Drapelul României / FOTO: Unsplash.com
Istoria României a fost marcată de personalități majoritar sau aproape unanim considerate a fi benefice, dar și de personaje percepute ca fiind negative. Chat GPT a prezentat informații în acest sens, într-un mod obiectiv.
Pe lângă figurile devenite simbol pentru România, la nivel oficial, au existat și regimuri mai degrabă contestate în trecut și în prezent sau în cazul cărora, taberele au fost cel puțin distribuite pe două voci stringente: susținători vs. contestatari. Faptele, informațiile privind abuzurile și/sau deciziile greșite au generat critici, controverse din partea istoricilor, politologilor, sociologilor, antropologilor și a cetățenilor fără expertiză în vreunul dintre aceste domenii.
Pentru o analiză rapidă, Ziare.com a întrebat software-ul de AI Chat GPT care au fost „cele mai nocive regimuri din istoria României”, cu mențiunea ca abordarea să fie „maximum de obiectivă”.
Potrivit AI, un regim este considerat „nociv” în funcție de:
1. Victime umane directe (morți, deportări, represiune)
Sentimente.ro-de 24 de ani, locul pentru relatii serioase! Cunoaste oameni singuri>>
2. Gradul de represiune politică (libertăți civile, justiție)
3. Distrugerea instituțională (stat de drept, elite)
4. Impact economic (sărăcire, regres structural)
5. Efecte pe termen lung asupra societății
6. Responsabilitate directă a conducerii (nu doar context extern)
Clasamentul arată astfel: 1. Regimul comunist, 2. Regimul Antonescu, 3. Dictatura Regală a lui Carol al II-lea.
„1. Regimul comunist (1945–1989) – cel mai nociv per ansamblu”
În cazul regimului comunist, Chat GPT a notat următoarele:
„Cel mai nociv per ansamblu
Date factuale:
Evaluare obiectivă:
Concluzie: cel mai nociv regim din istoria României, prin combinația unică de durată, represiune și efecte structurale persistente”.
În cazul victimelor regimului comunist, GPT indică următoarele date:
„Morți direct atribuibili represiunii politice: între 60.000 și 100.000 morți în închisori (Aiud, Gherla, Pitești etc.), morți în lagăre de muncă (Canal, Bărăgan), execuții și decese în anchete
Victime ale politicilor de stat (indirect): deportați: ~90.000 (Bărăgan, alte deportări), vieți afectate grav (încarcerați, urmăriți, familii distruse): sute de mii decese asociate Decretului 770 (avorturi ilegale): estimări de 10.000–20.000 femei.
Total victime directe + indirecte grave: peste 200.000, cu impact social asupra a milioane de oameni”.
„2. Regimul Antonescu / Statul Național-Legionar (1940–1944)”
În cazul Regimului Antonescu și a scurtei colaborări cu urmașii legionari ai lui Corneliu Zelea Codreanu, conduși de către Horia Sima, GPT a amintit:
„
Date factuale:
Evaluare obiectivă:
Impact moral și juridic major
Concluzie: al doilea cel mai nociv, prin gravitatea crimelor, dar limitat temporal”.
Referitor la victimele regimului, GPT raportează:
„Victime ale Holocaustului din România: evrei uciși: ~280.000 – 380.000, romi uciși/deportați: ~11.000 – 20.000
Alte victime: opozanți politici, civili uciși în represalii, morți în deportări și lagăre.
Total victime civile atribuite direct regimului: ~300.000 – 400.000.
Nu sunt incluse aici pierderile militare românești din război (care ar adăuga alte sute de mii), deoarece acelea țin de contextul războiului, nu exclusiv de represiune internă”.
„3. Dictatura regală a lui Carol al II-lea (1938–1940)”
Locul al treilea este ocupat de Carol al II-lea, despre care GPT a trecut în revistă:
„
Date factuale:
Evaluare obiectivă:
Concluzie: regim nociv, inclusiv prin asasinate politice, dar inferior ca magnitudine și structură față de regimurile totalitare.”
Mențiune: „Regimurile fanariote (cca. 1711–1821)”
GPT face mențiune și la „Regimurile fanariote (cca. 1711–1821)”, pe care le plasează pe poziția a patra.
„
Date factuale:
Evaluare obiectivă:
Concluzie: nocive structural, dar într-un context premodern, deci necomparabile cu regimurile moderne”.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent