{"id":100107,"date":"2026-01-26T22:51:08","date_gmt":"2026-01-26T22:51:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/100107\/"},"modified":"2026-01-26T22:51:08","modified_gmt":"2026-01-26T22:51:08","slug":"dupa-2030-sistemele-actuale-de-criptare-ar-putea-deveni-inutile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/100107\/","title":{"rendered":"Dup\u0103 2030, sistemele actuale de criptare ar putea deveni inutile"},"content":{"rendered":"

\"Lumea<\/a><\/p>\n

Atacatorii cibernetici pot deja colecta volume uria\u0219e de date criptate FOTO \/ Pixabay<\/p>\n

Uniunea European\u0103 avertizeaz\u0103 asupra unui risc f\u0103r\u0103 precedent \u00een domeniul securit\u0103\u021bii digitale: \u00een mai pu\u021bin de patru ani, progresele \u00eenregistrate \u00een domeniul supercomputerelor \u0219i al calculului cuantic ar putea face inutile aproape toate sistemele de criptare utilizate ast\u0103zi. Consecin\u021ba direct\u0103 ar fi expunerea \u00een mas\u0103 a datelor sensibile \u2013 de la informa\u021bii personale \u0219i bancare, p\u00e2n\u0103 la secrete guvernamentale \u0219i proprietate intelectual\u0103.<\/p>\n

Avertismentul apare \u00eentr-un document al Comisiei Europene, semnat de Henna Virkkunen, comisar european responsabil pentru suveranitatea tehnologic\u0103 \u0219i securitatea datelor, \u0219i citat de publica\u021bia german\u0103 BILD. Potrivit documentului, lumea dispune de o fereastr\u0103 de timp extrem de limitat\u0103 pentru a-\u0219i adapta infrastructura digital\u0103 la noile amenin\u021b\u0103ri.<\/p>\n

\u00centr-o scrisoare adresat\u0103 eurodeputatului Moritz K\u00f6rner, Virkkunen subliniaz\u0103 c\u0103 atacatorii cibernetici pot deja colecta volume uria\u0219e de date criptate, urm\u00e2nd s\u0103 le decripteze ulterior, atunci c\u00e2nd tehnologia necesar\u0103 va deveni suficient de accesibil\u0103. Practica este cunoscut\u0103 sub numele de \u201eharvest now, decrypt later\u201d \u0219i reprezint\u0103 una dintre cele mai mari vulnerabilit\u0103\u021bi ale prezentului digital.<\/p>\n

De la bi\u021bi la qubi\u021bi: schimbarea care amenin\u021b\u0103 criptografia clasic\u0103<\/p>\n

Miezul problemei \u00eel constituie dezvoltarea accelerat\u0103 a calculatoarelor cuantice, radical diferite de computerele clasice. \u00cen timp ce sistemele actuale func\u021bioneaz\u0103 pe baza bi\u021bilor \u2013 unit\u0103\u021bi de informa\u021bie care pot avea valoarea 0 sau 1 \u2013, calculatoarele cuantice utilizeaz\u0103 qubi\u021bi, capabili s\u0103 se afle simultan \u00een mai multe st\u0103ri.<\/p>\n

Aceast\u0103 proprietate, cunoscut\u0103 sub denumirea de superpozi\u021bie, permite procesarea paralel\u0103 a unui num\u0103r uria\u0219 de variante. \u00cen plus, qubi\u021bii pot fi interconecta\u021bi prin fenomenul de entanglement, ceea ce amplific\u0103 exponen\u021bial capacitatea de calcul. Astfel, un computer cu doar c\u00e2teva zeci de qubi\u021bi activi ar putea testa simultan trilioane de combina\u021bii \u2013 o performan\u021b\u0103 care ar dep\u0103\u0219i cu mult capacit\u0103\u021bile oric\u0103rui supercomputer clasic.<\/p>\n

Pentru criptografia cu cheie public\u0103, considerat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum un standard de securitate, acest salt tehnologic ar putea fi devastator. Exper\u021bii avertizeaz\u0103 c\u0103, odat\u0103 atins un anumit prag de maturitate, calculatoarele cuantice vor putea sparge \u00een c\u00e2teva secunde algoritmi care ast\u0103zi sunt considera\u021bi practic imposibil de compromis.<\/p>\n

Recomandarea Comisiei Europene: trecerea la criptografia postcuantic\u0103<\/p>\n

\u00cen acest context, Comisia European\u0103 recomand\u0103 statelor membre s\u0103 \u00eenceap\u0103 tranzi\u021bia c\u0103tre a\u0219a-numita criptografie postcuantic\u0103 cel t\u00e2rziu p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. Aceasta presupune dezvoltarea \u0219i implementarea unor noi algoritmi matematici, concepu\u021bi special pentru a rezista atacurilor realizate cu ajutorul calculului cuantic.<\/p>\n

Eurodeputatul Moritz K\u00f6rner a descris situa\u021bia drept \u201ecel mai grav co\u0219mar al politicilor de securitate\u201d \u0219i un veritabil semnal de alarm\u0103 digital pentru Europa. \u00cen lipsa unor m\u0103suri rapide, avertizeaz\u0103 acesta, continentul s-ar putea confrunta cu un scenariu de securitate considerat p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd aproape imposibil.<\/p>\n

Miza este uria\u0219\u0103: parole personale, coresponden\u021b\u0103 privat\u0103, date bancare, informa\u021bii clasificate ale institu\u021biilor publice \u0219i secrete comerciale ale companiilor mici \u0219i mijlocii ar putea deveni accesibile atacatorilor.<\/p>\n

Amenin\u021barea nu este una pur teoretic\u0103. Recent, speciali\u0219tii au descoperit \u00een spa\u021biul public o baz\u0103 de date care con\u021binea aproximativ 150 de milioane de conturi compromise, apar\u021bin\u00e2nd utilizatorilor unor servicii precum Gmail, Yahoo<\/a>, Facebook<\/a>, Instagram sau OnlyFans. \u00cen paralel, administra\u021bii locale din mai multe ora\u0219e europene raporteaz\u0103 atacuri aproape zilnice asupra infrastructurilor IT.<\/p>\n

Exist\u0103 solu\u021bii, dar timpul este limitat<\/p>\n

\u00cen pofida perspectivelor \u00eengrijor\u0103toare, comunitatea tehnologic\u0103 lucreaz\u0103 deja la solu\u021bii. Mallik Rao, director tehnologic al o2 Telef\u00f3nica, afirm\u0103 c\u0103 re\u021belele considerate sigure din punct de vedere cuantic sunt deja testate \u00een condi\u021bii reale. Acestea se bazeaz\u0103 pe probleme matematice extrem de complexe, imposibil de rezolvat cu metodele cunoscute \u00een prezent.<\/p>\n

Pentru utilizatorii obi\u0219nui\u021bi, recomand\u0103rile r\u0103m\u00e2n \u00eens\u0103 limitate. Speciali\u0219tii insist\u0103 asupra importan\u021bei actualiz\u0103rilor constante de securitate, \u00een condi\u021biile \u00een care dezvoltatorii de software \u00eencep s\u0103 introduc\u0103 treptat elemente de protec\u021bie postcuantic\u0103 \u00een produsele lor.<\/p>\n

Evolu\u021bia accelerat\u0103 a inteligen\u021bei artificiale adaug\u0103 un nou strat de risc. Un experiment recent realizat la Universitatea Stanford a ar\u0103tat c\u0103 un bot de hacking bazat pe AI, denumit Artemis, a reu\u0219it s\u0103 se apropie de performan\u021bele celor mai buni exper\u021bi umani \u00een testarea sistemelor \u0219i s\u0103 identifice vulnerabilit\u0103\u021bi reale \u00een re\u021beaua institu\u021biei \u2013 un semnal suplimentar c\u0103 viitorul securit\u0103\u021bii digitale se apropie mai repede dec\u00e2t era anticipat.<\/p>\n

\u021ai-a pl\u0103cut articolul?<\/p>\n

Vrem s\u0103 producem mai multe, \u00eens\u0103 avem nevoie de sus\u021binerea ta. Orice dona\u021bie conteaz\u0103 pentru jurnalismul independent <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Atacatorii cibernetici pot deja colecta volume uria\u0219e de date criptate FOTO \/ Pixabay Uniunea European\u0103 avertizeaz\u0103 asupra unui…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":82549,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14],"tags":[97,1418,96,1046,14530,32442,41,40,38,39],"class_list":{"0":"post-100107","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-afaceri","8":"tag-afaceri","9":"tag-avertisment","10":"tag-business","11":"tag-comisia-europeana","12":"tag-criptare","13":"tag-protejare-date","14":"tag-ro","15":"tag-romana","16":"tag-romania","17":"tag-romanian"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115963853703111084","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/100107","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=100107"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/100107\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/82549"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=100107"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=100107"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=100107"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}