Pregătirile pentru activarea instrumentului anti-coerciție al Uniunii Europene (ACI) au fost suspendate pentru moment, a declarat joi, 22 ianuarie, un diplomat pentru Reuters, după ce președintele american Donald Trump și-a retras amenințările privind impunerea de tarife în încercarea de a prelua Groenlanda. Subiectul a intrat în prim-plan după ce președintele Franței, Emmanuel Macron, ar fi urmat să ceară folosirea acestui instrument în cazul unor noi taxe vamale americane.

ACI, numită adesea „bazooka comercială”, a fost adoptată la sfârșitul anului 2023, dar nu a fost niciodată folosită; deși are un rol de descurajare, poate fi activată ca măsură de represalii — de pildă prin înghețarea accesului la piețele europene de achiziții publice sau blocarea unor investiții — și cere o majoritate calificată a statelor membre pentru implementare.

Economistul Andrei Vuță a explicat pentru Ziare.com în ce măsură Trump s-ar fi speriat de amenințarea Uniunii Europene legată de intenția de a declanșa „bazooka comercială”.

Europa are cărți bune în mână, dar care trebuie jucate cu responsabilitate

Potrivit economistului, Uniunea Europeană dispune de instrumente economico-financiare pentru a răspunde puternic în urma conflictului economic declanșat de Statele Unite, dar avertizează asupra costurilor reciproce ale unor măsuri drastice.

Sentimente.ro-de 24 de ani, locul pentru relatii serioase! Cunoaste oameni singuri>>

„Europa nu este lipsită de instrumente și are multiple „arme” în dosar, inclusiv regimuri de reglementare financiară și politică economică internă care pot influența companii sau fluxuri de capital americane. Vânzarea controlată de active americane sau reorientarea portofoliilor poate fi discutată ca o opțiune strategică în cazuri extreme, dar nu este o pârghie de utilizat impulsiv, având în vedere impactul mutual pe piețele globale și legăturile economice strânse dintre cele două părți.

Este important să înțelegem că relația economică transatlantică dintre SUA și UE este una istorică, construită pe decenii de cooperare, investiții reciproce și interdependență financiară. Ca atare, distrugerea acestei relații ar echivala cu o formă de sinucidere economică în grup, afectând atât Europe cât și Statele Unite în moduri la care nici nu vrem să ne imaginăm. Atât Europa, cât și SUA au tot interesul să mențină dialogul și cooperarea, nu să degradeze conexiunile financiare care au susținut creșterea economică globală în ultimele decenii”, a transmis economistul Andrei Vuță.

S-a speriat Trump de „bazooka” Europei?

Economistul Andrei Vuță discută rolul și scopul așa-numitei „bazooka comerciale”, argumentând că acest instrument a fost conceput în principal ca o pârghie de descurajare împotriva Chinei sau Rusiei, nu împotriva Statelor Unite.

„Acest instrument, adesea descris metaforic drept o „bazooka comercială”, nu a fost gândit pentru a fi utilizat împotriva Statelor Unite, ci mai degrabă ca un mecanism de descurajare și reacție față de actori precum China sau Rusia. Relația economică dintre SUA și Uniunea Europeană este una de interdependență profundă, construită pe lanțuri de aprovizionare comune, investiții reciproce masive și un parteneriat strategic consolidat în timp. Activarea unui asemenea instrument împotriva Americii ar fi fost nu doar contrară logicii pentru care a fost creat, ci și profund contraproductivă.

Într-un scenariu ipotetic în care „bazooka comercială” ar fi fost îndreptată împotriva Statelor Unite, economia americană ar fi fost afectată pe mai multe niveluri. În primul rând, companiile americane ar fi resimțit direct impactul prin restricții de acces pe piața europeană, tarife suplimentare sau bariere administrative. Sectoare-cheie precum industria auto, tehnologia, sectorul farmaceutic, agricultura sau serviciile financiare ar fi fost lovite de creșterea costurilor, pierderea competitivității și diminuarea cotelor de piață. Aceste efecte s-ar fi tradus în scăderea veniturilor, amânarea investițiilor și, în unele cazuri, reducerea numărului de locuri de muncă.

În al doilea rând, investițiile americane din Europa ar fi fost serios afectate. Statele Unite reprezintă cel mai mare investitor străin în Uniunea Europeană, iar mii de companii americane operează pe teritoriul UE, susținând milioane de locuri de muncă și integrându-se profund în economiile locale. Utilizarea unui instrument de coerciție comercială ar fi creat un climat de incertitudine juridică și politică, descurajând investițiile noi și afectând profitabilitatea celor existente. Mai mult, eventuale măsuri de retorsiune ar fi putut viza direct subsidiarele europene ale companiilor americane, perturbând lanțurile de producție transatlantice și afectând eficiența economică de ambele părți”, a continuat Andrei Vuță.

Elementul „adesea subestimat” de americani în negocierile cu Uniunea Europeană

Economistul a explicat și capacitățile de reglementare pe care le are Uniunea Europeană asupra marilor companii tehnologice americane (Google, Meta, Apple etc.), subliniind interdependența economică transatlantică și riscurile unei utilizări impulsive a „bazooka-ului comercial” împotriva SUA.

„Un element adesea subestimat în această discuție este capacitatea Uniunii Europene de a reglementa extrem de drastic marile companii americane din domeniul tehnologiei. Alphabet (Google), Meta (Facebook), X (fostul Twitter), Microsoft sau Apple depind într-o măsură semnificativă de piața europeană, atât din perspectiva veniturilor, cât și a accesului la date, utilizatori și ecosisteme digitale. Prin instrumente precum legislația în materie de concurență, protecția datelor, piețe digitale sau servicii digitale, UE are posibilitatea reală de a impune amenzi masive, restricții operaționale sau modificări structurale ale modelelor de afaceri ale acestor companii. Din acest punct de vedere, Europa dispune de arme comerciale și de reglementare puternice și are, obiectiv vorbind, cărți bune în mână.

Impactul ar fi fost amplificat de dimensiunea relațiilor comerciale dintre SUA și Uniunea Europeană. Schimburile comerciale transatlantice depășesc 1.000 de miliarde de dolari anual, incluzând atât bunuri, cât și servicii, ceea ce face din această relație cea mai mare axă comercială din lume. O perturbare majoră a acestui flux ar fi avut efecte sistemice: creșteri de prețuri pentru consumatori, volatilitate pe piețele financiare și o slăbire a competitivității globale atât a economiei americane, cât și a celei europene, în raport cu alte mari puteri economice.

Tocmai de aceea, „bazooka comercială” a fost concepută ca un instrument de ultim resort, destinat să răspundă presiunilor economice exercitate de state care folosesc comerțul ca armă politică – precum China, prin practicile sale comerciale distorsionante, sau Rusia, prin instrumentalizarea relațiilor economice și energetice în contexte geopolitice tensionate. Utilizarea sa împotriva Statelor Unite ar fi fost nu doar ineficientă, ci și dăunătoare ambelor părți, având în vedere caracterul aliat și profund interconectat al relației transatlantice”, a mai specificat acesta.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent