![\"Rachet\u0103](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/1768216269_611_index.jpeg\")
<\/p>\nEuropa depinde \u00een prezent aproape \u00een totalitate de Statele Unite pentru detectarea timpurie a rachetelor cu raz\u0103 medie de ac\u021biune despre care Rusia afirm\u0103 c\u0103 le are \u00een dotare. Este vorba, printre altele, despre sistemul de rachete balistice \u201eOre\u0219nik\u201d \u0219i despre complexul operativ-tactic Iskander-M1, care poate lansa rachete de croazier\u0103 \u201eNovator\u201d.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Rachet\u0103 Ore\u0219nik\/FOTO:X<\/p>\n
Aceast\u0103 dependen\u021b\u0103 ridic\u0103 \u00eentreb\u0103ri-cheie legate de securitatea continentului: unde sunt amplasate sistemele radar capabile s\u0103 identifice astfel de lans\u0103ri \u0219i cine le administreaz\u0103?<\/p>\n
\t\t\tSistemul american de avertizare timpurie<\/p>\n
Potrivit publica\u021biei Defense Express, Statele Unite au dezvoltat un sistem integrat de avertizare timpurie, cunoscut sub numele de SEWS (Strategic Early Warning System). Acesta combin\u0103 senzori tere\u0219tri \u0219i spa\u021biali \u0219i este conceput pentru a detecta amenin\u021b\u0103ri balistice aproape \u00een timp real.<\/p>\n
Componenta spa\u021bial\u0103 a sistemului este reprezentat\u0103 de SBIRS (Space-Based Infrared System), o re\u021bea de sateli\u021bi echipa\u021bi cu senzori \u00een infraro\u0219u, amplasa\u021bi at\u00e2t pe orbit\u0103 geosincron\u0103 (GEO), c\u00e2t \u0219i pe orbit\u0103 eliptic\u0103 \u00eenalt\u0103 (HEO). Ace\u0219ti sateli\u021bi pot identifica semn\u0103tura termic\u0103 a unei lans\u0103ri de rachet\u0103 imediat dup\u0103 desprinderea de pe ramp\u0103.<\/p>\n
Europa, \u00eens\u0103, dispune de o capacitate proprie extrem de limitat\u0103 \u00een acest domeniu.<\/p>\n
\t\t\tSingurul radar-cheie din Europa<\/p>\n
Un raport publicat de Institutul Interna\u021bional pentru Studii Strategice (IISS) pe 19 ianuarie, la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 dup\u0103 lansarea unei rachete \u201eOre\u0219nik\u201d asupra regiunii Liov, arat\u0103 c\u0103 Europa are practic un singur radar capabil s\u0103 detecteze \u0219i s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 astfel de amenin\u021b\u0103ri.<\/p>\n
Este vorba despre radarul de avertizare timpurie AN\/FPS-132, care apar\u021bine Statelor Unite \u0219i este amplasat la baza militar\u0103 Fylingdales, \u00een estul Marii Britanii, \u00een comitatul North Yorkshire.<\/p>\n
Radarul a fost instalat ini\u021bial \u00een 1963 \u0219i a trecut prin mai multe moderniz\u0103ri majore. \u00cen forma actual\u0103, sistemul poate detecta lans\u0103ri de rachete la o distan\u021b\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 5.600 de kilometri.<\/p>\n
Aceast\u0103 raz\u0103 de ac\u021biune include:<\/p>\n
-poligoane din Belarus unde este desf\u0103\u0219urat sistemul \u201eOre\u0219nik\u201d, cu o raz\u0103 estimat\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 5.500 km;<\/p>\n
-regiuni din Federa\u021bia Rus\u0103, \u00een apropierea grani\u021belor Ucrainei, unde sunt amplasate cel pu\u021bin 23 de sisteme Iskander-M1, capabile s\u0103 lanseze rachete de croazier\u0103 9M729 \u201eNovator\u201d, cu o raz\u0103 de aproximativ 2.500 km.<\/p>\n
\t\t\tEuropa \u00eencearc\u0103 s\u0103 recupereze decalajul<\/p>\n
Exper\u021bii IISS subliniaz\u0103 c\u0103 Europa se confrunt\u0103 \u00een continuare cu dificult\u0103\u021bi serioase \u00een dezvoltarea unui sistem de avertizare timpurie comparabil cu cel american. \u00cen prezent, SUA r\u0103m\u00e2n singurul furnizor de date critice privind detectarea lans\u0103rilor de rachete, iar alia\u021bii europeni din NATO depind aproape complet de Washington.<\/p>\n
\u201eDetectarea lans\u0103rilor r\u0103m\u00e2ne dependent\u0103 de sistemele spa\u021biale ale Statelor Unite, iar membrii europeni ai Alian\u021bei \u00eencearc\u0103 s\u0103 remedieze aceast\u0103 vulnerabilitate\u201d, noteaz\u0103 IISS.<\/p>\n
De-a lungul ultimelor decenii, au existat mai multe ini\u021biative europene pentru dezvoltarea unor capabilit\u0103\u021bi proprii. Un exemplu este proiectul Odin\u2019s Eye II, conceput \u00eenc\u0103 din anii \u201990, care prevede lansarea unei re\u021bele de sateli\u021bi de avertizare timpurie. Potrivit planurilor actuale, sistemul ar urma s\u0103 devin\u0103 complet opera\u021bional abia dup\u0103 2030.<\/p>\n
\t\t\tUtilizarea rachetelor ruse\u0219ti<\/p>\n
For\u021bele armate ruse au folosit de dou\u0103 ori rachete \u201eOre\u0219nik\u201d \u00een atacuri asupra Ucrainei. Primul incident a avut loc la 21 noiembrie 2024, c\u00e2nd a fost lovit un obiectiv industrial din ora\u0219ul Dnipro. Au fost raportate pagube materiale minore \u0219i nu au existat victime.<\/p>\n
Al doilea atac a fost consemnat la 9 ianuarie 2026. Ini\u021bial, primarul ora\u0219ului Liov, Andrii Sadov\u00eei, a anun\u021bat o lovitur\u0103 asupra unei infrastructuri locale, iar ulterior Serviciul de Securitate al Ucrainei a publicat imagini cu fragmente identificate ca provenind dintr-o rachet\u0103 \u201eOre\u0219nik\u201d.<\/p>\n
\u00cen paralel, anali\u0219tii Defense Express arat\u0103 c\u0103 Rusia a utilizat de cel pu\u021bin 23 de ori sistemele Iskander-M1 pentru lansarea rachetelor de croazier\u0103 \u201eNovator\u201d. Datele canalului de monitorizare \u201eeRadar\u201d indic\u0103 faptul c\u0103 23 de astfel de lansatoare sunt desf\u0103\u0219urate \u00een proximitatea frontierelor Ucrainei.<\/p>\n
\u00cen vara anului 2025, Direc\u021bia Principal\u0103 de Informa\u021bii a Ucrainei a estimat public capacitatea anual\u0103 de produc\u021bie a diferitelor tipuri de rachete Iskander, subliniind ritmul sus\u021binut al industriei militare ruse.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Europa depinde \u00een prezent aproape \u00een totalitate de Statele Unite pentru detectarea timpurie a rachetelor cu raz\u0103 medie…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":89389,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[32,33,31,36,37,27,74,34,35,25,15464,17542,1754,287,41,40,38,39,45,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":{"0":"post-100171","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-featured-news","12":"tag-featurednews","13":"tag-headlines","14":"tag-international","15":"tag-latest-news","16":"tag-latestnews","17":"tag-news","18":"tag-racheta-oresnik","19":"tag-rachete-balistice","20":"tag-radare","21":"tag-razboi-ucraina","22":"tag-ro","23":"tag-romana","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-rusia","27":"tag-stiri","28":"tag-titluri","29":"tag-top-stories","30":"tag-topstories","31":"tag-world","32":"tag-world-news","33":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115965233980204441","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/100171","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=100171"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/100171\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/89389"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=100171"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=100171"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=100171"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}