{"id":105143,"date":"2026-02-03T05:20:07","date_gmt":"2026-02-03T05:20:07","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/105143\/"},"modified":"2026-02-03T05:20:07","modified_gmt":"2026-02-03T05:20:07","slug":"ucrainenii-si-minoritatile-etnice-din-rusia-isi-unesc-fortele-impotriva-imperialismului-rus-s-a-inteles-in-sfarsit-ca-nu-este-suficient-sa-schimbi-tarul-sistemul-trebuie-schimbat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/105143\/","title":{"rendered":"Ucrainenii \u0219i minorit\u0103\u021bile etnice din Rusia \u00ee\u0219i unesc for\u021bele \u00eempotriva imperialismului rus. \u201eS-a \u00een\u021beles, \u00een sf\u00e2r\u0219it, c\u0103 nu este suficient s\u0103 schimbi \u021barul. Sistemul trebuie schimbat\u201d"},"content":{"rendered":"

De\u0219i poate p\u0103rea improbabil, cooperarea dintre activi\u0219ti ru\u0219i \u0219i ucraineni cu viziuni similare are un precedent bine conturat. Boris Nem\u021bov, lider marcant al opozi\u021biei ruse, asasinat \u00een 2015, a sus\u021binut public Revolu\u021bia Portocalie din Ucraina<\/a>, la \u00eenceputul anilor 2000, precum \u0219i Revolu\u021bia Demnit\u0103\u021bii (Maidan) din 2013\u20132014.<\/p>\n

\u00cen 2005, Nem\u021bov a fost numit consilier economic al pre\u0219edintelui ucrainean Viktor Iu\u0219cenko, iar ulterior a fost decorat post-mortem cu Ordinul Libert\u0103\u021bii al Ucrainei, \u00een semn de recunoa\u0219tere a contribu\u021biei sale la cauza ucrainean\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 moartea lui Nem\u021bov, sprijinul deschis pentru Ucraina din partea opozi\u021biei ruse s-a estompat. Aleksei Navaln\u00eei, considerat succesorul s\u0103u informal, a exprimat ini\u021bial rezerve privind restituirea Crimeei anexate, de\u0219i \u0219i-a revizuit pozi\u021bia \u00eenainte de a fi ucis, \u00een 2024. Totu\u0219i, dup\u0103 invazia rus\u0103 la scar\u0103 larg\u0103 din 2022, ucrainenii au \u00eenceput s\u0103 g\u0103seasc\u0103 tot mai multe puncte comune cu grupurile indigene din interiorul Federa\u021biei Ruse, care contest\u0103 direc\u021bia politic\u0103 impus\u0103 de Kremlin, scrie Novaia Gazeta Europe.<\/p>\n

Chem\u0103ri la ac\u021biune<\/p>\n

Cooperarea dintre statul ucrainean \u0219i minorit\u0103\u021bile disidente din Rusia<\/a> nu a \u00eenceput odat\u0103 cu invazia din 2022. Voluntari ceceni, ostili regimului de la Grozn\u00eei, lupt\u0103 \u00een r\u00e2ndurile armatei ucrainene \u00eenc\u0103 din 2014, form\u00e2nd unit\u0103\u021bi proprii pentru ap\u0103rarea estului Ucrainei. Invazia pe scar\u0103 larg\u0103 a marcat \u00eens\u0103 un salt f\u0103r\u0103 precedent \u00een nivelul de colaborare.<\/p>\n

\u201eMai mul\u021bi lideri ai minorit\u0103\u021bilor etnice din Rusia \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 acum activitatea din Ucraina\u201d, explic\u0103 Iaroslav Iurci\u0219in, deputat al partidului proeuropean Golos. El precizeaz\u0103 c\u0103 activi\u0219ti erzi, buria\u021bi sau ceceni au primit azil \u00een Ucraina de-a lungul anilor.<\/p>\n

La declan\u0219area r\u0103zboiului, ace\u0219ti lideri au condamnat ac\u021biunile lui Vladimir Putin<\/a> \u0219i au subliniat c\u0103 nu se consider\u0103 parte a statului imperial rus. \u201eAtunci s-a conturat ideea unui front comun \u00eempotriva Kremlinului\u201d, afirm\u0103 Iurci\u0219in \u00eentr-un interviu pentru Novaya Gazeta Europe.<\/p>\n

Potrivit acestuia, liantul principal \u00eel constituie experien\u021ba istoric\u0103 comun\u0103: at\u00e2t ucrainenii, c\u00e2t \u0219i popoarele indigene din Rusia au fost supuse represiunilor sovietice, distrugerii elitelor intelectuale, suprim\u0103rii culturilor na\u021bionale \u0219i rusific\u0103rii for\u021bate.<\/p>\n

Iurci\u0219in atrage aten\u021bia c\u0103 diversitatea etnic\u0103 a Rusiei este adesea ignorat\u0103 \u00een dezbaterile interna\u021bionale despre viitorul \u021b\u0103rii. De\u0219i etnicii ru\u0219i reprezint\u0103 aproximativ 72% din popula\u021bie \u2014 procent aflat \u00een sc\u0103dere \u2014 peste 25 de milioane de persoane s-au declarat apar\u021bin\u00e2nd altor etnii la recens\u0103m\u00e2ntul din 2021, iar 16,6 milioane nu au indicat nicio identitate etnic\u0103.<\/p>\n

Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 a luat na\u0219tere, \u00een parlamentul ucrainean, Comisia Special\u0103 Temporar\u0103 pentru Interac\u021biunea cu Popoarele Indigene ale Rusiei. \u201eAm \u00een\u021beles c\u0103 aceste comunit\u0103\u021bi trebuie s\u0103 fie reprezentate. Altfel, vor continua s\u0103 fie invizibile\u201d, spune deputatul.<\/p>\n

Comisia lucreaz\u0103 \u00een prezent la un proiect de lege care s\u0103 defineasc\u0103 politica Ucrainei fa\u021b\u0103 de popoarele indigene din Rusia, ini\u021biativ\u0103 sus\u021binut\u0103 transversal, inclusiv de Ministerul de Externe. \u00cen paralel, Ucraina promoveaz\u0103 cauza acestora pe plan interna\u021bional, ob\u021bin\u00e2nd ca o treime din locurile Platformei de Dialog a Consiliului Europei s\u0103 fie rezervate reprezentan\u021bilor minorit\u0103\u021bilor ruse.<\/p>\n

\u201eNu vorbim despre separatism impus din exterior\u201d, subliniaz\u0103 Iurci\u0219in. \u201eDeciziile trebuie luate de cei care tr\u0103iesc acolo. Rolul nostru este s\u0103 sprijinim dreptul la identitate, limb\u0103 \u0219i autodeterminare.\u201d<\/p>\n

Ecouri ale trecutului<\/p>\n

Experien\u021ba sovietic\u0103 comun\u0103 se reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00een reactivarea Blocului Anti-Imperialist al Na\u021biunilor (ABN), o organiza\u021bie civic\u0103 fondat\u0103 \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i re\u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 2023.<\/p>\n

\u201e\u00cenc\u0103 de atunci se \u00een\u021belegea c\u0103 imperialismul Moscovei era o amenin\u021bare comparabil\u0103 cu fascismul\u201d, spune Oleh Vitvi\u021bki, vicepre\u0219edinte ABN. Organiza\u021bia administreaz\u0103 ast\u0103zi Universitatea Na\u021biunilor Libere, unde activi\u0219ti din regiunile Rusiei sunt instrui\u021bi \u00een domenii precum dreptul interna\u021bional sau comunicarea politic\u0103.<\/p>\n

ABN nu \u00ee\u0219i ascunde ambi\u021biile: \u201eForm\u0103m viitoarele elite ale unor state noi\u201d, afirm\u0103 Vitvi\u021bki, recunosc\u00e2nd \u00eens\u0103 dificultatea de a face \u00een\u021belese problemele minorit\u0103\u021bilor ruse \u00een Occident. Pentru a cre\u0219te vizibilitatea, organiza\u021bia a lansat expozi\u021bia Adev\u0103ra\u021bii prizonieri ai lui Putin, prezentat\u0103 deja \u00een peste 20 de \u021b\u0103ri.<\/p>\n

O posibil\u0103 ie\u0219ire<\/p>\n

Una dintre cele mai cunoscute platforme care pledeaz\u0103 pentru transformarea radical\u0103 a Federa\u021biei Ruse este Forumul Na\u021biunilor Libere din Post-Rusia (FNPRF). Fondatorul s\u0103u, Oleg Magale\u021bki, afirm\u0103 c\u0103 invazia din 2022 l-a convins c\u0103 \u201edoar demilitarizarea \u0219i decolonizarea acestui imperiu pot opri agresiunea rus\u0103\u201d.<\/p>\n

Regiunile cu popula\u021bie majoritar nerus\u0103, precum Ba\u0219kortostan sau Tatarstan, se afl\u0103 \u00een fruntea statisticilor privind pierderile de r\u0103zboi \u2014 o dovad\u0103, spune Magale\u021bki, c\u0103 Moscova<\/a> exploateaz\u0103 nu doar resursele naturale, ci \u0219i cele umane.<\/p>\n

Nu este surprinz\u0103tor c\u0103 FNPRF a fost declarat\u0103 organiza\u021bie terorist\u0103 de Curtea Suprem\u0103 a Rusiei. \u201eSuntem permanent viza\u021bi de tentative de infiltrare\u201d, recunoa\u0219te liderul forumului.<\/p>\n

\u201eRusia nu este o federa\u021bie, ci un imperiu colonial\u201d, insist\u0103 Magale\u021bki. Pe m\u0103sur\u0103 ce r\u0103zboiul intr\u0103 \u00een al cincilea an, sprijinul pentru astfel de idei cre\u0219te, inclusiv \u00een Occident. \u201eS-a \u00een\u021beles, \u00een sf\u00e2r\u0219it, c\u0103 nu este suficient s\u0103 schimbi \u021barul. Sistemul trebuie schimbat.\u201d<\/p>\n

\u00cen privin\u021ba p\u0103cii, Magale\u021bki r\u0103m\u00e2ne sceptic: \u201eUn armisti\u021biu ar fi doar o pauz\u0103. Moscova nu vrea pace. Iar dac\u0103 luptele se opresc temporar, acel timp trebuie folosit pentru a accelera procesul de decolonizare.\u201d<\/p>\n

\u021ai-a pl\u0103cut articolul?<\/p>\n

Vrem s\u0103 producem mai multe, \u00eens\u0103 avem nevoie de sus\u021binerea ta. Orice dona\u021bie conteaz\u0103 pentru jurnalismul independent <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"De\u0219i poate p\u0103rea improbabil, cooperarea dintre activi\u0219ti ru\u0219i \u0219i ucraineni cu viziuni similare are un precedent bine conturat.…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":105144,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[32,33,31,33626,36,37,27,33627,74,34,35,12851,25,41,40,38,39,45,26,28,29,30,685,71,72,73],"class_list":{"0":"post-105143","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-colaboare","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-headlines","15":"tag-imperialism-rus","16":"tag-international","17":"tag-latest-news","18":"tag-latestnews","19":"tag-minoritati","20":"tag-news","21":"tag-ro","22":"tag-romana","23":"tag-romania","24":"tag-romanian","25":"tag-rusia","26":"tag-stiri","27":"tag-titluri","28":"tag-top-stories","29":"tag-topstories","30":"tag-ucraina","31":"tag-world","32":"tag-world-news","33":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116005019500156255","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/105143","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=105143"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/105143\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/105144"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=105143"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=105143"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=105143"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}