{"id":108268,"date":"2026-02-06T18:32:12","date_gmt":"2026-02-06T18:32:12","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/108268\/"},"modified":"2026-02-06T18:32:12","modified_gmt":"2026-02-06T18:32:12","slug":"individul-misterios-care-stia-tot-ce-misca-si-se-vorbeste-in-romania-povestea-incredibila-a-geniului-rau-din-spatele-lui-cuza-omul-care-a-organizat-primul-serviciu-de-spionaj-si-in","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/108268\/","title":{"rendered":"Individul misterios care \u0219tia tot ce mi\u0219c\u0103 \u0219i se vorbe\u0219te \u00een Rom\u00e2nia. Povestea incredibil\u0103 a \u201egeniului r\u0103u\u201d din spatele lui Cuza, omul care a organizat primul serviciu de spionaj \u0219i informa\u021bii modern rom\u00e2nesc"},"content":{"rendered":"

Un personaj misterios, despre care se spune c\u0103 era fiul unui miner belgian, a pus pe picioare primul serviciu de informa\u021bii modern din istoria Rom\u00e2niei. A fost spionul lui Cuza \u0219i a f\u0103cut o avere din \u0219antaj \u0219i trafic de influen\u021b\u0103.\u00a0<\/p>\n

\t\t\t\"Cezar<\/p>\n

Cezar Librecht FOTO wikipedia<\/p>\n

Spioni \u0219i informatori au fost de c\u00e2nd lumea. Inclusiv la rom\u00e2ni. Fiecare domnitor se putea l\u0103uda cu iscoadele sale dibace. Cu toate acestea, sistemele de informa\u021bii, spionaj \u0219i contra-spionaj sunt cu totul alt\u0103 poveste. Este vorba despre servicii bine organizate, cu oameni preg\u0103ti\u021bi \u00een mod special sau cu ni\u0219te calit\u0103\u021bi deosebite, plus o metodologie clar de opera\u021biuni. Pe teritoriul rom\u00e2nesc, primul serviciu modern de spionaj \u0219i informa\u021bii, pe scurt primul SRI din istoria noastr\u0103 na\u021bional\u0103, a fost \u00eenfiin\u021bat \u00een timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Mai precis, prin \u00cenaltul Ordin de Zi, num\u0103rul 83, de pe 12 noiembrie 1859 a fost \u00eenfiin\u021bat Statul Major General al Armatei, \u00een componen\u021ba c\u0103ruia se afla \u0219i o anumit\u0103 Sec\u021bie a II a, care era primul serviciu de informa\u021bii al armatei rom\u00e2ne, condus de sublocotenentul Gheorghe Sl\u0103niceanu. \u00cen paralel, Cuza a avut \u00eens\u0103 \u0219i un sistem de informa\u021bii civil, extrem de eficient. Vod\u0103 \u0219tia tot ce mi\u0219c\u0103, fiind utilizate metode moderne, mai ales pentru acele vremuri, cu intercept\u0103ri de coresponden\u021b\u0103, inclusiv de mesaje telegrafiate, spionaj \u0219i filaj \u00een toat\u0103 regula. Cel care conducea acest departament neoficial al domnitorului Unirii, cel care era urechile \u0219i ochii lui Cuza, se numea Cezar Librecht, un personaj misterios, cu apuc\u0103turi deopotriv\u0103 romantice, deopotriv\u0103 interlope. A fost implicat \u00een toate dedesubturile politicii lui Alexandru Ioan Cuza \u0219i a contribuit decisiv la o serie de evenimente care au schimbat istoria Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\t\t\tMisteriosul Cezar, un poligot cu meserie avangard pe teritoriul Moldovei<\/p>\n

Unul dintre cele mai misterioase \u0219i totodat\u0103 malefice( dup\u0103 cum \u00eel consider\u0103 unii) personaje din istoria Rom\u00e2niei a fost un oarecare Cezar Librecht. Nici nu este sigur dac\u0103 chiar acesta era numele s\u0103u real. Nimeni nu pare s\u0103 \u0219tie unde anume, \u00een ce an, \u00een lun\u0103 sau zi s-a n\u0103scut. S-a vehiculat c\u0103 era belgian \u0219i c\u0103 a ajuns \u00een Moldova \u00een circumstan\u021be dubioase. Exist\u0103 dou\u0103 versiuni oficiale privind apari\u021bia lui Cezar Librecht pe teritoriul principatului est-carpatic, prin anii 40. <\/p>\n

Prima variant\u0103 indic\u0103 faptul c\u0103 Cezar Librecht a fost cadet \u00een armata belgian\u0103, dar c\u0103 a dezertat problema din cauza unor probleme disciplinare sau poate de alt\u0103 natur\u0103. A doua variant\u0103 arat\u0103 c\u0103 Librecht ar fi fost dat de p\u0103rin\u021bii s\u0103i ca servitor \u00een casa unui boier moldovean. Probabil prin intermediul fiului de boier trimis la studii \u00een str\u0103in\u0103tate. Nimeni nu \u0219tie cu certitudine. Interesant este c\u0103 acest Librecht \u0219tia la perfec\u021bie vreo trei limbi str\u0103ine, pe l\u00e2ng\u0103 neerlandeza presupus nativ\u0103. Adic\u0103 \u0219tia englez\u0103, francez\u0103 \u0219i german\u0103. \u00cen plus avea temeinice cuno\u0219tin\u021be inginere\u0219ti \u0219i tehnice. Era un telegrafist extrem de talentat. Tocmai de aceea este posibil ca prima varit\u0103 s\u0103 fie adev\u0103rat\u0103. Adic\u0103 Librecht a fost un dezertor, care anterior fusese ini\u021biat \u00een meseria de telegrafist, un domeniu foarte nou la acea vreme.\u00a0\u00a0<\/p>\n

\u201eAsupra originei acestui om care a jucat un rol foarte important sub Domnia Principelui Cuza sunt dou\u0103 versiuni cari nu s-a\u00eei putut \u00eenc\u0103 controla cu siguran\u0163\u0103. Unii pretind c\u0103 a \u00eenceput prin a fi servitor \u00een casa unui boer din Moldova, care i-a dat crescere \u015fi apoi l-a b\u0103gat \u00een serviciul telegrafic din Gala\u0163i, unde a cunoscut mai t\u00e2rziu pe colonelul Cuza, atunci prefect. Al\u0163ii sus\u0163in c\u0103 Cesar Librecht, intrat \u00een armata belgian\u0103 cu rangul de cadet, ar fi dezertat \u00een urma unui fapt de indisciplin\u0103 \u015fi s-ar fi refugiat \u00een Moldova. Cunoscend perfect da bine limbele german\u0103, italian\u0103, englez\u0103, avend vaste cuno\u015ftin\u0163e de inginerie, ar fi fost \u00eens\u0103rcinat \u00een timpul rezbelului\u00a0 Crimeei s\u0103 fac\u0103 telegraful militar pentru armatele aliate pe c\u00e2mpul de lupt\u0103. Este \u00eens\u0103 cert c\u0103 la 1854, \u2019l g\u0103sim \u015fef de serviciu telegrafic la Gala\u0163i\u201d, preciza Dimitrie R. Rosetti \u00een \u201eDic\u021bionarul Contimporanilor\u201d. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u0219tia o meserie at\u00e2t de nou\u0103 \u0219i c\u0103utat\u0103, Librecht a fost imediat remarcat.\u00a0<\/p>\n

\t\t\tCrupierul Cezar, aventurierul Cuza \u0219i o prietenie la cazinou<\/p>\n

Exist\u0103 o multitudine de informa\u021bii contradictorii privind \u00eenceputurile acestui personaj \u0219i rela\u021bia sa de apropiere \u0219i confiden\u021b\u0103 absolut\u0103 cu Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul era efectiv prins prin leg\u0103turi\u00a0 nev\u0103zute de acest personaj absolut misterios. Sunt variante care indic\u0103 faptul c\u0103 Cezar Librecht lucrase \u0219i prin cazinoul din Gala\u021bi. Mai precis fusese chelner \u0219i mai apoi crupier. Acolo l-a cunoscut, \u00een anii 50,\u00a0 pe Cuza, pe vremea aia p\u00e2rc\u0103lab de Gala\u021bi. Viitorul domnitor al Principatelor Unite era un bon viveur \u0219i \u00eei pl\u0103cea s\u0103-\u0219i petreac\u0103 serile, ca s\u0103 nu spunem nop\u021bile, la jocuri de c\u0103r\u021bi, biliard \u0219i alte distrac\u021bii mondene. <\/p>\n

Se spune c\u0103 acest belgian a legat o prietenie cu Alexandru Ioan Cuza. Mai ales fiindc\u0103 Librecht \u00eel ajuta s\u0103 c\u00e2\u0219tige la c\u0103r\u021bi. Sau pe rom\u00e2ne\u0219te, s\u0103 tri\u0219eze. Am\u00e2ndoi au observat oportunit\u0103\u021bile unei prietenii pe termen lung. Cu toate acestea multe lucruri nu se potrivesc. De ce ar fi lucrat un telegrafist, o meserie nou\u0103 \u0219i c\u0103utat\u0103, la cazinoul din Gala\u021bi? Poate era doar o acoperire? Cine \u0219tie. \u00cen orice caz, a fost sigur \u0219eful serviciului telegrafic de la Gala\u021bi. Acolo probabil l-a cunoscut pe Cuza. \u0218i poate mergeau \u00eempreun\u0103 la cazinou. Numai ei ar \u0219ti s\u0103 ne spun\u0103.<\/p>\n

\t\t\tDe la recrut la director sau cum s\u0103 avansezi de 14 ori \u00een trei zile<\/p>\n

Leg\u0103tura bizar\u0103 dintre Cezar Librecht \u0219i Cuza a continuat \u0219i dup\u0103 ce acesta din urm\u0103 a ajuns domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti<\/a>. \u00cen 1860, de\u0219i era doar simplu soldat, Librecht este avansat direct la gradul de sublocotenent. Imediat ce ajunge \u00een corpul ofi\u021beresc prime\u0219te \u0219i o important\u0103 func\u021bie. \u0218i anume \u201einspector general al Po\u0219telor \u0219i Telegrafelor din toat\u0103 Rom\u00e2nia\u201d. Din 1864 este numit director general al po\u0219telor \u0219i telegrafelor. \u00cen mod bizar, Librecht reu\u0219e\u0219te s\u0103 avanseze de 14 ori, \u00een numai trei zile. Ba chiar eswte numit sublocotenent adjutant al Principelui.<\/p>\n

\u201e\u00a0 Ascensiunea militar\u0103 a lui Librecht este una \u00een jurul c\u0103reia planeaz\u0103 \u00een linii mari incertitudinea \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 \u00een care aceea\u015fi incertitudine planeaz\u0103 \u00een jurul felului \u00een care acesta a ajuns \u00een Moldova. Imediat dup\u0103 Unire, fiind \u00een continuare la Gala\u0163i, Librecht, deja apropiat al lui Cuza, este reg\u0103sit \u00een anuarul militar ca fiind sublocotenent adjutant al Principelui, dup\u0103 ce, \u00een trecut, purta doar gradul de soldat. Ascensiunea militar\u0103 ce are \u00een mod evident leg\u0103tur\u0103 cu rela\u0163ia sa cu Domnitorul Cuza este una spectaculoas\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een mister \u00een condi\u0163iile \u00een care Librecht sare peste aproximativ 14 grade militare \u00een doar 3 zile. \u00cen linii mari se presupune faptul c\u0103 aceast\u0103 avansare extraordinar\u0103 se petrece ca urmare a \u201eactivit\u0103\u0163ii sale remarcabile pe frontul nev\u0103zut al Partidei Na\u0163ionale Unioniste”. Ulterior, \u00een 1864, \u00eel reg\u0103sim \u00een func\u0163ia de maior. Nu va mai fi avansat \u00een grad \u00een timpul domniei lui Cuza. Merit\u0103 observat faptul c\u0103 Librecht prime\u015fte ultima sa avansare \u00een grad la 23 mai 1864, la numai 21 de zile de la lovitura de stat a lui Alexandru Ioan Cuza\u201d, precizeaz\u0103 colonelul \u00een rezerv\u0103, lector universitar doctor Tiberiu T\u0103nase \u00een \u201eCezar Librecht, \u015feful serviciului de informa\u0163ii creat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza\u201d, pentru revista Art-Emis Academy. <\/p>\n

De\u0219i mai mult dec\u00e2t frauduloas\u0103 avansarea sa dar \u0219i numirea \u00een diferite func\u021bii, Librecht s-a dovedit extrem de capabil \u00een domeniul \u201ePo\u0219telor \u0219i Telegrafelor\u201d, iar Rom\u00e2nia \u00eei datoreaz\u0103 prima organizare modern\u0103 a po\u0219tei \u0219i telegrafului. Totodat\u0103 a contribuit decisiv \u0219i la prima lege de organizare a comunica\u021biilor moderne \u00een Rom\u00e2nia, intrat\u0103 \u00een vigoare la 1 ianuarie 1865. Prin aceast\u0103 lege era reglementat inclusiv statutul personalului po\u0219telor \u0219i telegrafului dar \u0219i metode de lucru \u0219i preg\u0103tire a acestuia.\u00a0<\/p>\n

\t\t\t\u00a0Omul care \u0219tia tot ce mi\u0219c\u0103 \u00een Principate<\/p>\n

Misterul apropierii lui Cuza de Librecht \u0219i avans\u0103rile bizare, pot fi explicate prin calit\u0103\u021bile excep\u021bionale ale belgianului \u00eentr-un anumit domeniu. \u0218i anume al informa\u021biilor \u0219i spionajului. Librecht avea o abilitate extraordinar\u0103 de a afla, de a intercepta \u0219i fila. Nu mai vorbim de faptul c\u0103 nu avea niciun fel de scrupule. Librecht devenise omul din umbr\u0103 a lui Cuza, singurul \u00een care avea \u00eencredere deplin\u0103 \u0219i \u00eel ajuta s\u0103 afle tot ce mi\u0219c\u0103. Librecht reu\u0219ea s\u0103 intercepteze convorbirile prin telegraf ale reprezentan\u021bilor partidelor politice. Ba chiar afla \u0219i ce-\u0219i scriu prin intermediul coresponden\u021bei. Nu era \u00eent\u00e2mpl\u0103toare numirea sa ca director al po\u0219telor \u0219i telegrafului. A\u0219a de\u021binea toate p\u00e2rghiile de a controla informa\u021bia. <\/p>\n

Cezar Librecht a fondat de altfel primul serviciu secret modern de informa\u021bii, contra-informa\u021bii \u0219i spionaj din Rom\u00e2nia. Afla tot ce se vorbe\u0219te, inclusiv la nivelul ambasadelor str\u0103ine. \u0218tia orice informa\u021bie iese din \u021bar\u0103 c\u0103tre Rusia, Imperiul Otoman, Fran\u021ba sau oriunde ducea firul de telegraf.<\/p>\n

\u201e\u00a0\u00centr-o perioad\u0103 lipsit\u0103 de telefonie \u015fi Internet, controlul singurelor surse de comunica\u0163ii interne \u015fi externe la distan\u0163\u0103 reprezint\u0103 cheia acumul\u0103rii unui volum considerabil de informa\u0163ii(…) Ca \u015fef al serviciului de informa\u0163ii secret ce r\u0103spundea direct numai lui Cuza, Librecht avea acces la toate formele de coresponden\u0163\u0103 posibil\u0103 \u00eentre partidele rom\u00e2ne\u015fti, \u00eentre membrii partidelor rom\u00e2ne\u015fti, \u00eentre lega\u0163iile diplomatice din spa\u0163iul rom\u00e2nesc \u015fi centralele lor str\u0103ine etc. Orice eveniment intern sau extern putea fi urm\u0103rit prin intermediul controlului telegrafului \u015fi al po\u015ftei, iar Librecht avea acces ne\u00eengr\u0103dit \u00een cadrul ambelor institu\u0163ii. De asemenea, Librecht putea juca \u015fi pe frontul contrainforma\u0163iilor folosindu-se de acelea\u015fi institu\u0163ii, ceea ce \u00eei oferea acestuia un avantaj strategic remarcabil \u00een gestionarea luptelor interne de putere\u201d, ad\u0103uga Tiberiu T\u0103nase \u00een acela\u0219i articol.\u00a0<\/p>\n

\t\t\t\u201eGeniul cel r\u0103u\u201d din spatele lui Cuza \u0219i be\u021bia puterii<\/p>\n

Faptul c\u0103 avea pe toat\u0103 lumea la m\u00e2n\u0103 dar \u0219i apropierea incredibil\u0103 de domnitor l-au f\u0103cut pe Librecht s\u0103 for\u021beze nota \u0219i s\u0103-\u0219i fac\u0103 de cap. Era confidentul lui Cuza. Era era cel care semna scrisorilor domnitorului c\u0103tre amanta sa Maria Obrenovici. Tot Librecht \u00eencepea s\u0103-\u0219i dea cu p\u0103rerea, s\u0103 sugereze \u00eendep\u0103rtarea unei persoane publice, a unui politician sau numirea altuia. De multe ori \u00eencasa sume frumoase de bani pentru a mijloci pentru diferite persoane pe l\u00e2ng\u0103 domnitor. \u201eTr\u0103ind \u00een cele mai str\u00e2nse leg\u0103turicu el \u015fi fiind, pe drept sau nedrept, considerat de mul\u0163i, ca geniul cel reu al acestui Domnitor\u201d, scria acela\u0219i Dimitrie Rosetti. <\/p>\n

Datorit\u0103 traficului de influen\u021b\u0103, a \u0219p\u0103gilor \u0219i a \u0219antajului, Librecht devenise extrem de bogat. Se spune c\u0103 el ar fi fost artizanul loviturii de stat de pe 2 mai 1864, prin care se deschisese regimul autoritar al lui Cuza. Nu se \u0219tie exact cum Librecht nu a \u0219tiut de ce i se preg\u0103te\u0219te domnitorului \u00een 1866. Sau poate a \u0219tiut? Cert este c\u0103 dup\u0103 abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza<\/a>, Librecht este arestat. Belgianul a fost acuzat c\u0103 \u0219i-a b\u0103gat m\u00e2inile p\u00e2n\u0103 la coate \u00een banii publici. A fost primul caz de corup\u021bie, de mare amploare, din istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei. \u00cen 1866, Librecht prime\u0219te o condamnare de 10 ani de \u00eenchisoare pentru corup\u021bie. Abia \u00een 1867 reu\u0219e\u0219te s\u0103 scape basma curat\u0103 dup\u0103 rejudecarea procesului la Craiova.\u00a0<\/p>\n

\t\t\tRevolu\u021bionar de meserie, moare s\u0103rac la Paris<\/p>\n

Sc\u0103pat de \u00eenchisoare Librecht numai z\u0103bove\u0219te pe p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc. Pleac\u0103 c\u0103tre Spania acolo unde se al\u0103tur\u0103 trupelor generalului Juan Prim, cel care a jucat un rol important \u00een Revolu\u021bia din 1868. Ulterior se al\u0103tur\u0103 trupelor lui Garibaldi \u00een r\u0103zboiul de independen\u021b\u0103 italian. Avea totu\u0219i s\u0103 moar\u0103 \u00een s\u0103r\u0103cie lucie, la Paris. \u201eAtunci pleac\u0103 \u00een Spania \u015fi intr\u0103 cu gradul de colonel \u00een statul-major al generalului Prim contra armatei lui don Carlos. Se distinge la b\u0103t\u0103lia de la Albega \u015fi i se d\u0103\u2014 sau ia singur, nu se \u015ftie bine\u2014titlul de comite d\u2019Albega. La 1870 se re\u00eentoarce pentru c\u00e2tva timp \u00een Bucuresci\u00a0 spre a se ocupa de afacerile sale personale \u00een procesul ce\u00a0 avea cu Statul pentru desp\u0103gubiri b\u0103ne\u015fti. De aici pleac\u0103 \u00een Paris \u015fi, \u00een timpul rezbelului\u00a0 franco-german, face parte din legiunea strein\u0103 a lui Garibaldi. Se zice c\u0103 a fost r\u0103nit pe c\u00e2mpul de lupt\u0103. \u00cen urm\u0103, stabilit \u00een Paris, caut\u0103 s\u0103 se amestece \u00een diferite \u00eentreprinderi industriale de electricitate, dar nu reu\u015fe\u015fte, \u015fi moare \u00een cea mai mare mizerie\u201d, se arat\u0103 \u00een \u201e Dic\u0163ionarul Contimporanilor\u201d.\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Un personaj misterios, despre care se spune c\u0103 era fiul unui miner belgian, a pus pe picioare primul…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":108269,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[32028,32,33,31,34354,36,37,27,34,35,25,41,40,38,39,1915,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-108268","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-alexandru-ioan-cuza","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-cezar-librecht","13":"tag-featured-news","14":"tag-featurednews","15":"tag-headlines","16":"tag-latest-news","17":"tag-latestnews","18":"tag-news","19":"tag-ro","20":"tag-romana","21":"tag-romania","22":"tag-romanian","23":"tag-spionaj","24":"tag-stiri","25":"tag-titluri","26":"tag-top-stories","27":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116025120713798445","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108268","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=108268"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108268\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/108269"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108268"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=108268"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=108268"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}