18 Ianuarie 2026, 10:30
Redacţia PiataAuto.md
Acum vreo 5-10 ani, mult departamente de poliţie din întreaga lume, făceau achiziţii demonstrative de maşini electrice, prezicând un viitor foarte apropiat când toate secţiile de poliţie vor opera doar cu propulsie electrică. Se întâmpla şi în California, când un număr imens de BMW i3 ajunseseră în asemenea rol, dar şi în multe ţări europene. Acum vreo 4-5 ani, multe ţări din Europa, mai ales cele nordice, anunţaseră chiar programe majore prin care forţele de poliţie urmau să treacă la maşini electrice în baza unui calendar foarte clar în următorii ani. Şi multe departamente începuseră deja să primească sute de maşini electrice şi să le folosească. Dar pe la începutul anului 2025, cei care au avut deja experienţa de a munci în misiuni de poliţie cu ele au început a fi mult mai vocali în a arăta că acestea nu sunt tocmai potrivite pentru funcţiile de viaţă reală ale poliţiei. S-a întâmplat şi în Germania, şi în Norvegia, iar acum poliţia din Suedia a anunţat că renunţă deocamdată la ideea de a trece complet la maşini electrice, plângându-se că în condiţiile lor de climă arctică, aceste maşini au autonomii derizorii când sunt conduse în misiuni de intervenţie, ceea ce le face să fie total nepotrivite pentru această funcţie, informează publicaţia suedeză CarUp.
În Germania, o ţară cu climă mult mai blândă, poliţiştii din Baden-Württemberg exploataseră 180 de automobile electrice de la Audi, BMW şi Mercedes. În martie 2025, sindicatul poliţiei a anunţat că acestea sunt total nepotrivite, pentru că bateria acestora se descarcă mult mai repede când sunt conduse rapid în misiuni, iar poliţiştii ajung să aibă frustrarea că vor rămâne fără energie în misiune sau nu vor putea reveni la secţie. Sindicatul a raportat multiple cazuri când misiunile de urmărire au fost abandonate din cauza că nivelul bateriei a scăzut la cifre critice. Sindicatul mai menţiona că majoritatea secţiilor sunt echipate cu prize lente, concepute să le încarce pe timpul nopţii, însă poliţiştii epuizează bateriile în timpul turei lor de zi, şi apoi trebuie să meargă la staţiile fast charge din curtea supermarket-urilor din apropiere, fiind într-o poziţie penibilă de a aştepta 40-60 minute încărcarea, din timpul de muncă, în mijlocul zilei.
Poliţia din Norvegia a fost mai puţin critică faţă de maşinile electrice atunci când a anunţat în 2025 că încă minimi 2-3 ani va achiziţiona preponderent maşini cu combustie, folosindu-se de clauzele unui contract anterior semnat cu Volvo, prin care acestea trebuiau să le furnizeze modele diesel sau plug-in hibride. Volvo chiar a produs mai multe exemplare V90 Cross Country diesel în avans, înainte de a scoate din producţie motorizările diesel şi modelul V90 CC, pe care le-a stocat, pentru a-şi putea onora obligaţiile din acel contract.
Ei bine, acum şi poliţia din Suedia anunţă că renunţă la ideea anterioară de a face tranziţia completă la maşini electrice, tranziţie care trebuia deja să demareze prin 2025-2026, conform declaraţiilor anterioare de acum 4-5 ani. Între timp, maşinile electrice care au fost înrolate în serviciul poliţiei şi-au arătat constant parametrii de funcţionare în viaţa reală, iar poliţiştii nu sunt deloc încântaţi de ele.
Poliţiştii suedezi spun că autonomia în viaţa reală e cea mai mare problemă. Clima scandinavă mai rece reduce din autonomia reală, iar pe lângă asta, un vehicul de intervenţie al poliţiei are întotdeauna mult echipament adiţional la bord, ce ocupă adeseori o mare parte din spaţiul din portbagaj. Asta îl face mai greu.
Dacă acelaşi model de maşină electrică poate avea o autonomie de 500 km în viaţa reală când e condus lent, la 80-90 km, doar cu un şofer la bord, în condiţii prielnice, atunci când ajunge pe mâna poliţiei, cu tot echipamentul la bord, fiind condus cu acceleraţii apropiate de maxim şi viteză cât de mare posibilă pentru a ajunge cât mai repede la locul intervenţiei, autonomia maximă pe care o obţinem e 150 km în asemenea condiţii, spune poliţia suedeză. Deci, e o mare diferenţă între autonomia idealistă de 500 km şi cea realistă de 150 km în condiţiile de exploatare a poliţiei.
Pe lângă asta, poliţiştii din Suedia au indicat şi un alt aspect important, pe care nu l-a menţionat niciun departament de poliţie de până acum. Aceştia se plâng de cât sensibile sunt bateriile maşinilor electrice. Maşinile de poliţie trebuie adeseori să traverseze rapid zonele cu denivelări de viteză sau alte denivelări şi obstacole. Cu o maşină electrică, dacă partea inferioară atinge niţel acea denivelare, ne putem trezi cu uşurinţă că toată bateria trebuie înlocuită, la un cost uriaş, mai spun aceştia.
Şi e un punct de vedere perfect valabil, pentru că doar acum câteva luni un mecanic din Finlanda arăta cum un BMW i4 era refuzat în trecerea ITP-ului din cauza unei adâncituri de doar 1,5 mm în carcasa bateriei.
La o maşină de poliţie, însă, asemenea zgârieturi şi adâncituri pot fi mult mai multe la număr, iar asta poate mişca partea inferioară a bateriei şi celulele din interior, generând riscuri semnificative.
Poliţia suedeză a mai amintit că angajamentele anterioare de a trece la maşini electrice erau formulate de ideea că toţi marii producători vor renunţa total la modelele cu combustie şi nu vor mai exista opţiuni pentru ele. Acum majoritatea producătorilor şi-au revizuit poziţia şi anunţă că maşinile electrice vor mai rămâne mult timp în gama lor. Prin urmare, şi opţiunile poliţiştilor nu sunt atât de constrânse, iar la modul în care operează în viaţa reală maşinile electrice, poliţia preferă să mai rămână o perioadă cu cele cu combustie. Poliţia suedeză are deocamdată un contract cu producătorul Volvo, care le livrează maşini acestora.
1
1,215
ŞTIRI DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT