![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Loader5.gif\")
<\/p>\n\t<\/p>\n
30 Ianuarie 2026, 15:05
Ilie Toma<\/p>\n
\t\t\t\t\t\tFuziunea nuclear\u0103 e o tehnologie care, aproape ca \u015fi bateriile cu stare solid\u0103, e de c\u00e2\u0163iva ani la o etap\u0103 \u00een care e declarat\u0103 ca fiind aproape complet st\u0103p\u00e2nit\u0103 \u015fi cunoscut\u0103, dar marele progres \u015fi marea tranzi\u0163ie \u00een lumea practic\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eent\u00e2rzie s\u0103 aib\u0103 loc. Noi am tot scris \u00een ultimii ani despre zeci de echipe \u015fi companii din toat\u0103 lumea care au avansat enorm \u00een fuziunea nuclear\u0103<\/a>, iar multe din ele au deja \u015fi reactoarele proiectate la 99% \u015fi unele chiar au demarat \u015fi construc\u0163ia primelor centrale care vor utiliza fuziunea nuclear\u0103 pentru produc\u0163ia electricit\u0103\u0163ii. Dar, de\u015fi experimentele de laborator au demonstrat deja repetat c\u0103 se poate genera mai mult\u0103 electricitate dec\u00e2t se consum\u0103 pentru ini\u0163ierea \u015fi men\u0163inerea fuziunii, totu\u015fi st\u0103p\u00e2nirea stabil\u0103, de lung\u0103 durat\u0103, a fuziunii \u00eentr-un reactor de orice tip \u00eenc\u0103 nu a fot atins\u0103. \u00centre timp, \u00eens\u0103, o echip\u0103 de ingineri din Canada, de la o companie numit\u0103 General Fusion, a creat un reactor genial care ajunge la fuziune nuclear\u0103 folosind un principiu similar motoarelor diesel. Reactorul a fost testat deja de al\u0163i oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 din afar\u0103 \u015fi rezultatele experimentelor \u015fi construc\u0163ia genial\u0103 a acestui a fost confirmat\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t acum, la \u00eenceput de an 2026, compania \u015fi-a anun\u0163at inten\u0163ia de a deveni public\u0103 \u015fi de a aduna investi\u0163ii pentru de marea construc\u0163ie a unui prim reactor la scar\u0103 mare \u015fi preg\u0103tirea pentru o viitoare produc\u0163ie \u00een serie mai mare.<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Reactorul experimental construit de General Fusion<\/p>\n Marea atrac\u0163ie a fuziunii nucleare vine din lipsa radioactivit\u0103\u0163ii la materialul rezultat \u00een urma reac\u0163iilor, spre deosebit de actualele centrale nucleare, care opereaz\u0103 \u00een baza reac\u0163iei de fisiune nuclear\u0103, c\u00e2nd atomii grei sunt lovi\u0163i pentru a fi dispera\u0163i \u00een procesul reac\u0163ie. La fuziune, atomii sunt lovi\u0163i pentru a fi contopi\u0163i \u00eentr-un atom mai mare, masa c\u0103ruia e mai mic\u0103 dec\u00e2t suma celor doi atomi anteriori, iar diferen\u0163a masei e eliberat\u0103 \u00een energie. Reac\u0163ia fuziunii nucleare e cea pe care o \u015ftim c\u0103 are loc pe soare, iar pentru declan\u015farea ei e nevoie de minim 100-150 milioane grade Celsius. Pentru a asigura o asemenea temperatur\u0103, e nevoie de mult consum ini\u0163ial de energie, \u00eens\u0103 ulterior reac\u0163ia produce cantit\u0103\u0163i enorme de energie, care permite produc\u0163ia cu un randament excep\u0163ional, mai mare dec\u00e2t la reac\u0163ia de fisiune, cu condi\u0163ia c\u0103 acea reac\u0163ie de fuziune poate fi st\u0103p\u00e2nit\u0103 \u00een limitele fizice dorite.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u00cen lume, exist\u0103 dou\u0103 tipuri principale de reactoare de fuziune care au evoluat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u2014 cele de form\u0103 toroidal\u0103, numite tokamak, \u015fi cele care sunt de forma unor tuburi, unde combustibilul a asaltat de o multitudine de raze laser, care genereaz\u0103 temperatura uria\u015f\u0103 \u015fi declan\u015feaz\u0103 fuziunea. Aceste reactoare cu laser au fost \u015fi primele care au demonstrat produc\u0163ia net\u0103 de energie. Iar principala lor deosebire e c\u0103 ele func\u0163ioneaz\u0103 \u00een secven\u0163e foarte scurte \u015fi repetitive, prin asaltarea sincronizat\u0103 cu raze laser, nu \u00eentr-un proces continuu.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Fuziune pe baz\u0103 de lasere, creat\u0103 de laboratorul Lawrence Livermore<\/p>\n Reactoarele tokamak \u00eens\u0103, sunt prev\u0103zute s\u0103 func\u0163ioneze \u00eentr-un proces continuu, \u00een care plasma din interior e men\u0163inut\u0103 \u00een fr\u00e2u prin c\u00e2mpuri magnetice foarte puternice generate pe p\u00e2rtiile exterioare ale spa\u0163iului interior al reactorului. Reac\u0163ia ia o form\u0103 fizic\u0103 toroidal\u0103 mai aproape de centrul construc\u0163iei, iar c\u00e2mpul magnetic men\u0163ine plasma ceva mai dep\u0103rtat\u0103 de pere\u0163i, dac\u0103 e s\u0103 explic\u0103m un pic mai simplificat \u015fi mai u\u015for de imaginat vizual. Tot pere\u0163ii reactorului, \u00eens\u0103, sunt cei care la modelele de serie ar trebui s\u0103 aib\u0103 circuite integrate \u015fi metal topit, care s\u0103 preia c\u0103ldura imens\u0103 generat\u0103 \u00een interior \u015fi s\u0103 asigure transformarea ei \u00een electricitate. Iar marea limitare e c\u0103 plasma \u00een timpul fuziunii are un element de impredictibilitate, care o face deocamdat\u0103 imposibil de st\u0103p\u00e2nit pe termen foarte lung cu c\u00e2mpul magnetic. Iar st\u0103p\u00e2nirea e important\u0103 pentru stabilitatea reac\u0163iei \u015fi pentru integritatea structural\u0103 a reactorului.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tA\u015fadar, exist\u0103 o dilem\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 construc\u0163ii. Pe de o pate, tuburile cu laser reu\u015fesc stabilizarea fizic\u0103 a plasmei mai bine, pentru c\u0103 o asalteaz\u0103 din toate direc\u0163iile \u015fi o men\u0163in \u00een mijloc, dar durata reac\u0163iei e extrem de scurt\u0103 \u015fi trebuie repetat\u0103 ciclic, ceea ce reduce oarecum randamentul teoretic raportat la durata de timp. E ca la un motor cu combustie, care trebuie s\u0103 dea un impuls de for\u0163\u0103 la fiecare a doua tura\u0163ie a arborelui (4 timpi), sau la fiecare tura\u0163ie (2 timpi), \u00een timp ce unul electric transform\u0103 practic constant c\u00e2mpul magnetic \u00een for\u0163\u0103 continu\u0103 de mi\u015fcare. Aici analogia cu motorul electric \u015fi for\u0163a constant\u0103 i se potrive\u015fte reactorului tokamak, \u00eens\u0103 acesta nu poate deocamdat\u0103 st\u0103p\u00e2ni foarte bine plasma \u015fi c\u00e2mpul magnetic. E ca \u015fi cum ne-am imagina un electromotor care n-are \u00eenc\u0103 ecranarea corect\u0103 \u00een jurul statorului \u015fi c\u00e2mpul s\u0103u magnetic \u015fi genereaz\u0103 interferen\u0163e exterioare \u015fi pierderi de energie care-l fac s\u0103 fie instabil. La electromotoare, oamenii s-au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 controleze cu precizie fluxul magnetic dintr-un electromotor \u015fi ecranarea acestuia. La reactoare tokamak \u00eenc\u0103 definitiveaz\u0103 acest proces.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Reactor tokamak din Japonia<\/p>\n \u015ei aici vine construc\u0163ia genial\u0103 a reactorului echipei de ingineri canadieni, care preia elementele de la ambele reactoare de mai sus, dar \u015fi de la principiile termodinamice din lumea motoarelor diesel \u015fi chiar a pompelor de c\u0103ldur\u0103. Ace\u015ftia au luat la baz\u0103 principiul Lawson de formare a fuziunii, care spune c\u0103 plasma trebuie s\u0103 fie suficient de fierbinte \u015fi de dens\u0103, pentru a declan\u015fa o fuziune cu eliberare net\u0103 de energie. \u015ei s-au g\u00e2ndit c\u0103 dac\u0103 adeseori consumul mare de energie e alocat gener\u0103rii celor 100-150 milioane de grade Celsius, atunci ar exista o cale de ocolire, care ar permite generarea unei temperaturi mai mici, \u015fi compensarea ei cu presiune, iar presiunea ar m\u0103ri \u0084mecanic\u0094 temperatura, la fel cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi la o pomp\u0103 de c\u0103ldur\u0103, c\u00e2nd compresorul spore\u015fte presiunea refrigerentului pentru a-l \u00eenc\u0103lzi.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tAce\u015ftia au conceput un reactor cu un centru sferic, construit \u015fi unul demonstrativ, pe care l-au numit Lawson Machine 26, sau LM26. Iar ca s\u0103 \u00een\u0163elegem corect, cifra 26 de aici nu reprezint\u0103 anul 2026, ci a 26-a ma\u015fin\u0103rie experimental\u0103 construit\u0103 \u00een istoria General Fusion de mai bine de dou\u0103 decenii de experien\u0163\u0103. Deci, vorbim de una din echipele cu experien\u0163\u0103 enorm\u0103, care a ajuns la aceast\u0103 construc\u0163ie dup\u0103 ce a \u00eencercat \u015fi a studiat tot ce s-a putut.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tEchipa celor de la General Fusion \u015fi reactroul lor experimental, vizibil pe fundal<\/p>\n Ei bine, reactorul LM26 e foarte similar cu reactoarele \u00een form\u0103 final\u0103 care ar putea urma, doar c\u0103 nu poate repeta ciclurile de produc\u0163ie de multe ori pe secund\u0103, cum vor face cele de serie. La reactorul experimental LM26 fiecare ciclu e urmat de pauz\u0103 \u015fi ac\u0163iuni manuale, \u00eenainte de urm\u0103torul ciclu. La cel de serie, toate astea vor fi automatizate \u015fi se vor produce succesiv \u015fi rapid.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tConstruc\u0163ia reactorului prevede existen\u0163a unui tun de plasm\u0103, \u00een centru, care preg\u0103te\u015fte plasma din deuteriu \u015fi tritiu, ambii fiind izotopi ai hidrogenului. Pere\u0163ii interiori ai reactorului au canale care \u00eenconjoar\u0103 zona central\u0103 \u015fi care permit umplerea cu litiu lichid, eventual cu o compozi\u0163ie mic\u0103 de plumb. Reactorul injecteaz\u0103 o cantitate de metal lichid care formeaz\u0103 o form\u0103 aproape sferic\u0103 \u00een zona pere\u0163ilor, iar apoi plasma e injectat\u0103 \u00een centru. C\u0103tre acest moment plasma are deja o temperatur\u0103 mare, dar nu suficient de mare pentru a genera produc\u0163ia net\u0103 de energie din bel\u015fug. Aici intervine principiul motoarelor diesel.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u00cen jurul construc\u0163iei sferice a reactorului sunt pozi\u0163ionate zeci de pistoane mecanice, c\u00e2t s\u0103 acopere echivalent tot spa\u0163iul disponibil. \u00cen momentul-cheie, c\u00e2t plasma a fost injectat\u0103 \u00een interior, pistoanele mecanice sunt ac\u0163ionate la unison \u015fi general\u0103 o for\u0163\u0103 de ap\u0103sare pe construc\u0163ia flexibil\u0103 a reactorului, care separ\u0103 pistoanele de zona litiului lichid. Astfel, sfera interioar\u0103 cu litiu lichid se comprim\u0103 brusc \u00een volum \u00een interior \u015fi prin aceast\u0103 ac\u0163iune mecanic\u0103 ajunge s\u0103 creasc\u0103 enorm presiunea plasmei, duc\u00e2nd-o la temperatura de \u0084combustie\u0094. O numim combustie pentru a explica analogia cu motorul diesel, care are injectat carburantul \u00een interior, apoi prin mi\u015fcarea pistonului comprim\u0103 amestecul \u015fi cre\u015fte temperatura p\u00e2n\u0103 la combustie f\u0103r\u0103 sc\u00e2nteie. Prin asta se explic\u0103 analogia acestui reactor cu motoarele diesel, doar c\u0103 plasma nu are combustie propriu-zis\u0103, ci \u00een acel moment ajunge la randamentul s\u0103u maxim al reac\u0163iei de fuziune nuclear\u0103, degaj\u00e2nd energie, care ajunge sub form\u0103 de c\u0103ldur\u0103 spre aceea\u015fi zon\u0103 de litiu lichid de pe pere\u0163ii reactorului.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tAceast\u0103 barier\u0103 de litiu lichid are rol dublu. Pe de o parte, reflect\u0103 neutroni \u015fi ajut\u0103 la formarea \u00een timp real de tritiu, care e rar \u015fi greu de ob\u0163inut \u00een lumea real\u0103. Crearea constant\u0103 de tritiu ar sus\u0163ine reac\u0163iile de mai departe \u015fi reactorul ar avea nevoie de tritiu extern doar pentru primele c\u00e2teva cicluri. Cea de-a doua func\u0163ie e a litiului lichid e cea crucial\u0103 de extrac\u0163ie a energiei din reactor. Acel perete de litiu are canalele sale \u00eentr-o continu\u0103 circula\u0163ie a litiului, iar asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 dup\u0103 ce a prelua c\u0103ldura dintr-un ciclu al reac\u0163iei, litiul circul\u0103 mai departe spre un schimb\u0103tor de c\u0103ldur\u0103 al\u0103turat \u015fi \u00eenc\u0103lze\u015fte un circuit de ap\u0103 cu o turbin\u0103 sau mai multe cu abur, exact ca la centralele nucleare actuale.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tDeci, partea de generare propriu-zis\u0103 a electricit\u0103\u0163ii are loc prin turbinele cu abur cunoscute, iar asta va permite noului reactor s\u0103 poat\u0103 fi integrat \u00een interiorul fostelor centrale nucleare, folosind circuitele de ap\u0103 curat\u0103 \u015fi turbine cu abur ale acestora. Totul e g\u00e2ndit foarte practic \u00een acest aspect, deci.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tIar asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 reactorul LM26 va fi efectiv unul care lucreaz\u0103 ciclic, cu multiple cicluri ce se succed unul dup\u0103 altul \u015fi genereaz\u0103 c\u00e2te o reac\u0163ie scurt\u0103 de fuziune nuclear\u0103 la fiecare mi\u015fcare mecanic\u0103 a pistoanelor. Datorit\u0103 acestei mi\u015fc\u0103ri mecanice, reactorul va produce \u015fi un sunet ciclic ce va fi asem\u0103n\u0103tor cu anumit motoare cu ardere intern\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tAceast\u0103 construc\u0163ie elimin\u0103 necesitatea magne\u0163ilor cu superconductivitate, necesari la tokamak \u015fi simplific\u0103 foarte mult operarea. S-a putea ca randamentul final s\u0103 nu-l dep\u0103\u015feasc\u0103 pe cel teoretic al tokamakurilor, \u00eens\u0103 uneori e perfect dac\u0103 un randament mai mic poate fi implementat practic fa\u0163\u0103 de unul care poate fi demonstrat deocamdat\u0103 doar teoretic.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u00cen acest caz, inginerii canadieni au conceput totul pentru adaptabilitate maxim\u0103, simplitate \u00een produc\u0163ia de serie f\u0103r\u0103 multe materiale rare \u015fi viabilitate pentru a putea aduce acest reactor la o eventual\u0103 scar\u0103 de serie dup\u0103 anul 2030.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/like_news.png\")
<\/a><\/p>\n![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/nwlstatRd.png\")
<\/p>\n![\"\u00cenapoi\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/nwback.png\" "\\"\u00cenapoi\\"")
<\/a><\/p>\n