Polonia nu are programele guvernamentale de protecţie a consumatorilor faţă de inflaţie pe care le are Ungaria, însă acolo marii retaileri sunt angajaţi de mult timp într-un război atroce al preţurilor, cu promoţii şi oferte la discounturi nebuneşti. Magazinele sunt nevoite să facă aşa din cauza specificului pieţei poloneze: este cea mai mare din regiune şi una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, însă consumatorii sunt prudenţi, se ghidează în funcţie de preţ şi promoţii.
În Polonia, cea mai mare economie est-europeană, cele mai recente date oficiale despre inflaţie nu sunt deloc surprinzătoare. În ultima lună a anului trecut, creşterea preţurilor de consum s-a menţinut la 2,4% în ritm anual, aşa cum biroul naţional de statistică a estimat iniţial şi aşa cum se aşteptau şi pieţele. Lunar, preţurile au urcat cu 0,3%.
Însă vestea bombă a adus-o liderul pieţei de retail, lanţul de magazine Biedronka: în ultimul trimestru al anului trecut clienţii s-au putut bucura de deflaţie, adică de scăderea preţurilor. Sunt primele semne de deflaţie după mult timp. Polonia nu are programele guvernamentale de protecţie a consumatorilor faţă de inflaţie pe care le are Ungaria, însă acolo marii retaileri sunt angajaţi de mult timp într-un război atroce al preţurilor, cu promoţii şi oferte la discounturi nebuneşti.
Biedronka recunoaşte că în această perioadă şi-a crescut semnificafiv activitatea de promoţii. Acest lucru nu a împiedicat lanţul de magazine să se extindă semnificativ cu noi unităţi. Şi alţi retaileri fac la fel şi sunt nevoiţi să facă aşa din cauza specificului pieţei poloneze: este cea mai mare din regiune şi una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, însă consumatorii sunt prudenţi, se ghidează în funcţie de preţ şi promoţii.
În Ungaria, unde la primăvară sunt aşteptate alegeri dificile pentru premierul Viktor Orban, inflaţia anuală s-a retras de la 3,8% în noiembrie la 3,3% în decembrie. În ritm lunar, inflaţia a fost de 0,1% în ultima lună a anului trecut. Surpriza a venit de la inflaţia la alimente, spaima ungurilor din ultimii ani. Preţurile au scăzut cu 0,2% lună la lună. În ritm anual, preţurile alimentelor s-au diminuat cu 0,3% dacă sunt excluse serviciile de servire de mâncare şi băutură.
Unele dintre cele mai accentuate creşteri au fost înregistrate la ciocolată şi cacao, de 13,5% în ritm anual, alte produse de cofetărie s-au scumpit cu 12,4%, iar cafeaua cu 12%, potrivit datelor biroului central de statistică. Preţurile produselor de tip bufet au crescut cu 11,8%, în timp ce mesele din şcoli au fost mai scumpe cu 8,1%. Costul meselor la restaurant a fost mai mare cu 8,0%. Preţurile băuturilor nealcoolice au crescut cu 6,6%, uleiul comestibil s-a scumpit cu 5,8%, iar ouăle au fost cu 3,5% mai scumpe. În acelaşi timp, mai multe produse de bază s-au ieftinit.
Preţurile margarinei au scăzut cu 27,8%, cele ale făinei s-au dus în jos cu 11,6%, iar preţurile produselor lactate s-au diminuat cu 14,3%, inclusiv o scădere de 12,3% la lapte. Preţurile cărnii de porc s-au redus cu 9,8%, cele ale altor preparate din carne au scăzut cu 5,5%, brânza s-a ieftinit cu 5,3%, iar preţurile zahărului s-au retras cu 4%. Sunt ungurii impresionaţi? Se va vedea probabil la alegerile parlamentare din aprilie, considerate unele dintre cele mai importante pentru viitorul UE. Vor fi, cu siguranţă, interesante. Orban se pare că are pentru prima dată după mulţi ani o opoziţie adevărată, care-l depăşeşte în sondaje.
În timpul actualului mandat de premier al lui Orban inflaţia a atins şi 26% (ianuarie 2023). Inflaţia la alimente a fost şi mai mare, ajungând la aproape 48% (decembrie 2022). Veşti rele au primit cei care plătesc întreţinere pentru locuinţă. Este iarnă şi preţurile electricităţii, gazelor naturale şi ale altor combustibili au urcat în medie cu 9%. Gazele naturale şi cele pentru butelie au fost cu 20% mai scumpe. Sunt mai împovăraţi şi cei are se „încălzesc“ cu alcool, băuturile alcoolice fiind mai scumpe cu 7% în decembrie faţă de luna anterioară.
În Polonia, datele despre inflaţia din decembrie le spun analiştilor că indicatorul îşi continuă tendinţa de stabilizare şi că presiunile de preţ se reduc, mai ales în ceea ce priveşte produsele. La servicii, scumpirile sunt în continuare mari. Costurile cu locuinţa s-au majorat cu 3% în decembrie faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Hotelurile şi restaurantele au fost cu 5,2% mai scumpe. Ţigările s-au scumpit cu aproape 8%. Preţurile alimentelor au fost cu 3% mai mari în statistica oficială.
În schimb, costurile cu transportul au scăzut cu peste 3%, iar preţurile articolelor de îmbrăcăminte s-au redus cu 2%. Transportul mai ieftin se poate traduce prin scăderea costurilor cu logistica în diferite sectoare ale economiei. La nivelul întregului an 2025, inflaţia a fost de 3,6%. Este un nivel semnificativ mai mic decât în anii anteriori şi încurajator pentru cei care speră că banca centrală va continua să dimineze dobânzile de politică monetară sau cel puţin să nu le majoreze. În decembrie, indicele preţurilor de consum a fost în limitele tolerate de banca centrală, a cărei ţintă de inflaţie este de 2,5%, cu o bandă de fluctuaţie în sus sau în jos de un punct procentual.
În Ungaria, banca centrală vede inflaţia retrăgându-se la 3% la începutul acestui an. În 2025, inflaţia medie a fost de 4,4%. Ţinta băncii centrale este de 2-4%, iar în ea indicatorul s-a încadrat în ultimele două luni ale anului trecut.
Datele despre inflaţie influenţează în primul rând deciziile băncilor centrale privind dobânzile. În prima şedinţă de anul acesta, banca naţională a Poloniei a menţinut dobânzile, aşteptând să-şi facă efectul seria de scăderi de anul trecut prin care a dus indicatorul de referinţă mai jos cu 175 de puncte de bază, la 4%. Analiştii de la ING văd trei noi reduceri anul acesta, începând din martie. În Ungaria, inflaţia decelerează, dar nu atât de rapid pe cât se aşteaptă analiştii. Acest lucru reduce spaţiul de manevră pentru diminuarea dobânzilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels