Argintul a devenit unul dintre cele mai performante active ale anului 2025, depășind aurul în ceea ce privește dinamica prețului. Metalul a atins recent un nou record istoric, de peste 84 de dolari pe uncie, iar tot mai mulți analiști iau în calcul un scenariu în care prețul ar putea depăși 100 de dolari în 2026.
Creșterea spectaculoasă nu este întâmplătoare și are la bază o combinație de factori: cerere industrială accelerată, deficit structural de ofertă și schimbări majore în politicile comerciale ale Chinei.
Cererea pentru astfel de active este susținută și de escaladarea tensiunilor geopolitice. Președintele american Donald Trump a declarat luni, 12 ianuarie, că orice țară care face afaceri cu Iranul se va confrunta cu o taxă vamală de 25% în comerțul cu SUA. Washingtonul analizează în prezent răspunsul la reprimarea celor mai mari proteste antiguvernamentale din ultimii ani în națiunea exportatoare de petrol. Agitația din Iran survine în contextul în care Trump își demonstrează influența pe plan internațional, după ce l-a capturat pe președintele venezuelean Nicolas Maduro și discută despre preluarea Groenlandei prin achiziție sau forță.
În acest context, analiștii de la Citi și-a ridicat țintele de preț pe trei luni la 5.000 de dolari pe uncie pentru aur și, respectiv, 100 de dolari pe uncie pentru argint. Amintim că argintul spot a scăzut cu 0,1% marți, 13 ianuarie, la 84,86 dolari pe uncie, după recordul de 86,22 dolari de luni.
De ce este argintul atât de important
Spre deosebire de aur, care este folosit preponderent ca activ de refugiu, argintul are o componentă industrială mult mai pronunțată, ceea ce îl face mult mai sensibil la ciclurile economice și la evoluția tehnologică.
Potrivit The Silver Institute, datorită proprietăților sale chimice, argintul este un catalizator frecvent utilizat, esențial pentru producerea a două substanțe chimice industriale majore: oxidul de etilenă și formaldehida. Ambele sunt elemente-cheie pentru produse de uz cotidian, precum materialele plastice, adezivii, covoarele, textilele, antigelul și chiar îmbrăcămintea.
Mai mult, argintul este unul dintre cele mai bune conductoare electrice, utilizat pe scară largă în electronice și semiconductori, panouri solare și infrastructură pentru energie regenerabilă, vehicule electrice, echipamente pentru inteligență artificială, centre de date și aplicații medicale și de apărare.
Potrivit sursei citate, în ultimii opt ani, cererea industrială de argint a crescut constant, de la aproape 31.000 de tone metrice în 2016 la peste 36.000 de tone metrice în 2024. Doar în industria auto, The Silver Institute anticipează că cererea globală de argint va crește, în perioada 2025-2031, cu o rată medie anuală de 3,4%. Vehiculele electrice consumă în medie cu 67-79% mai mult argint decât modelele cu motoare cu combustie internă. În consecință, se folosesc aproximativ 25-50 de grame de argint pentru fiecare vehicul.
Cerere puternică, ofertă insuficientă
Potrivit specialistului Claudiu Cazacu, avansul argintului a fost alimentat din două surse majore. „Argintul a participat la avansul general al metalelor prețioase. Pe de altă parte, condițiile specifice din piață au determinat o dinamică a prețurilor mult mai accentuată. Dacă avem (…) cam 62-63% avans pentru aur anul trecut, pentru argint avem cam 141%. Depinde, dacă uităm la spot, la futures… Nu este surprinzător decât prin amplitudine, nu ca tendință generală”, a declarat acesta, pentru DigiEconomic.
Diferența majoră vine din cererea industrială. Tranziția energetică, extinderea capacităților de producție pentru energie regenerabilă și creșterea industriei auto electrice au împins cererea de argint la niveluri record.
În același timp, producția globală nu reușește să țină pasul. De mai mulți ani, piața se află într-un deficit structural: efortul minier, împreună cu reciclarea, nu acoperă necesarul economiei reale.
China a pus „gaz pe foc”
Un moment-cheie a fost reprezentat de decizia Chinei de a restricționa exporturile de argint, începând cu 1 ianuarie 2026. Beijingul a mutat argintul din categoria metalelor industriale comune în cea a materialelor strategice, supuse unui regim strict de licențiere, similar celui aplicat pământurilor rare.
China este unul dintre cei mai mari producători și deținători de rezerve de argint la nivel global. Potrivit datelor Wind Information, citate de CNBC, țara a exportat peste 4.600 de tone de argint în primele 11 luni din 2025, mult peste cantitățile importate.
Restricțiile înseamnă că mai puțin argint ajunge pe piețele internaționale, Beijingul dorind să protejeze consumul intern pentru industrii strategice precum energia, tehnologia și AI. De altfel, decizia a venit în continuarea strategiei Statelor Unite, care au adăugat argintul, în luna noiembrie, pe lista națională a mineralelor critice.
„A fost, cumva, picătura care a umplut paharul. Când piața era deja pe creștere și când deficitul era deja mare de mai mulți ani de zile, stocurile globale au scăzut, sunt mult peste nivelurile de acum câțiva ani, mai vine și China care spune ‘dacă vreți să importați de la noi, trebuie să obțineți un permis specializat’, și numai anumite companii pot să o facă, cele mărișoare. Deci, dintr-o dată, se duce cererea într-o piață deja tensionată. Și asta a pus gaz pe foc în trendul argintului, care a avut acest an absolut spectaculos”, a explicat Cazacu.
Goana după argint fizic
Un alt factor important a fost diferența dintre tranzacționarea financiară și disponibilitatea fizică a metalului. O mare parte din piață este dominată de instrumente financiare derivate și ETF-uri. Atunci când trendul devine extrem de puternic, investitorii care pariază pe scădere sunt forțați să își închidă pozițiile, ceea ce generează cerere suplimentară de argint fizic într-o piață deja deficitară.
„Această creștere a avut anul acesta suportul din partea migrării către metale prețioase ca activ de refugiu și, în plus, o anumită grabă de a deține stocurile fizice de argint. Pentru că e o diferență pe care trebuie să o facem aici. Există o tranzacționare a unor instrumente financiare care are drept suport niște fonduri ETF care dețin fizic argint. Dar, pe lângă aceste ETF-uri, se creează foarte mult ceea ce se numește paper trading, adică tranzacția unor instrumente financiare. E vorba de utilizarea unor instrumente care, de multe ori, implică și levier.
Și asta înseamnă că, atunci când se instituie o anumită tendință, cei care nu își pot menține pozițiile sunt obligați să vină cu bani de acasă sau să-și închidă acele poziții. Și pot să o facă atunci când mișcările sunt mici, dar când trendul este foarte puternic se produce un fel de spirală de necesitate. Se cer acele dețineri fizice. Și se pare că viteza mare pe care am văzut-o ocazional anul trecut, de apreciere a argintului, a fost generată și de această nevoie de a închide niște poziții în pierdere, pozițiile celor care erau pe vânzare pe argint. Și atunci vedem o goană după argint fizic, ca să închizi niște tranzacții financiare, în timp ce argintul fizic devenea tot mai rar”, mai declară specialistul.
Va fi 2026 „anul argintului”?
Pe termen mediu și lung, perspectivele rămân favorabile, însă experții avertizează că ritmul excepțional din 2025 este puțin probabil să se repete.
Deschiderea de noi mine și extinderea capacităților de producție este un proces de durată, iar argintul este adesea un produs secundar al extracției altor metale, ceea ce limitează reacția rapidă a ofertei.
„Balanța înclină, în continuare, pentru o dinamică favorabilă. Mă aștept ca la finalul anului să fim, mai degrabă, cu cotațiile mai sus decât cele de acum. Nu mă aștept ca parcursul să fie la fel de simplu și cu doar minore corecții, așa cum a fost anul trecut. Avem, mai degrabă, spațiu pentru episoade de ajustare mai pronunțate. (…)
Soluția pentru prețuri mari este chiar prețul și mai mare, care până la urmă încurajează oferta. O să avem o creștere, dar va lua mai multă vreme. Deci, aș spune că variabilele sunt orientate către o tendință care să continue, dar istoria ne avertizează că este destul de puțin probabil să repetăm procentele pe care le-am văzut în 2025. Însă, cu cât orizontul de timp este mai lung… raportul cerere ofertă în piața fizică și dorința de refugiere în active relativ mai sigure merg mână-n mână pentru a sugera un scenariu încă favorabil”, a mai explicat specialistul.
Mai mult, un semnal de prudență vine din implicarea tot mai mare a investitorilor de retail, care poate amplifica volatilitatea. „Ar putea să fie o componentă în care prețul se mișcă mult prea repede și poate să ajungă într-o zonă dificil de menținut pe termen scurt. Însă, din nou, dacă mergem la orizontul anului următor, variabilele par să fie aliniate favorabil în continuare. Dar pe termen scurt, deci săptămâni, luni, zile, riscul de corecție nu e de ignorat”, a conchis acesta.