{"id":107402,"date":"2026-02-05T14:24:08","date_gmt":"2026-02-05T14:24:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/107402\/"},"modified":"2026-02-05T14:24:08","modified_gmt":"2026-02-05T14:24:08","slug":"secretul-celui-mai-mare-cutremur-din-japonia-a-fost-dezvaluit-factorul-care-a-jucat-un-rol-esential-in-amplificarea-seismului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/107402\/","title":{"rendered":"Secretul celui mai mare cutremur din Japonia a fost dezv\u0103luit. Factorul care a jucat un rol esen\u021bial \u00een amplificarea seismului"},"content":{"rendered":"<p>Un strat sub\u021bire de argil\u0103 alunecoas\u0103, aflat la aproape opt kilometri sub nivelul m\u0103rii, a jucat un rol esen\u021bial \u00een amplificarea cutremurului care a lovit Japonia \u00een 2011, provoc\u00e2nd zeci de mii de victime \u0219i duc\u00e2nd la oprirea centralei nucleare de la Fukushima, arat\u0103 un nou studiu.<\/p>\n<p>\t\t\t<img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/1770301448_560_index.jpeg\" alt=\"Dezastrul provocat de cutremurul de 9,1 grade \u00een 2011 \u00een Japonia\/FOTO:X\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"eager\" class=\"svelte-h45upf\"\/><\/p>\n<p>Dezastrul provocat de cutremurul de 9,1 grade \u00een 2011 \u00een Japonia\/FOTO:X<\/p>\n<p>Descoperirea a fost posibil\u0103 \u00een urma celui mai ad\u00e2nc foraj \u0219tiin\u021bific realizat vreodat\u0103 \u00een ocean, o performan\u021b\u0103 consemnat\u0103 de Guinness World Records, de\u0219i cercet\u0103torii spun c\u0103 recordul a fost secundar fa\u021b\u0103 de miza \u00een\u021belegerii unuia dintre cele mai puternice seisme \u00eenregistrate vreodat\u0103, scrie\u00a0<\/p>\n<p>scrie\u00a0IFLScience .<\/p>\n<p>Cutremurul din 2011, produs sub Oceanul Pacific, a fost al patrulea ca magnitudine de c\u00e2nd exist\u0103 instrumente moderne de m\u0103surare. De\u0219i se \u0219tie c\u0103 marile seisme apar atunci c\u00e2nd pl\u0103cile tectonice se blocheaz\u0103 \u0219i acumuleaz\u0103 tensiune p\u00e2n\u0103 la o eliberare brusc\u0103, r\u0103m\u00e2ne dificil de explicat de ce unele evenimente sunt mult mai violente dec\u00e2t altele.<\/p>\n<p>Pentru a r\u0103spunde acestei \u00eentreb\u0103ri, o echip\u0103 interna\u021bional\u0103 de geologi a navigat \u00een 2024 cu nava de foraj Chikyu deasupra \u0219an\u021bului Japoniei, unde placa Pacificului alunec\u0103 sub placa tectonic\u0103 japonez\u0103. Acolo, cercet\u0103torii au extras mostre de roc\u0103 direct din zona de contact dintre pl\u0103ci, la o ad\u00e2ncime record. De\u0219i China sus\u021bine c\u0103 nava sa Meng Xiang ar putea fora \u0219i mai ad\u00e2nc, aceast\u0103 performan\u021b\u0103 nu a fost \u00eenc\u0103 verificat\u0103 oficial.<\/p>\n<p>\t\t\tRuptura s-a produs \u00eentr-un strat de argil\u0103 cu o grosime de doar 25\u201330 de metri<\/p>\n<p>Analiza mostrelor arat\u0103 c\u0103 ruptura s-a produs \u00eentr-un strat de argil\u0103 cu o grosime de doar 25\u201330 de metri, situat la aproximativ 8.000 de metri sub nivelul m\u0103rii, sub sute de metri de roc\u0103 \u0219i sedimente. \u00cen mod surprinz\u0103tor, acest strat fragil a permis o deplasare mult mai mare dec\u00e2t grosimea sa.<\/p>\n<p>\u201eAcest studiu ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem de ce cutremurul din 2011 s-a comportat at\u00e2t de diferit fa\u021b\u0103 de ceea ce prevedeau multe dintre modelele noastre\u201d, a declarat profesorul asociat Ron Hackney, de la Universitatea Na\u021bional\u0103 Australian\u0103. \u00cen cazul altor mari cutremure, cele mai mari deplas\u0103ri au avut loc la ad\u00e2ncimi mai mari. De aceast\u0103 dat\u0103 \u00eens\u0103, cea mai mare alunecare s-a produs acolo unde contactul dintre pl\u0103ci era relativ superficial.<\/p>\n<p>Foraje au mai fost realizate \u00een zon\u0103 \u00een 2012, dar cercet\u0103torii au concluzionat ulterior c\u0103 probele ob\u021binute nu erau suficiente pentru a explica mecanismele seismului, motiv pentru care a fost lansat\u0103 o nou\u0103 misiune.<\/p>\n<p>Stratul de argil\u0103 este format din sedimente depuse pe fundul oceanului \u00eencep\u00e2nd din Cretacicul t\u00e2rziu \u0219i p\u00e2n\u0103 acum aproximativ 20 de milioane de ani. Aceste sedimente, cu propriet\u0103\u021bi fizice diferite fa\u021b\u0103 de rocile din jur, au creat o zon\u0103 de sl\u0103biciune \u00een care mi\u0219carea tectonic\u0103 s-a concentrat.<\/p>\n<p>\u201eAceast\u0103 m\u00e2l\u0103 argiloas\u0103 bogat\u0103 \u00een particule microscopice s-a format extrem de lent, pe parcursul a peste 130 de milioane de ani, pe m\u0103sur\u0103 ce placa Pacificului se deplasa spre vest \u0219i era \u00eempins\u0103 sub Japonia\u201d, a explicat Hackney. \u201ePentru c\u0103 stratul de argil\u0103 este prins \u00eentre roci mult mai dure, el a func\u021bionat ca o linie natural\u0103 de ruptur\u0103.\u201d<\/p>\n<p>Tensiunea acumulat\u0103 \u00een aceast\u0103 zon\u0103 s-a construit timp de secole, permi\u021b\u00e2nd eliberarea unei cantit\u0103\u021bi uria\u0219e de energie \u00eentr-un singur eveniment. Sl\u0103biciunea argilei a redus rezisten\u021ba la alunecare, amplific\u00e2nd mi\u0219carea odat\u0103 ce ruptura a \u00eenceput.<\/p>\n<p>\u201ePlanul de rupere avea o grosime de doar un centimetru, dar a permis o deplasare de 50 p\u00e2n\u0103 la 70 de metri de-a lungul faliilor \u0219i a ridicat brusc fundul m\u0103rii cu c\u00e2\u021biva metri\u201d, a mai spus Hackney.<\/p>\n<p>\t\t\tLa ce ajut\u0103 descoperirea?<\/p>\n<p>Cercet\u0103torii cred c\u0103 aceste descoperiri ar putea ajuta la identificarea zonelor \u00een care cutremurele pot deveni deosebit de periculoase. \u00cen cazul seismului din 2011, o parte important\u0103 a pagubelor ar fi putut fi evitat\u0103, \u00eens\u0103 autorit\u0103\u021bile nu au c\u0103zut de acord asupra \u00een\u0103l\u021bimii necesare a zidurilor de protec\u021bie \u00eempotriva tsunamiurilor.<\/p>\n<p>Exist\u0103 indicii c\u0103 sedimente similare, bogate \u00een argil\u0103, sunt atrase sub placa tectonic\u0103 din zona Sumatra, ceea ce ar putea sugera un mecanism asem\u0103n\u0103tor \u00een cazul tsunamiului devastator din 2004. Confirmarea acestei ipoteze ar necesita \u00eens\u0103 foraje directe \u0219i analize suplimentare.<\/p>\n<p>O nou\u0103 produc\u021bie documentar\u0103 urm\u0103re\u0219te expedi\u021bia de foraj \u0219i eforturile oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 de a descifra cauzele unuia dintre cele mai distrug\u0103toare cutremure din istoria modern\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Un strat sub\u021bire de argil\u0103 alunecoas\u0103, aflat la aproape opt kilometri sub nivelul m\u0103rii, a jucat un rol&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":107403,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[32,33,31,416,5247,8356,36,37,34145,27,74,2646,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":{"0":"post-107402","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-cercetatori","12":"tag-cutremur","13":"tag-descoperire","14":"tag-featured-news","15":"tag-featurednews","16":"tag-fukusima","17":"tag-headlines","18":"tag-international","19":"tag-japonia","20":"tag-latest-news","21":"tag-latestnews","22":"tag-news","23":"tag-ro","24":"tag-romana","25":"tag-romania","26":"tag-romanian","27":"tag-stiri","28":"tag-titluri","29":"tag-top-stories","30":"tag-topstories","31":"tag-world","32":"tag-world-news","33":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116018483197104892","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107402","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107402"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107402\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/107403"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107402"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107402"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107402"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}