![\"Dou\u0103](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/1770614410_273_index.jpeg\")
<\/p>\nPachetul 3 de anun\u021bat joi de Executiv cuprinde o serie de m\u0103suri de relansare economic\u0103, dar \u0219i scheme de ajutor de stat, propuse cu scopul de a stimula investi\u021biile \u0219i de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi lichiditatea companiilor. Anali\u0219tii consulta\u021bi de „Adev\u0103rul\u201d au explicat ce efecte pot avea astfel de m\u0103suri.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Pachetul 3 de anun\u021bat joi de Executiv cuprinde o serie de m\u0103suri de relansare economic\u0103. <\/p>\n
Solicitat s\u0103 analizeze pachetul de m\u0103suri propus de Guvern, economistul Radu Nechita, profesor de economie la UBB, a declarat pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d c\u0103 acesta este un amalgam de prevederi bune, rele, \u0219i altele cu efect de bumerang.<\/a><\/p>\n \u201eCa idee general\u0103, este un amestec de m\u0103suri bune, de m\u0103suri „cu dou\u0103 t\u0103i\u0219uri”, dac\u0103 nu de-a dreptul periculoase. Din p\u0103cate, ideea toxic\u0103 a micromanagementului economiei de c\u0103tre guvern persist\u0103.\u00a0 \u00cen locul unei multitudini de m\u0103suri punctuale, sectoriale, date pe tot felul de domenii, praguri etc (care azi se dau, m\u00e2ine sau la rotativ\u0103 se iau), ar fi fost preferabile m\u0103suri mai generale, cum de altfel sunt vreo c\u00e2teva r\u0103t\u0103cite prin list\u0103. Un mesaj care s\u0103 stimuleze cu adev\u0103rat economia ar fi fost simplificarea \u0219i reducerea durabil\u0103 a poverii fiscale si administrative\u201d, a spus el pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n \t\t\tNechita:\u00a0M\u0103surile care miros a provizorat \u00eencurajeaz\u0103 doar schemele dedicate<\/p>\n \u00cen opinia sa, investi\u021biile adev\u0103rate sunt cele orientate pe termen lung: \u201eM\u0103surile acestea pot fi percepute ca fiind ceva temporar, nu par s\u0103 fac\u0103 parte sau s\u0103 anun\u021be o schimbare a filosofiei fiscale rom\u00e2ne\u0219ti,\u00a0de la una care s\u0103 maximizeze resursele extrase de la contribuabili la una care s\u0103 minimizeze presiunea fiscal\u0103 pe fiecare contribuabil, dar care s\u0103 stimuleze activitatea antreprenorial\u0103 \u0219i, indirect s\u0103 conduc\u0103 la o colectare similar\u0103 sau chiar superioar\u0103 de resurse fiscale, \u00een condi\u021biile unei economii \u00een cre\u0219tere rapid\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103toas\u0103\u201d. <\/p>\n \u201eM\u0103surile care miros a provizorat \u00eencurajeaz\u0103 doar schemele dedicate, cele concepute din start pentru a beneficia rapid sau chiar a deturna ni\u0219te facilit\u0103\u021bi transformate \u00een porti\u021be. M\u0103suri din pachetul IMM merg \u00een direc\u021bia bun\u0103 (dac\u0103 nu ar fi eterna amenin\u021bare a provizoratului fiscal, unde nu-i mult bine p\u00e2n\u0103 iar\u0103-i r\u0103u). <\/p>\n Schemele de stimulare a investi\u021biilor strategice, cu garan\u021bii de stat \u0219i alte asemenea m\u0103 \u00eengrijoreaz\u0103, deoarece multe din asemenea scheme au fost deturnate de investitori neserio\u0219i. <\/p>\n Faptul c\u0103 se acord\u0103 deduceri pentru investi\u021bii \u00een ac\u021biuni este bun (se reia \u00eens\u0103 acela\u0219i plafon rizibil, identic cu cel de la Pilonul 3, care ar trebui multiplicat cu 10, nu doar multiplicat \u00een alte categorii de investi\u021bii). <\/p>\n Cre\u0219terea plafonului de investi\u021bii ale fondurilor de pensii \u00een ac\u021biuni necotate poate ajuta ca viitorii pensionari s\u0103 participe la IPO sau pre-IPO \u0219i s\u0103 profite de eveteualele cre\u0219teri ulterioare. M-a\u0219 fi bucurat s\u0103 creasc\u0103 \u0219i plafonul de investi\u021bii \u00een actiuni cotate, p\u00e2n\u0103 la 60%, recomandat la gestiunea de portofoliu orientat pe termen lung\u201d, a declarat economistul Radu Nechita penttru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n \t\t\tNegrescu: M\u0103surile corecteaz\u0103 o serie de probleme din economie<\/p>\n \u00centr-o analiz\u0103 a pachetului de m\u0103suri solicitat\u0103 de \u201eAdev\u0103rul\u201d, analistul Adrian Negrescu, a declarat c\u0103 acestea\u00a0reprezint\u0103 un pas \u00eenainte, o gur\u0103 de oxigen, dup\u0103 4 ani de cre\u0219teri de taxe \u00een cascad\u0103. <\/p>\n \u201eM\u0103surile sunt, cele mai multe, de ordin tehnic, \u0219i vin s\u0103 corijeze o mul\u021bime de probleme din economie, de la plafonul de TVA la \u00eencasare care trebuia crescut \u2013 contribuie la reducerea blocajului financiar, la cele ce vizeaz\u0103 micro\u00eentreprinderile \u2013 posibilitatea de a reveni la acest statut dac\u0103, \u00eentr-un anumit moment, \u00ee\u021bi scade cifra de afaceri sub 100.000 euro, scoaterea din calcul a unui bun v\u00e2ndut de firm\u0103 (cl\u0103dire, ma\u0219in\u0103, echipament etc.) care p\u00e2n\u0103 acum era inclus \u00een cifra de afaceri, cre\u0219terea termenului p\u00e2n\u0103 la care po\u021bi face angaj\u0103ri de la 30 la 90 de zile etc.<\/p>\n Dincolo de aceste m\u0103suri, relevant\u0103 este, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, pozi\u021bia Coali\u021biei \u00een a limita acordarea de ajutoare de stat (\u00een sf\u00e2r\u0219it) la firmele care nu au datorii la stat \u0219i prezint\u0103 un plan de afaceri viabil \u0219i doar \u00een sectoarele care sunt vitale pentru cre\u0219terea economic\u0103, de la exploatarea resurselor la zona de tehnologie\u201d, a explicat Negrescu pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n \t\t\tBeneficii pentru firmele care se listeaz\u0103 la burs\u0103<\/p>\n Potrivit acestuia, un pas \u00eenainte \u00eel reprezint\u0103 \u0219i m\u0103surile de sus\u021binere a firmelor care vor s\u0103 se listeze la burs\u0103, \u00eentr-un moment \u00een care mediul de afaceri \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i extind\u0103 surse de finan\u021bare.<\/p>\n Pe ansamblu, sus\u021bine analistul, asist\u0103m la un pachet tehnic de m\u0103suri propuse de MFP \u0219i partidele din coali\u021bie (PNL,PSD, UDMR, USR) menit s\u0103 ofere un avantaj celor care \u00ee\u0219i fac curajul s\u0103 fac\u0103 investi\u021bii \u00een \u021bara noastr\u0103 inclusiv prin parteneriate public private. <\/p>\n \u201eSper s\u0103 nu fie ultimul \u0219i s\u0103 urmeze c\u00e2t mai repede decizii concrete menite s\u0103 elimine celebra \u0219i controversata tax\u0103 pe st\u00e2lp, impozitul special pentru marile companii \u0219i plafon\u0103rile din zona alimentar\u0103. \u00cen plus, este nevoie de un alt element esen\u021bial pentru a restarta business-ul din Rom\u00e2nia \u2013 accesul la resurse ieftine (energie, gaze, carburan\u021bi, ap\u0103) \u0219i aici avem nevoie de decizii concrete menite s\u0103 reduc\u0103 pre\u021burile mai cu seam\u0103 c\u0103 ne producem peste 70% din necesar aici \u00een \u021bar\u0103 cu firme de stat. \u0218i mai sper\u0103m un lucru. C\u0103 autorit\u0103\u021bile se vor \u021bine de cuv\u00e2nt \u0219i nu vor mai cre\u0219te taxele \u00een orizontul urm\u0103torilor ani. Asta dac\u0103 vrem predictibilitate. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 de la mijlocul anului, salariul minim cre\u0219te din nou \u0219i suma neimpozabil\u0103 scade, iar asta va fi \u00eenc\u0103 o problem\u0103 pe capul firmelor, mai ales a IMM-urilor\u201d, a declarat Adrian Negrescu pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n \t\t\tPilonul 2 trebuie \u201es\u0103 finan\u021beze \u0219i altceva dec\u00e2t foamea de bani a statului\u201d<\/p>\n \u00centrebat ce p\u0103rere are despre faptul c\u0103 o parte din fondurile str\u00e2nse la Pilonul 2 de pensii private \u201evor fi orientate\u201d c\u0103tre \u201esectoare cu poten\u021bial de cre\u0219tere, inovare \u0219i creare de valoare ad\u0103ugat\u0103\u201d, Adrian Negrescu a r\u0103spuns:<\/p>\n \u201eBanii din Pilonul 2 sunt banii no\u0219tri <\/a>\u0219i cred c\u0103 e absolut nevoie ca statul s\u0103 permit\u0103 administratorilor, celor care \u00eei administreaz\u0103, s\u0103 caute solu\u021bii s\u0103 \u00eei investeasc\u0103 c\u00e2t mai bine, s\u0103 \u00eei \u00eenmul\u021beasc\u0103 \u0219i s\u0103 ne aduc\u0103 profit. Reglement\u0103rile din prezent sunt prea stricte, sunt focusate \u00een special pe investi\u021biile \u00een titluri de stat \u0219i cred c\u0103 e timpul ca banii din fondurile de pensii private s\u0103 finan\u021beze \u0219i altceva dec\u00e2t foamea de bani a statului.<\/p>\n S\u0103 investim banii de pensii \u00een firmele inovative, cu poten\u021bial, cele care pot aduce cre\u0219tere economic\u0103 \u0219i un randament bun pentru investitori cred c\u0103 e o solu\u021bie optim\u0103. Suntem \u00eens\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i, din aceast\u0103 perspectiv\u0103, cred c\u0103 trebuie s\u0103 reglement\u0103m foarte clar limitele acestor investi\u021bii \u00een afara zonei sigure oferit\u0103 de titlurile de stat.\u00a0Aici e nevoie de transparen\u021b\u0103, de o monitorizare activ\u0103 a deciziilor administratorilor de fonduri, de comunicare activ\u0103 menit\u0103 s\u0103 dea \u00eencredere oamenilor \u0219i s\u0103 ofere perspective predictibile\u201d.<\/p>\n \t\t\tPrincipalele m\u0103suri propuse \u00een pachetul 3<\/p>\n \nPotrivit Ministerului de Finan\u021be, principale I. Facilit\u0103\u021bi Se \t\t\tII. \t\t\tImpactul Ministerul Finan\u021belor precizeaz\u0103 c\u0103 pachetul de relansare va avea urm\u0103toarele efecte:<\/p>\n
\nm\u0103suri propuse sunt:<\/p>\n
\nM\u0103suri pentru persoane fizice, antreprenori \u0219i IMM-uri<\/p>\n\n
\n\tunei bonifica\u021bii de 3% din impozitul pe profit anual, impozitul pe
\n\tveniturile micro\u00eentreprinderilor \u0219i impozitul pe venit datorat de
\n\tpersoanele fizice (stabilit prin Declara\u021bia Unic\u0103 – D212) pentru
\n\tanul fiscal 2025.
\nFacilitatea pentru persoane fizice este
\n\tcondi\u021bionat\u0103 de depunerea declara\u021biei \u0219i plata integral\u0103 a
\n\tobliga\u021biilor p\u00e2n\u0103 la 15 aprilie 2026. Din martie, Declara\u021bia
\n\tUnic\u0103 va fi precompletat\u0103 \u00een SPV. Statul recompenseaz\u0103 astfel
\n\tpentru prima dat\u0103 disciplina fiscal\u0103, prin lichiditate disponibil\u0103
\n\timediat contribuabililor loiali.<\/li>\n
\n\tplafonului pentru TVA la \u00eencasare\u00a0Majorarea plafonului de
\n\taplicare a sistemului de la 4,5 milioane lei la 5.000.000 lei \u00een
\n\t2026 \u0219i la 5.500.000 lei din 2027. M\u0103sura avantajeaz\u0103 operatorii
\n\teconomici care livreaz\u0103 c\u0103tre entit\u0103\u021bi cu termene lungi de
\n\tplat\u0103, permi\u021b\u00e2ndu-le s\u0103 achite TVA doar dup\u0103 ce au \u00eencasat
\n\tefectiv facturile, evit\u00e2nd creditarea statului din resurse proprii.<\/li>\n<\/ul>\n
\npentru Micro\u00eentreprinderi
\nSe propune:<\/p>\n\n
\n\tla 90 de zile a termenului pentru angajarea de c\u0103tre persoanele
\n\tjuridice nou-\u00eenfiin\u021bate a primului salariat,<\/li>\n
\n\tv\u00e2nz\u0103rilor ocazionale de mijloace fixe din calculul plafonului de
\n\t100.000 euro \u0219i<\/li>\n
\n\trevenirii la regimul micro de la \u00eenceputul anului.<\/li>\n
\n\tmedicale ale unicului angajat nu mai duc la pierderea regimului
\n\tfiscal dac\u0103 dep\u0103\u0219esc cumulat 30 de zile\/an.<\/li>\n<\/ul>\n
\nofer\u0103 astfel start-up-urilor timpul necesar pentru o recrutare
\ncorect\u0103 \u0219i protej\u0103m micii antreprenori de schimbarea regimului
\nfiscal din cauza moderniz\u0103rii utilajelor.<\/p>\n\n
\n\tadministrativ\u0103: Plafon majorat la 5.000 lei pentru mijloace
\n\tfixe
\nRidicarea pragului de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru
\n\t\u00eencadrarea bunurilor ca mijloace fixe. Se diminueaz\u0103 astfel
\n\tbirocra\u021bia pentru firme, iar achizi\u021biile curente de valori mai
\n\tmici devin direct cheltuieli, oferind firmelor un avantaj de
\n\tlichiditate.<\/li>\n<\/ul>\n
\nStimularea investi\u021biilor strategice<\/p>\n\n
\n\tstrategice \u0219i sectoriale\u00a0Se instituie cadrul legal pentru
\n\tacordarea de\u00a0granturi, credite fiscale, garan\u021bii de stat,
\n\tbonifica\u021bii de dob\u00e2nd\u0103 \u0219i aport la capital\u00a0pentru proiecte
\n\tde investi\u021bii cu o valoare de minimum 1 miliard de
\n\tlei.
\nInvesti\u021biile strategice trebuie s\u0103 genereze un efect
\n\tmultiplicator \u00een economie \u0219i s\u0103 contribuie la dezvoltarea
\n\tregional\u0103, cre\u0219terea competitivit\u0103\u021bii, inovare sau crearea de
\n\tlocuri de munc\u0103 \u00eenalt calificate.
\n\u00centreprinderile
\n\tbeneficiare trebuie s\u0103 men\u021bin\u0103 investi\u021bia pentru o perioad\u0103 de
\n\tcel pu\u021bin 5 ani de la data finaliz\u0103rii acesteia.
\nPentru a fi
\n\teligibile, \u00eentreprinderile nou-\u00eenfiin\u021bate trebuie s\u0103 de\u021bin\u0103 un
\n\tcapital social subscris \u0219i v\u0103rsat de minimum 25 milioane lei, iar
\n\tcele \u00een activitate trebuie s\u0103 prezinte o cifr\u0103 de afaceri medie
\n\tanual\u0103 \u00een ultimii trei ani de minimum 50 milioane lei \u0219i active
\n\tde cel pu\u021bin 50 milioane lei.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\n\tdezvolt\u0103rii unor sectoare prioritare\u00a0Propunerea prevede
\n\tcrearea unor scheme de ajutor de stat exceptate de la notificarea
\n\teuropean\u0103 pentru obiective precum:\u00a0stimularea investi\u021biilor
\n\t\u00een industria prelucr\u0103toare cu deficit comercial\u00a0(minim 50
\n\tmilioane lei) \u0219i\u00a0valorificarea resurselor minerale critice sau
\n\ttehnologii \u201ezero net\u201d\u00a0(minim 75 milioane lei).
\nSunt
\n\tvizate\u00a0investi\u021biile \u00een cercetare \u0219i dezvoltare de tehnologii
\n\t\u00eenalte\u00a0(\u00eentre 5 \u0219i 50 milioane lei),\u00a0industria de
\n\tap\u0103rare\u00a0(minim 10 milioane lei) \u0219i\u00a0convergen\u021ba
\n\tregional\u0103\u00a0(\u00eentre 7 \u0219i 50 milioane lei).
\nFormele de
\n\tsus\u021binere includ granturi, credite fiscale pe 7 ani \u0219i deduceri
\n\tsuplimentare de 200% pentru cheltuielile cu activele corporale \u0219i
\n\tnecorporale \u00een sectorul cercet\u0103rii.
\nBugetele alocate sunt
\n\tsemnificative, ating\u00e2nd\u00a01,05 miliarde euro\u00a0pentru
\n\tprincipalele scheme de investi\u021bii \u00een industria prelucr\u0103toare \u0219i
\n\ttehnologii strategice.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\n\tfinanciare prin Banca de Investi\u021bii \u0219i Dezvoltare (BID)\u00a0BID
\n\tS.A. este autorizat\u0103 s\u0103 implementeze scheme de finan\u021bare \u0219i
\n\tgarantare \u00een numele statului, at\u00e2t \u00een condi\u021bii de pia\u021b\u0103, c\u00e2t
\n\t\u0219i ca m\u0103suri de ajutor de stat, pentru sus\u021binerea autorit\u0103\u021bilor
\n\tlocale \u0219i a companiilor private de toate dimensiunile.
\nBID
\n\tpoate participa la \u00eenfiin\u021barea de vehicule investi\u021bionale \u0219i
\n\tfonduri de investi\u021bii al\u0103turi de institu\u021bii financiare
\n\tinterna\u021bionale pentru sus\u021binerea inova\u021biei \u0219i a companiilor cu
\n\tcre\u0219tere rapid\u0103.
\nPentru anul 2026, Ministerul Finan\u021belor va
\n\ttransfera suma de\u00a01 miliard de lei\u00a0c\u0103tre BID \u00een vederea
\n\timplement\u0103rii acestor instrumente financiare.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\n\tINVESTIM ACAS\u0102 – derulat prin Banca de Investi\u021bii \u0219i
\n\tDezvoltare
\nSchem\u0103 prin care rom\u00e2nii pleca\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate,
\n\tcare revin pentru a deschide o afacere \u00een \u021bar\u0103, beneficiaz\u0103 de
\n\tsprijin financiar dedicat. Programul combin\u0103 un \u00eemprumut pentru
\n\tinvesti\u021bii, garantat par\u021bial de stat, cu un capital de rebate de
\n\tp\u00e2n\u0103 la 20.000 de euro per proiect, acordat \u00een condi\u021biile
\n\t\u00eendeplinirii unor indicatori de performan\u021b\u0103. M\u0103sura va beneficia
\n\tde un buget de 100 milioane euro, pentru perioada de contractare
\n\t2026-2029. Se mobilizeaz\u0103 astfel un volum de investi\u021bii estimat la
\n\t250 milioane lei, prin atragerea \u00een \u021bar\u0103 a know-how-ului \u0219i
\n\tcapitalului rom\u00e2nilor din str\u0103in\u0103tate \u00een domenii productive.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\n\tcadrului investi\u021bional pentru fondurile de pensii
\n\tprivate
\nAdministratorii fondurilor de pensii administrate
\n\tprivat pot investi \u00een active private de capital (ac\u021biuni sau
\n\ttitluri de participare) \u00eentr-un procent de\u00a0p\u00e2n\u0103 la 1%\u00a0din
\n\ttotalul activelor.
\nAcest plafon poate fi majorat\u00a0p\u00e2n\u0103 la
\n\t5%\u00a0\u00een situa\u021biile \u00een care statul rom\u00e2n sau BID de\u021bin
\n\tparticipa\u021bii \u00een respectivele entit\u0103\u021bi sau dac\u0103 fondurile sunt
\n\tfinan\u021bate prin PNRR.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\n\tpentru investi\u021bii pe pia\u021ba de capital \u0219i pensii private
\nSe
\n\tintroduce un stimulent fiscal pentru listarea\/men\u021binerea la burs\u0103,
\n\tconst\u00e2nd \u00een deducerea suplimentar\u0103 de\u00a050%\u00a0a
\n\tcheltuielilor aferente procesului de admitere \u0219i men\u021binere la
\n\ttranzac\u021bionare \u00een primul an.
\nPersoanele fizice beneficiaz\u0103
\n\tde deducerea sumelor pl\u0103tite pentru dob\u00e2ndirea de ac\u021biuni,
\n\tobliga\u021biuni sau titluri de participare la ETF-uri, \u00een limita a\u00a0400
\n\teuro\u00a0anual. Se men\u021bin \u0219i se clarific\u0103 facilit\u0103\u021bile pentru
\n\tcontribu\u021biile la fonduri de pensii facultative, ocupa\u021bionale \u0219i
\n\tproduse paneuropene (PEPP) \u00een limita a 400 euro anual.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\n\tfinanciare pentru export \u0219i interna\u021bionalizare
\nMinisterul
\n\tFinan\u021belor este autorizat s\u0103 transfere p\u00e2n\u0103 la 1 miliard de lei
\n\tc\u0103tre Exim Banca Rom\u00e2neasc\u0103 S.A. pentru sus\u021binerea\u00a0creditelor
\n\tla export, a tranzac\u021biilor interna\u021bionale \u0219i a investi\u021biilor
\n\trom\u00e2ne\u0219ti \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\n\tNa\u021bional\u0103 pentru preg\u0103tirea proiectelor PPP
\nSe instituie
\n\t\u201eProgramul 2026-2028 – Facilitatea Na\u021bional\u0103 pentru preg\u0103tirea
\n\tproiectelor \u0219i asisten\u021b\u0103 tehnic\u0103 pentru parteneriate publice
\n\tprivate (PPP)\u201d
\nProgramul are o alocare total\u0103 de p\u00e2n\u0103 la
\n\t25 milioane euro pentru preg\u0103tirea \u0219i lansarea marilor proiecte de
\n\tinvesti\u021bii publice \u0219i public-private. Se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 totodat\u0103
\n\tComitetul interministerial privind proiecte \u00een parteneriat
\n\tpublic-privat (CI3P) pentru coordonarea politicilor \u0219i
\n\tmonitorizarea implement\u0103rii acestor proiecte.<\/li>\n<\/ul>\n
\neconomic al pachetului de relansare<\/p>\n\n
\n\tmultiplicator \u00een economie
\nProiectele de investi\u021bii
\n\tstrategice, cu valori de peste 1 miliard lei, vor genera lan\u021buri de
\n\tfurnizare \u0219i distribu\u021bie, stimul\u00e2nd activitatea economic\u0103 \u00een
\n\tindustrii conexe \u0219i consolid\u00e2nd pozi\u021bia Rom\u00e2niei pe pia\u021ba
\n\teuropean\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103. Investi\u021biile vor atrage capital
\n\tprivat \u0219i vor mobiliza resurse interne, reduc\u00e2nd dependen\u021ba de
\n\tfinan\u021bare extern\u0103 \u0219i cresc\u00e2nd rezilien\u021ba economic\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\n\tde locuri de munc\u0103 \u0219i dezvoltare regional\u0103
\nSe estimeaz\u0103
\n\tcrearea de mii de locuri de munc\u0103 \u00eenalt calificate, at\u00e2t direct
\n\t\u00een proiectele finan\u021bate, c\u00e2t \u0219i indirect, prin efectul de
\n\tantrenare asupra furnizorilor \u0219i prestatorilor de servicii.
\n\tDezvoltarea regional\u0103 va fi sus\u021binut\u0103 prin prioritizarea
\n\tinvesti\u021biilor \u00een zone cu poten\u021bial de cre\u0219tere, reduc\u00e2nd
\n\tdisparit\u0103\u021bile teritoriale \u0219i stimul\u00e2nd coeziunea social\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\n\tveniturilor bugetare
\nImplementarea proiectelor strategice va
\n\tgenera venituri suplimentare la bugetul de stat \u0219i la bugetele
\n\tlocale, prin taxe, impozite \u0219i contribu\u021bii sociale aferente noilor
\n\tactivit\u0103\u021bi economice. Modernizarea fiscal\u0103 \u0219i stimulentele
\n\tpentru conformare voluntar\u0103 vor reduce evaziunea \u0219i vor cre\u0219te
\n\tgradul de colectare a veniturilor publice.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\n\tdeficitului comercial \u0219i cre\u0219terea exporturilor
\nSchemele de
\n\tajutor de stat pentru sectoarele cu deficit comercial vor stimula
\n\tproduc\u021bia intern\u0103, substituind importurile \u0219i cresc\u00e2nd
\n\tcapacitatea de export a companiilor rom\u00e2ne\u0219ti.Fondurile
\n\tsuplimentare pentru Exim Banca Rom\u00e2neasc\u0103 vor facilita accesul la
\n\tpie\u021be externe, sus\u021bin\u00e2nd interna\u021bionalizarea \u0219i
\n\tcompetitivitatea exportatorilor rom\u00e2ni.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\n\tinov\u0103rii, digitaliz\u0103rii \u0219i tranzi\u021biei verzi\u00a0Granturile \u0219i
\n\tcreditele fiscale pentru cercetare-dezvoltare vor accelera adoptarea
\n\ttehnologiilor avansate, digitalizarea proceselor \u0219i dezvoltarea de
\n\tproduse inovatoare.
\nInvesti\u021biile \u00een tehnologii \u201ezero net\u201d
\n\t\u0219i eficien\u021b\u0103 energetic\u0103 vor contribui la atingerea \u021bintelor de
\n\tdecarbonizare \u0219i la cre\u0219terea sustenabilit\u0103\u021bii economiei.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\n\tlichidit\u0103\u021bii \u0219i predictibilit\u0103\u021bii pentru IMM-uri\u00a0Majorarea
\n\tplafonului pentru TVA la \u00eencasare va facilita cash-flow-ul
\n\toperatorilor economici, reduc\u00e2nd riscul de ne\u00eencasare \u0219i
\n\tblocajele financiare, \u00een special pentru \u00eentreprinderile mici \u0219i
\n\tmijlocii. Bonifica\u021biile fiscale \u0219i facilit\u0103\u021bile pentru
\n\tmicro\u00eentreprinderi vor reduce costurile administrative \u0219i vor
\n\t\u00eencuraja conformarea voluntar\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\n\tpie\u021bei de capital \u0219i a fondurilor de pensii
\nExtinderea
\n\tcadrului investi\u021bional pentru fondurile de pensii va canaliza
\n\tresurse semnificative c\u0103tre economia real\u0103, sus\u021bin\u00e2nd proiecte
\n\tproductive pe termen lung.
\nDeducerile pentru investi\u021bii pe
\n\tpia\u021ba de capital vor cre\u0219te gradul de educa\u021bie financiar\u0103 \u0219i
\n\tvor diversifica sursele de finan\u021bare pentru companii.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\n\tbugetar \u0219i sustenabilitate
\nDe\u0219i se estimeaz\u0103 o diminuare
\n\ttemporar\u0103 a veniturilor bugetare (de exemplu, -2,1 miliarde lei \u00een
\n\t2026), aceasta va fi compensat\u0103 pe termen mediu de cre\u0219terea
\n\tveniturilor din taxe \u0219i impozite generate de noile investi\u021bii \u0219i
\n\tde reducerea cheltuielilor bugetare prin modernizarea \u0219i
\n\teficientizarea administra\u021biei publice. M\u0103surile sunt concepute
\n\tpentru a asigura sustenabilitatea fiscal\u0103 pe termen mediu \u0219i lung,
\n\tcu efecte pozitive asupra stabilit\u0103\u021bii macroeconomice.<\/a><\/li>\n<\/ul>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Pachetul 3 de anun\u021bat joi de Executiv cuprinde o serie de m\u0103suri de relansare economic\u0103, dar \u0219i scheme…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":109835,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[448,1126,32,33,31,36,37,27,34,35,4656,25,9397,33484,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-109834","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-adrian-negrescu","9":"tag-analiza","10":"tag-breaking-news","11":"tag-breakingnews","12":"tag-cele-mai-populare-subiecte","13":"tag-featured-news","14":"tag-featurednews","15":"tag-headlines","16":"tag-latest-news","17":"tag-latestnews","18":"tag-masuri","19":"tag-news","20":"tag-pachetul-3","21":"tag-relansare-economica","22":"tag-ro","23":"tag-romana","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-stiri","27":"tag-titluri","28":"tag-top-stories","29":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116038993415659901","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/109834","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=109834"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/109834\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/109835"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=109834"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=109834"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=109834"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}