![\"Ia](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/1770409504_747_index.jpeg\")
<\/p>\nExtrema dreapt\u0103 a transformat aceast\u0103 bluz\u0103 cu m\u00e2neci evazate \u0219i broderii colorate \u00eentr-un emblema na\u021bionalist\u0103, scrie Le Monde. O surs\u0103 de m\u00e2ndrie cultural\u0103 dup\u0103 Revolu\u021bia din 1989 din Rom\u00e2nia, ia se afl\u0103 acum \u00een centrul unei confisc\u0103ri politice.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Ia rom\u00e2nesc\u0103 a fost surs\u0103 de inspira\u021bie pentru marile case de mod\u0103. FOTO: La blouse roumaine<\/p>\n
Publica\u021bia \u201eLe Monde\u201d analizeaz\u0103<\/a> modul \u00een care ia rom\u00e2neasc\u0103 f\u0103cut\u0103 celebr\u0103 de Henri Matisse<\/a>, purtat\u0103 de staruri precum Brigitte Bardot \u0219i Jane Birkin \u0219i ulterior ridicat\u0103 la rang de simbol de Yves Saint Laurent, s-a transformat dintr-o oper\u0103 de art\u0103 \u00eentr-un simbol politic. <\/p>\n \u201e\u00cen Rom\u00e2nia, ea a fost transmis\u0103 din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, p\u0103strat\u0103 cu grij\u0103, \u00eemp\u0103turit\u0103 \u00eentr-un col\u021b al dulapului. Ma\u0219inile de sp\u0103lat au chiar un program special pentru \u201eie\u201d \u2013 pronun\u021bat\u0103 \u201eii-e\u201d, din latinul linea, care \u00eenseamn\u0103 \u201efir de in\u201d. \u00cen 2022, UNESCO a \u00eenscris \u201earta c\u0103m\u0103\u0219ii tradi\u021bionale cu broderie pe um\u0103r \u2013 element de identitate cultural\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova\u201d pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanit\u0103\u021bii. Totu\u0219i, \u00een ultimii ani, purtarea ei cu m\u00e2ndrie a devenit problematic\u0103 pentru unii rom\u00e2ni\u201d, scrie publica\u021bia francez\u0103.<\/p>\n \u00cen timp ce, \u00een Ucraina vecin\u0103, bluza tradi\u021bional\u0103, vyshyvanka, a devenit un simbol cultural emblematic care \u00eei diferen\u021biaz\u0103 pe ucraineni de agresorii lor ru\u0219i, echivalentul rom\u00e2nesc este acum asociat cu extrema dreapt\u0103, arat\u0103 sursa citat\u0103.<\/p>\n Aceast\u0103 mi\u0219care politic\u0103, sus\u021binut\u0103 de 40% dintre aleg\u0103tori, potrivit celor mai recente sondaje, a transformat ia \u00eentr-un simbol al politicilor na\u021bionaliste \u0219i identitare. Eurodeputata de extrem\u0103 dreapt\u0103, exuberanta Diana \u0218o\u0219oac\u0103, o poart\u0103 la aproape fiecare apari\u021bie public\u0103, scrie Le Monde.<\/p>\n Aceast\u0103 schimbare este depl\u00e2ns\u0103 de Andreea T\u0103n\u0103sescu, care a fondat \u00een 2012 pagina de Facebook \u201eLa Blouse Roumaine\u201d (\u201eIa Rom\u00e2neasc\u0103\u201d), o platform\u0103 de referin\u021b\u0103 pentru promovarea me\u0219te\u0219ugului rom\u00e2nesc, care a colaborat cu casa Fragonard \u00een 2021. \u201eAu existat \u00eentotdeauna aproprieri politice, dar ele au venit \u0219i au trecut, iar ia a r\u0103mas\u201d, spune ea. T\u0103n\u0103sescu a mo\u0219tenit la r\u00e2ndul ei o ie de la bunica sa, care nu a \u00eendr\u0103znit s\u0103 o poarte la \u00eenceputul regimului comunist, c\u00e2nd oamenii de la \u021bar\u0103, ca ea, ajungeau la ora\u0219, mai ales pentru a lucra \u00een fabrici. \u201eBluza era v\u0103zut\u0103 fie ca o hain\u0103 \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, fie ca una aristocratic\u0103, a\u0219a c\u0103 era respins\u0103\u201d, explic\u0103 ea. Mai t\u00e2rziu \u00eens\u0103, ve\u0219m\u00e2ntul a fost ridicat la rang de simbol identitar de dictatorul comunist Nicolae Ceau\u0219escu.<\/p>\n \t\t\tFiecare teritoriu sau sat are propria ie<\/p>\n Aceast\u0103 viziune asupra bluzei \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti ca atribut al \u201erom\u00e2nit\u0103\u021bii\u201d a ap\u0103rut cu adev\u0103rat odat\u0103 cu na\u0219terea Rom\u00e2niei moderne, \u00een secolul al XIX-lea. <\/p>\n Ea a fost adoptat\u0103 de elitele intelectuale \u0219i aristocratice \u201epentru a se distinge de lumile bizantin\u0103 \u0219i otoman\u0103, dar \u0219i de Europa Occidental\u0103\u201d, explic\u0103 Erwin Kessler, directorul Muzeului Na\u021bional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei (MNAR). <\/p>\n \u00cen realitate, \u201eelitele se \u00eembr\u0103cau a\u0219a cum se \u00eembr\u0103cau la Paris\u201d, subliniaz\u0103 el. Muzeul prezint\u0103, p\u00e2n\u0103 pe 8 februarie, o expozi\u021bie care urm\u0103re\u0219te reprezentarea identitar\u0103 a iei \u00een art\u0103, culmin\u00e2nd cu La Blouse roumaine de Matisse, o pictur\u0103 \u00eemprumutat\u0103 generos de Centrul Pompidou din Paris.<\/p>\n Kessler, de origine german\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103, a mo\u0219tenit \u0219i el ii de la str\u0103mo\u0219ii s\u0103i din regiunea Olteniei. Ideea acestei expozi\u021bii i-a venit dup\u0103 ce a observat asocierea iei cu mi\u0219c\u0103rile na\u021bionaliste. Curatorul consider\u0103 c\u0103 aceste leg\u0103turi dintre ie \u0219i identitatea rom\u00e2neasc\u0103 sunt \u00een mare parte \u201emitologizate\u201d.<\/p>\n El subliniaz\u0103 c\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, fiecare teritoriu sau sat are propria ie, nu una care s\u0103 reprezinte \u00eentreaga \u021bar\u0103. Mai mult, minorit\u0103\u021bile ucrainean\u0103, maghiar\u0103 \u0219i bulgar\u0103 au \u0219i ele propriile bluze. \u00cen opinia sa, acest ve\u0219m\u00e2nt \u021bine mai degrab\u0103 \u201ede o identitate cultural\u0103 regional\u0103 \u2013 mai precis de cea a Europei Centrale \u0219i de Est\u201d.<\/p>\n \u201e\u00cen mod tradi\u021bional, femeile \u021b\u0103r\u0103nci \u00ee\u0219i petreceau iarna brod\u00e2ndu-\u0219i iile, ad\u0103ug\u00e2nd motive personale \u00eenainte de a le purta prim\u0103vara. Ele se adunau la \u0219ez\u0103tori, \u00eent\u00e2lniri din serile de iarn\u0103, unde c\u00e2ntau \u0219i lucrau cu in, c\u00e2nep\u0103 sau bumbac pentru a crea haina, apoi ad\u0103ugau broderiile \u00een secret, acas\u0103. Dup\u0103 o perioad\u0103 de dezinteres fa\u021b\u0103 de \u00eembr\u0103c\u0103mintea tradi\u021bional\u0103, \u00een urma Revolu\u021biei din 1989 \u0219i a deschiderii c\u0103tre Occident, ia \u0219i-a rec\u0103p\u0103tat statutul de surs\u0103 de m\u00e2ndrie cultural\u0103, \u00een special \u00een r\u00e2ndul diasporei rom\u00e2ne\u0219ti, care num\u0103r\u0103 \u00eentre patru \u0219i cinci milioane de persoane\u201d, scrie Le Monde.<\/p>\n \t\t\tCopiat\u0103 de marile branduri de lux<\/p>\n \u201eCreeaz\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre comunit\u0103\u021bi \u0219i \u00eentre genera\u021bii\u201d, spune T\u0103n\u0103sescu. \u0218ez\u0103torile, unde oamenii pot \u00eenv\u0103\u021ba broderia, au ap\u0103rut online \u0219i \u00een ora\u0219e din Europa Occidental\u0103 cu comunit\u0103\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti numeroase, precum Nantes \u0219i Nisa. Datorit\u0103 sinergiei create \u00een jurul platformei \u201eLa Blouse Roumaine\u201d, a fost instituit\u0103 o \u201eZi Universal\u0103 a Iei\u201d, s\u0103rb\u0103torit\u0103 \u00een fiecare an pe 24 iunie, dat\u0103 care coincide at\u00e2t cu S\u0103rb\u0103toarea Sf\u00e2ntului Ioan \u00een Fran\u021ba, c\u00e2t \u0219i cu celebrarea S\u00e2nzienelor, z\u00e2ne binevoitoare din mitologia rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n \u00cen ciuda acestui entuziasm \u0219i a aproprierii politice continue, me\u0219te\u0219ugul tradi\u021bional este \u00een declin, fiind \u00eenlocuit de produse fabricate \u00een mas\u0103 \u00een China, \u00een timp ce marile branduri de lux copiaz\u0103 iile f\u0103r\u0103 a le recunoa\u0219te originea. <\/p>\n