{"id":106736,"date":"2026-02-04T17:39:25","date_gmt":"2026-02-04T17:39:25","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/106736\/"},"modified":"2026-02-04T17:39:25","modified_gmt":"2026-02-04T17:39:25","slug":"nu-mai-sunt-necesare-cresteri-majore-de-taxe-iar-salariile-pot-fi-majorate-cu-65-analiza-economistilor-ubb","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/106736\/","title":{"rendered":"Nu mai sunt necesare cre\u015fteri majore de taxe, iar salariile pot fi majorate cu 6,5% – Analiza economi\u015ftilor UBB"},"content":{"rendered":"

Speciali\u0219tii de la Romanian Economic Monitor, din cadrul Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai, estimeaz\u0103 o cre\u0219tere a PIB-ului de 0,8%, o infla\u021bie de 7% \u0219i cre\u0219teri salariale de 6,5%, dac\u0103 accentul se va pune pe eficientizarea statului \u0219i investi\u021bii, nu pe cre\u0219teri de impozite \u0219i taxe.<\/p>\n

\t\t\t\"Premierul<\/p>\n

Premierul Ilie Bolojan a primit un mesaj de la economi\u0219tii de la UBB. FOTO: Guvernul Rom\u00e2niei<\/p>\n

\u201eScenariul nostru de baz\u0103 r\u0103m\u00e2ne o cre\u0219tere a PIB-ului de 0,8% pentru 2026\u201d, se arat\u0103 \u00eentr-o analiz\u0103 a speciali\u0219tilor de la Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facult\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be Economice \u0219i Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.<\/p>\n

La finalul primei luni din 2026, anul \u00een curs se contureaz\u0103 ca un posibil \u201ean \u00een oglind\u0103\u201d pentru economia Rom\u00e2niei, cu indicatori macroeconomici apropia\u021bi de cei din 2025, dar cu o evolu\u021bie inversat\u0103 a trendurilor pe parcursul anului, consider\u0103 exper\u021bii cita\u021bi. <\/p>\n

Dup\u0103 un \u00eenceput modest \u00een 2026, economia ar putea s\u0103 accelereze \u00een a doua jum\u0103tate a anului, pe fondul relu\u0103rii procesului de dezinfla\u021bie \u0219i al diminu\u0103rii impactului m\u0103surilor fiscale, \u00eentr-un context \u00een care men\u021binerea disciplinei bugetare \u0219i gestionarea riscurilor politice r\u0103m\u00e2n esen\u021biale pentru evitarea unor noi presiuni de finan\u021bare, se arat\u0103 \u00een studiul men\u021bionat. <\/p>\n

Economi\u0219tii de la UBB avertizeaz\u0103 asupra riscurilor pe care le-ar avea tensiunile politice asupra capacit\u0103\u021bii de finan\u021bare a \u021b\u0103rii. <\/p>\n

\u201eCu toate acestea, tensiunile politice sau evolu\u021biile care ar putea submina capacitatea coali\u021biei de guvernare de a men\u021bine o consolidare fiscal\u0103 gradual\u0103 ar putea reaprinde \u00eengrijor\u0103rile economice \u0219i genera presiuni serioase de finan\u021bare\u201d, concluzioneaz\u0103 Levente Sz\u00e1sz, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA.<\/p>\n

\t\t\t\u201eConsider\u0103m c\u0103 nu mai sunt necesare cre\u0219teri semnificative de impozite \u0219i taxe\u201d<\/p>\n

\u00centrebat \u00een ce m\u0103sur\u0103 consolidarea fiscal\u0103 presupune noi m\u0103suri de austeritate, Csaba B\u00e1lint, cadru didactic asociat al UBB Cluj-Napoca, cercet\u0103tor \u00een cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA, a explicat: \u201e\u00cen momentul de fa\u021b\u0103, consider\u0103m c\u0103 nu mai sunt necesare cre\u0219teri semnificative de impozite \u0219i taxe. \u021ainta de deficit pentru acest an poate fi atins\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 m\u0103suri fiscale suplimentare dureroase<\/a>.\u201d<\/p>\n

\u00cen schimb, a precizat acesta, o eventual\u0103 relansare economic\u0103 ar trebui s\u0103 se bazeze \u201e\u00een primul r\u00e2nd pe absorb\u021bia eficient\u0103 a fondurilor europene, care pot sus\u021bine investi\u021biile f\u0103r\u0103 a pune presiune suplimentar\u0103 pe buget.\u201d<\/p>\n

Chiar dac\u0103 un deficit bugetar de 6\u20136,5%<\/a> r\u0103m\u00e2ne unul ridicat, arat\u0103 B\u00e1lint, \u201eajustarea ar trebui realizat\u0103 prin eficientizarea statului \u2013 reform\u0103 administrativ\u0103, optimizarea cheltuielilor, digitalizare \u0219i cre\u0219terea ratei de colectare a impozitelor \u2013 nu prin noi major\u0103ri de taxe. Continuarea cre\u0219terilor de impozite \u0219i taxe ar pune o povar\u0103 excesiv\u0103 pe economia real\u0103, afect\u00e2nd at\u00e2t gospod\u0103riile, c\u00e2t \u0219i companiile.\u201d<\/p>\n

\u00cen acest context, completeaz\u0103 profesorul Sz\u00e1sz, \u201ereducerea dezechilibrelor macroeconomice existente ale Rom\u00e2niei devine \u0219i mai important\u0103, mai ales \u00eentr-un context global marcat de tensiuni geopolitice \u0219i de niveluri persistent ridicate ale datoriei publice\u201d. <\/p>\n

Coordonatorul echipei explic\u0103 pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d care sunt direc\u021biile principale de urmat pentru reducerea acestor dezechilibre macroeconomice: \u201ePe l\u00e2ng\u0103 reducerea consecvent\u0103 a deficitului bugetar, este esen\u021bial\u0103 \u0219i corectarea deficitului de cont curent, unde componenta dominant\u0103 r\u0103m\u00e2ne deficitul comercial. O economie s\u0103n\u0103toas\u0103 are nevoie de echilibre at\u00e2t interne, c\u00e2t \u0219i externe. Pentru acest an, un deficit bugetar sub 6,5% \u0219i o reducere a deficitului de cont curent spre aproximativ 7% (de la 8% anul trecut) ar indica faptul c\u0103 economia \u00eencepe s\u0103 revin\u0103 pe o traiectorie sustenabil\u0103. Aceste ajust\u0103ri ar transmite investitorilor un semnal de stabilitate \u0219i ar reduce dependen\u021ba de finan\u021barea extern\u0103.\u201d<\/p>\n

\t\t\t\u201eSalariile ar putea cre\u0219te cu aproximativ 6,5% \u00een acest an \u2013 u\u0219or sub infla\u021bia medie\u201d<\/p>\n

\u00centrebat despre cum vor fi \u00een urm\u0103torii doi ani pentru popula\u021bie, Csaba B\u00e1lint a precizat: \u201ePerioada urm\u0103toarea va r\u0103m\u00e2ne una de ajustare. Pe l\u00e2ng\u0103 impactul m\u0103surilor fiscale, presiunea infla\u021bionist\u0103 continu\u0103 s\u0103 afecteze puterea de cump\u0103rare. Estim\u0103rile noastre indic\u0103 o infla\u021bie medie de aproximativ 7% \u00een acest an, dar cu o tendin\u021b\u0103 clar\u0103 de temperare. P\u00e2n\u0103 la finalul acestui an, infla\u021bia ar putea cobor\u00ee spre 4,2%, urm\u00e2nd s\u0103 se reduc\u0103 \u00een continuare la circa 3,3% p\u00e2n\u0103 la finalul lui 2027\u201d.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te salariile, cercet\u0103torul este de p\u0103rere c\u0103 acestea ar putea cre\u0219te cu aproximativ 6,5% \u00een acest an \u2013 u\u0219or sub infla\u021bia medie \u2013 ceea ce \u00eenseamn\u0103 o presiune temporar\u0103 asupra veniturilor reale: \u201eTotu\u0219i, \u00een a doua parte a anului 2026, cre\u0219terile salariale ar putea dep\u0103\u0219i ritmul infla\u021biei, marc\u00e2nd \u00eenceputul unei cre\u0219teri a salariilor reale.\u201d<\/p>\n

Per ansamblu, spune Csaba B\u00e1lint, ne a\u0219tept\u0103m la o evolu\u021bie similar\u0103 celei de dup\u0103 criza economico-financiar\u0103 de la \u00eenceputul deceniului trecut, c\u00e2nd dup\u0103 o perioad\u0103 dificil\u0103, \u00een 2010 a urmat o etap\u0103 de relansare \u0219i cre\u0219tere economic\u0103 sus\u021binut\u0103. \u201eDesigur, acesta este un scenariu de baz\u0103. Riscuri interne \u0219i externe \u2013 geopolitice, politice sau economice \u2013 pot modifica traiectoria, \u0219i ultimii ani au adus multe astfel de riscuri (pandemie, r\u0103zboi, crize politice, etc.). Totu\u0219i, dac\u0103 accentul va fi pus pe eficientizarea statului \u0219i pe investi\u021bii, nu pe noi cre\u0219teri de taxe, economia are \u0219anse reale s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 actuala perioad\u0103 de presiune fiscal-bugetar\u0103\u201d, a concluzionat el. <\/p>\n

\t\t\t\u201eEstim\u0103m o cre\u0219tere de aproximativ 0,8% pentru \u00eentregul an 2025, u\u0219or sub consensul pie\u021bei, de circa 1%\u201d<\/p>\n

\u201eDup\u0103 o cre\u0219tere de 0,9% an\/an \u00een primele nou\u0103 luni din 2025, economia a \u00eencheiat, probabil, anul precedent \u00eentr-o not\u0103 slab\u0103. Estim\u0103m o cre\u0219tere de aproximativ 0,8% pentru \u00eentregul an 2025, u\u0219or sub consensul pie\u021bei, de circa 1%. Acest rezultat ar indica o oarecare rezilien\u021b\u0103 economic\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere amploarea \u0219i impactul m\u0103surilor fiscale. Anul acesta, cre\u0219terea PIB \u0219i infla\u021bia medie ar putea r\u0103m\u00e2ne la niveluri similare cu cele din anul precedent, iar perspectivele indic\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire gradual\u0103 a dinamicii economice. Ne a\u0219tept\u0103m la o cre\u0219tere anual\u0103 similar\u0103, cu un impuls mai puternic \u00een a doua jum\u0103tate a anului. Pentru 2027 anticip\u0103m o revenire mai pronun\u021bat\u0103, de +2,6%\u201d, explic\u0103 Csaba B\u00e1lint.<\/p>\n

Conform analizei realizat\u0103 de echipa RoEM-UBB FSEGA, \u00een 2025, consumul gospod\u0103riilor a fost afectat de presiunea asupra veniturilor reale disponibile, generate de temperarea cre\u0219terii salariilor \u0219i de accelerarea infla\u021biei, inclusiv \u00een contextul m\u0103surilor de consolidare fiscal\u0103 dificile, dar necesare. Impactul negativ a fost par\u021bial compensat de cre\u0219terea investi\u021biilor, sus\u021binute \u00een principal de proiecte finan\u021bate din fonduri europene \u0219i de cofinan\u021barea aferent\u0103.<\/p>\n

\u201eContribu\u021bia exporturilor nete a r\u0103mas negativ\u0103, \u00eens\u0103 mult mai redus\u0103 comparativ cu anul anterior, \u00een condi\u021biile \u00een care exporturile au reu\u0219it s\u0103 creasc\u0103 \u00eentr-un context european relativ rezilient, \u00een pofida \u0219ocului tarifelor vamale, \u0219i pe baza \u00eembun\u0103t\u0103\u021birilor logistice la frontier\u0103 asociate ader\u0103rii Rom\u00e2niei la spa\u021biul Schengen. \u00cen acela\u0219i timp, importurile au \u00eencetinit, pe fondul cererii interne mai slabe\u201d, spune Csaba B\u00e1lint.<\/p>\n

\t\t\t\u201ePerspectivele ar putea \u00eencepe s\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a anului 2026\u201d<\/p>\n

Pentru acest an, speciali\u0219tii RoEM-UBB FSEGA se a\u0219teapt\u0103 la o cre\u0219tere anual\u0103 similar\u0103, dar cu un impuls mai puternic \u00een a doua jum\u0103tate a anului. \u201eDup\u0103 un \u00eenceput slab, \u00een 2026, activitatea economic\u0103 ar putea accelera treptat, pe m\u0103sur\u0103 ce impactul pachetului de consolidare fiscal\u0103, aplicat \u00eentr-o manier\u0103 concentrat\u0103 \u00een 2025, se diminueaz\u0103, dezinfla\u021bia se reporne\u0219te, fondurile europene substan\u021biale devin disponibile, iar presiunile financiare asociate ajust\u0103rii fiscale se reduc. Chiar \u0219i \u00een acest context, scenariul nostru de baz\u0103 r\u0103m\u00e2ne o cre\u0219tere a PIB-ului de 0,8% pentru 2026\u201d, spune Csaba B\u00e1lint.<\/p>\n

Speciali\u0219tii RoEM-UBB FSEGA estimeaz\u0103 c\u0103 nivelul sc\u0103zut al consumului gospod\u0103riilor va continua \u0219i \u00een 2026 s\u0103 exercite presiuni asupra ritmului cre\u0219terii economice, ca urmare a efectelor \u00eent\u00e2rziate ale infla\u021biei ridicate, ale deterior\u0103rii condi\u021biilor de pe pia\u021ba muncii \u0219i ale m\u0103surilor de consolidare fiscal\u0103 asupra veniturilor reale disponibile, inclusiv asupra transferurilor sociale, precum pensiile. Totu\u0219i, adaug\u0103 economi\u0219tii RoEM-UBB FSEGA, aceast\u0103 presiune ar putea fi par\u021bial atenuat\u0103 de bilan\u021burile mai solide ale gospod\u0103riilor, generate de cre\u0219terea semnificativ\u0103 a averii nete care a avut loc \u00een ultimii ani. Dar acest \u201etampon\u201d este probabil concentrat \u00een r\u00e2ndul gospod\u0103riilor cu venituri mai ridicate, \u00een special din marile ora\u0219e, astfel c\u0103, efectul s\u0103u de stabilizare asupra consumului ar putea fi doar limitat.<\/p>\n

\u201ePerspectivele ar putea \u00eencepe s\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a anului 2026, \u00eentruc\u00e2t infla\u021bia este de a\u0219teptat s\u0103 scad\u0103 semnificativ, sus\u021binut\u0103 de efecte de baz\u0103 favorabile, de un deficit de cerere (consum redus), o cre\u0219tere mai lent\u0103 a salariilor \u0219i de normalizarea a\u0219tept\u0103rilor infla\u021bioniste. \u00cempreun\u0103 cu majorarea planificat\u0103 la mijlocul anului a salariului minim, de aproape 7%, aceste evolu\u021bii ar trebui s\u0103 sprijine veniturile reale \u0219i \u00eencrederea consumatorilor. De asemenea, ne a\u0219tept\u0103m ca exporturile nete s\u0103 aib\u0103 o contribu\u021bie pozitiv\u0103 semnificativ\u0103 la cre\u0219terea economic\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care consumul intern r\u0103m\u00e2ne, \u00een general, temperat, iar economia UE d\u0103 dovad\u0103 de o relativ\u0103 rezilien\u021b\u0103 economic\u0103, a\u0219a cum consider\u0103 majoritatea anali\u0219tilor. Per ansamblu, estim\u0103m c\u0103 \u0219i investi\u021biile vor oferi un nou impuls important PIB-ului \u00een 2026, sus\u021binute de perspectiva unei absorb\u021bii ridicate a fondurilor europene \u0219i de un nivel ridicat al investi\u021biilor publice\u201d, explic\u0103 Csaba B\u00e1lint.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te principalele riscuri interne, anali\u0219tii RoEM-FSEGA estimeaz\u0103 c\u0103 deficitul bugetar ar putea sc\u0103dea u\u0219or sub 6,5% din PIB \u00een 2026, f\u0103r\u0103 a fi necesare major\u0103ri suplimentare semnificative de taxe.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Speciali\u0219tii de la Romanian Economic Monitor, din cadrul Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai, estimeaz\u0103 o cre\u0219tere a PIB-ului de 0,8%, o…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":89127,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[1126,32,33,31,36,37,27,34,35,33986,25,41,40,38,39,33985,26,28,29,30,4653],"class_list":{"0":"post-106736","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-analiza","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-headlines","15":"tag-latest-news","16":"tag-latestnews","17":"tag-levente-szasz","18":"tag-news","19":"tag-ro","20":"tag-romana","21":"tag-romania","22":"tag-romanian","23":"tag-romanian-economic-monitor","24":"tag-stiri","25":"tag-titluri","26":"tag-top-stories","27":"tag-topstories","28":"tag-ubb"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116013587640636314","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/106736","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=106736"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/106736\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/89127"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=106736"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=106736"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=106736"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}