere că Moldova a fost parte a Uniunii Sovietice, unde oamenii au învățat să se protejeze eficient de propaganda de partid, altfel decât au făcut-o în România.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
„Vedeți, în România, practic, asistăm la o reluare a național-comunismului, acesta inspirându-se masiv din temele și chiar din practicile legionare de propagandă. Nu era pentru prima dată când se întâmpla lucrul acesta cu comuniștii, dar de data aceasta, după 1968, au făcut-o cât se poate de plastic, cu succes. Au reușit să se insereze în conștiința colectivă, iar exemplul pe care îl dau sunt Cenaclul Flacăra și revista Flacăra”, precizează politologul.
Decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA spune că teoriile naturiste își găsesc foarte bine echivalentul în teoriile pe care revista Flacăra le prezenta săptămânal în perioada comunistă.
„În Uniunea Sovietică, lucrurile mergeau altfel. Au dezvoltat o serie de anticorpi. În Moldova, anticorpii sunt dubli. Sunt anticorpii față de propaganda sovietică și sunt anticorpii față de dominația rusă. Asta i-au făcut să fie mult mai puțin penetrabili.
Politologul subliniază că în Republica Moldova a rămas un nucleu de votanți rusofoni și rusofili, parte a societății sovietice moldovenești, care nu se regăsește în această „viziune românească a construcției sociale”, simțindu-se excluși.
„Și pe de altă parte sunt și cei care au profitat, într-un fel sau în altul, sau au fost favorizați de dominația sovietică. De asta au putut dezvolta o serie întreagă de anticorpi. Au avut și experiența românească care i-a făcut să înțeleagă mai bine cum se contracareze anumite lucruri, faptul că au fost conștienți de războiul hibrid de la început, au fost sub o presiune permanentă. În fond, în Moldova, Rusia a dus un război cât se poate de real în Transnistria în urmă cu 35 de ani. Deci sunt o serie întreagă de experiențe care contează și pe care românii nu le-au avut”, adaugă profesorul Pîrvulescu.
La toate acestea, subliniază decanul Facultății de Științe Politice, se mai adaugă diferența de optică dintre Moldova și România. Republica Moldova privește tot ceea ce înseamnă Uniunea Europeană din afara ei, în timp ce românii se află deja acolo și rețin mai mult frustrările. „Este deja un obiectiv atins și schimbările pe care le așteptau mulți dintre ei nu au apărut.”
Cristian Pîrvulescu spune că succesul PAS în Republica Moldova se datorează și strategiei de partid, care a laminat celelalte grupări pro-românești sau pro-europene, devenind singura alternativă viabilă pentru alegătorii care nu sunt atinși de discursul pro-rus.
„Aici este mecanica pe care Sandu și consilierii ei au înțeles-o foarte bine. Și această mecanică a funcționat și în 2021 și în 2025”, spune politologul.
Acesta remarcă diferența de viziune între diaspora românească și cea moldovenească. El este de părere că românii din afara țării au fost copleșiți de propaganda de pe rețelele sociale, în timp ce diaspora moldovenească a fost doar „atinsă”.
„Aici cred că factorii aceștia psiho-culturali de care v-am vorbit mai devreme au făcut diferență. Pentru că până la urmă vorbim tot de muncitori moldoveni. Deci vorbim de câteva sute de mii de oameni, 270 de mii de oameni care au fost să voteze. N-au fost doar studenții și specialiștii, gulere albe. Au fost și oameni simpli care, în cazul românesc, au fost în mare proporție manipulați”, spune profesorul.
Politologul mai evidențiază faptul că, în comparație cu „produsele extremiste noi”, precum Călin Georgescu, care aveau o aură de „salvatori”, în Republica Moldova, propaganda rusă a mizat pe oameni vechi și grupări politico-oligarhice cunoscute. „Știți, Dodon nu prea poate să apară în poziția de erou salvator.”
Un alt aspect care ar fi putut contribui cu câteva zeci de mii de voturi la victoria zdrobitoare a celor de la PAS este aducerea oligarhului Vladimir Plahotniuc în țară, fapt care ar fi putut trezi adversitatea oamenilor față de acest personaj controversat și să aibă un impact emoțional la vot.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent