{"id":112057,"date":"2026-02-11T22:56:14","date_gmt":"2026-02-11T22:56:14","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/112057\/"},"modified":"2026-02-11T22:56:14","modified_gmt":"2026-02-11T22:56:14","slug":"intra-romania-in-recesiune","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/112057\/","title":{"rendered":"Intr\u0103 Rom\u00e2nia \u00een recesiune?"},"content":{"rendered":"

Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS) urmeaz\u0103 s\u0103 publice vineri datele care arat\u0103 dac\u0103 economia Rom\u00e2niei a intrat \u00een recesiune. Date cheie din economie, precum consumul \u0219i industria, indic\u0103 \u0219anse ridicate ca Rom\u00e2nia s\u0103 treac\u0103 printr-o recesiune tehnic\u0103. \u00cens\u0103 cifrele ar putea fi salvate de impulsul fiscal de la finalul anului. Totu\u0219i, o corec\u021bie ar fi necesar\u0103 \u0219i ar putea fi \u0219ansa pentru Rom\u00e2nia s\u0103 corecteze o serie de dezechilibre structurale.<\/p>\n

Guvernul a adoptat la jum\u0103tatea anului trecut dou\u0103 pachete de m\u0103suri fiscale care au dus la majorarea TVA, a accizelor, la reducerea cheltuielilor din educa\u021bie \u0219i t\u0103ierea sporurilor, \u00een \u00eencercarea de a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea European\u0103.<\/p>\n

Datele preliminare arat\u0103 c\u0103 primele m\u0103suri au fost corecte: deficitul<\/a> s-a redus de la 9,4% \u00een 2024 la 7,65% \u00een 2025, fondurile europene au fost deblocate, ratingul Rom\u00e2niei a r\u0103mas pe loc, iar costurile de \u00eemprumutut ale statului au sc\u0103zut.<\/p>\n

\u00cens\u0103 mediul de afaceri a semnalat deja c\u0103 resimte semnalele unei crize. Pre\u015fedintele Confedera\u0163iei Patronale Concordia, Dan \u015eucu,<\/a> a afirmat s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 c\u0103 \u00een multe sectoare de activitate economic\u0103 se simt \u201emugurii unei crize\u201d, generat\u0103 de cheltuirea \u201enejudicioas\u0103\u201d a banului public \u015fi de birocratizarea excesiv\u0103.<\/p>\n

– articolul continu\u0103 mai jos –<\/p>\n

Informal, al\u021bi oamenii de afaceri transmit la unison: au sc\u0103zut comenzile, s-au redus intr\u0103rile \u00een magazine, achizi\u021biile s-au contractat sau valoric sunt mai mici, ie\u0219irile la restaurant s-au r\u0103rit sau redus complet, popula\u021bia se \u00eemprumut\u0103 prin credite de consum la dob\u00e2nzi ridicate pentru a sus\u021bine traiul, iar companiile nu mai fac investi\u021bii mari.<\/p>\n

Declara\u021biile mediului de business nu sunt doar simple temeri subiective, ci se reflect\u0103 deja \u00een indicatorii statistici de \u00eenalt\u0103 frecven\u021b\u0103. M\u0103surile fiscale menite s\u0103 repare bugetul statului au \u00eenceput s\u0103 produc\u0103 efecte secundare \u00een economia real\u0103, \u00eencetinind consumul \u0219i investi\u021biile.<\/p>\n

Radiografia sectoarelor-cheie din ultimul trimestru al anului 2025 confirm\u0103 c\u0103 fr\u00e2na a fost tras\u0103 simultan pe mai multe planuri.<\/p>\n

Date oficiale de la Statistic\u0103: urmeaz\u0103 recesiune?<\/p>\n

Produsul Intern Brut al Rom\u00e2niei a fost \u00een al treilea trimestrul din 2025 cu 0,2% mai mic<\/a>, \u00een termeni reali, fa\u021b\u0103 de trimestrul 2 2025, conform datelor publicate anterior de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103.<\/p>\n

Vineri, 13 februarie, Statistica urmeaz\u0103\u00a0s\u0103 publice date semnal despre evolu\u021bia economiei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een ultimul trimestru din 2025.<\/p>\n

Dac\u0103 datele raportate de INS arat\u0103 o nou\u0103 sc\u0103dere a Produsului Intern Brut, atunci economia Rom\u00e2niei va fi oficial \u00een recesiune tehnic\u0103.<\/p>\n

Recesiunea tehnic\u0103 este definit\u0103, \u00een mod uzual, ca dou\u0103 trimestre consecutive de contrac\u021bie economic\u0103, m\u0103surat\u0103 prin evolu\u021bia PIB \u00een termeni reali, ajustat sezonier. O confirmare a sc\u0103derii \u0219i \u00een trimestrul IV ar indica faptul c\u0103 activitatea economic\u0103 a \u00eencetinit pe final de an.<\/p>\n

Indicatori precum consumul, produc\u021bia industrial\u0103, volumul construc\u021biilor, dar \u0219i evolu\u021bia credit\u0103rii \u0219i a exporturilor nete confirm\u0103 un astfel de scenariu.<\/p>\n

Motorul economiei, consumul, pierde din putere
\n\"Supermarket-cump\u0103r\u0103turi\"<\/p>\n

Sursa: Dreamstime<\/p>\n

Datele din comer\u021bul cu am\u0103nuntul indic\u0103 o r\u0103cire clar\u0103 a consumului \u00een ultimele luni din 2025.<\/p>\n

Dup\u0103 o sc\u0103dere \u00een octombrie, consumul \u0219i-a revenit u\u0219or \u00een noiembrie \u0219i decembrie. Totu\u0219i, cre\u0219terile sunt foarte mici. Practic, gospod\u0103riile nu mai reduc brusc cheltuielile, dar nici nu accelereaz\u0103 consumul.<\/p>\n

\u00cen termeni anuali, vedem trei luni consecutive de sc\u0103dere anual\u0103 a retailului. Contrac\u021bia de aproximativ 4% \u00een octombrie \u0219i noiembrie, urmat\u0103 de o sc\u0103dere mai moderat\u0103 de 2% \u00een decembrie, arat\u0103 c\u0103 popula\u021bia cump\u0103r\u0103 mai pu\u021bin dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu un an, semn c\u0103 persist\u0103 presiunea asupra puterii de cump\u0103rare \u0219i exist\u0103 o pruden\u021b\u0103 crescut\u0103 \u00een cheltuieli.<\/p>\n

Pentru o economie dependent\u0103 structural de consum ca cea a Rom\u00e2niei, acest lucru indic\u0103 faptul c\u0103 unul dintre principalii piloni ai cre\u0219terii economice, consumul, \u00eencepe s\u0103 \u00ee\u0219i piard\u0103 din for\u021b\u0103. Ba chiar el poate deveni un factor de fr\u00e2nare, \u00eentr-un moment \u00een care PIB-ul este deja \u00een sc\u0103dere trimestrial\u0103.<\/p>\n

Iar faptul c\u0103 rom\u00e2nii au pus fr\u00e2n\u0103 cheltuielilor chiar \u0219i \u00een luna s\u0103rb\u0103torilor cre\u0219te probabilitatea ca datele INS din 13 februarie s\u0103 confirme recesiunea tehnic\u0103.<\/p>\n

\u021ain salariile pasul cu infla\u021bia?
\n\"portofel<\/p>\n

FOTO: dreamstime.com<\/p>\n

Datele despre salarii arat\u0103 o imagine tipic\u0103 pentru o economie care \u00eencetine\u0219te: cre\u0219teri nominale \u00eenc\u0103 exist\u0103, dar puterea real\u0103 de cump\u0103rare este sub presiune \u00een contextul unei infla\u021bii de aproape 10%, \u00een timp ce sectorul public \u00eencepe s\u0103 joace un rol de fr\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Cre\u0219teri salariale lunare exist\u0103, dar sunt moderate: octombrie +0,9% net fa\u021b\u0103 de septembrie, noiembrie 2,2% net fa\u021b\u0103 de octombrie. Astfel, pe termen scurt, salariile continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103, ceea ce indic\u0103 faptul c\u0103 pia\u021ba muncii nu s-a deteriorat brusc. Nu exist\u0103 semnale de sc\u0103deri salariale sau ajust\u0103ri agresive \u00een mediul privat. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, economia nu arat\u0103 ca \u00eentr-o recesiune sever\u0103.<\/p>\n

\u00cens\u0103, anual, de\u0219i salariile cresc nominal, ele scad \u00een termeni reali.<\/p>\n

Nominal avem o cre\u0219tere net\u0103 de 4,3% \u00een octombrie 2025 fa\u021b\u0103 de octombrie 2024 \u0219i de 4,2% net \u00een noiembrie 2025 fa\u021b\u0103 de noiembrie 2024. \u00cens\u0103 indicatorul relevant pentru consum este salariul real: 95,0% \u00een octombrie (adic\u0103 o sc\u0103dere real\u0103 de ~5%) \u0219i 94,9% \u00een noiembrie (tot o sc\u0103dere real\u0103 de ~5%).<\/p>\n

Cu alte cuvinte, salariile cresc mai lent dec\u00e2t pre\u021burile. Practic, angaja\u021bii c\u00e2\u0219tig\u0103 mai mult pe h\u00e2rtie, dar pot cump\u0103ra mai pu\u021bin dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu un an.<\/p>\n

Drept urmare, puterea de cump\u0103rare se erodeaz\u0103, ceea ce explic\u0103 direct \u0219i de ce retailul este pe minus.<\/p>\n

\u00cen plus, \u00een ultimii ani, sectorul public a fost un stabilizator al consumului: salariile de la stat au crescut constant \u0219i au sus\u021binut cererea intern\u0103. \u00cen 2025, acest rol s-a diminuat, dup\u0103 ce\u00a0ponderea cheltuielilor<\/a> cu salariile bugetarilor a sc\u0103zut de la 9,4% \u00een PIB la 8,8%. Ajustarea a venit din \u00eenghe\u021b\u0103ri salariale, restric\u021bii la angaj\u0103ri \u0219i t\u0103ieri de sporuri.<\/p>\n

Asta \u00eenseamn\u0103: mai pu\u021bini bani noi intra\u021bi \u00een economie prin salarii publice, presiune mai mic\u0103 pe cre\u0219terea consumului \u0219i\u00a0un efect pro-ciclic: consolidarea fiscal\u0103 amplific\u0103 \u00eencetinirea.<\/p>\n

Drept urmare, sectorul public, care de obicei sus\u021binea consumul \u00een perioade de criz\u0103, a fost de data aceasta un factor de fr\u00e2nare.<\/p>\n

Astfel, din perspectiva salariilor, nu vedem o pr\u0103bu\u0219ire, dar exist\u0103 \u00een mod clar o r\u0103cire: veniturile popula\u021biei nu mai \u021bin pasul cu pre\u021burile, iar unul dintre principalele canale prin care economia a crescut \u00een ultimii ani \u2013 major\u0103rile salariale, mai ales \u00een sectorul public \u2013 se estompeaz\u0103.<\/p>\n

Semne din industrie: produc\u021bia fluctueaz\u0103, iar comenzile noi intr\u0103 \u00een sc\u0103dere
\n\"Produc\u021bie<\/p>\n

Sursa foto Liberty Gala\u021bi<\/p>\n

Datele din industrie vin s\u0103 confirme un tablou \u00eentunecat, cu produc\u021bie cu o evolu\u021bie ezitant\u0103, \u00een timp ce comenzile noi transmit un semnal mai clar de r\u0103cire.<\/p>\n

\u00cen octombrie, produc\u021bia industrial\u0103 a crescut u\u0219or fa\u021b\u0103 de luna precedent\u0103 (+0,4% ajustat sezonier) \u0219i a fost marginal peste nivelul din aceea\u0219i lun\u0103 a anului anterior (+0,2%). Este \u00eens\u0103 o cre\u0219tere foarte slab\u0103.<\/p>\n

\u00cen noiembrie, \u00eens\u0103, direc\u021bia se schimb\u0103: produc\u021bia scade cu 0,7% fa\u021b\u0103 de octombrie (serie ajustat\u0103) \u0219i reintr\u0103 pe minus \u0219i \u00een termeni anuali (-0,5%).<\/p>\n

Indicatorul care spune mai clar \u00eencotro se \u00eendreapt\u0103 industria este \u00eens\u0103 cel al comenzilor noi. \u00cen octombrie, acestea au crescut at\u00e2t fa\u021b\u0103 de luna precedent\u0103 (+4,8%), c\u00e2t \u0219i fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i lun\u0103 din 2024 (+1,9%), iar pe ansamblul primelor zece luni din an erau \u00eenc\u0103 pe plus. Asta indica, la acel moment, c\u0103 exist\u0103 \u00eenc\u0103 cerere care s\u0103 sus\u021bin\u0103 produc\u021bia \u00een lunile urm\u0103toare.<\/p>\n

\u00cen noiembrie apare \u00eens\u0103 o corec\u021bie puternic\u0103: comenzile noi scad cu 12,6% fa\u021b\u0103 de octombrie \u0219i cu 4,1% \u00een termeni anuali. Chiar dac\u0103 pe \u00eentreg anul 2025 ele r\u0103m\u00e2n \u00eenc\u0103 pe cre\u0219tere moderat\u0103 (circa +3,8%), dinamica lunar\u0103 indic\u0103 o sl\u0103bire vizibil\u0103 a cererii, at\u00e2t din pia\u021ba intern\u0103, c\u00e2t \u0219i din cea extern\u0103.<\/p>\n

Comenzile noi sunt un indicator avansat, iar sc\u0103derea lor se transmite, de regul\u0103, cu \u00eent\u00e2rziere \u00een produc\u021bia efectiv\u0103. Cu alte cuvinte, dac\u0103 trendul descendent se men\u021bine, industria ar putea avea luni mai slabe \u00een perioada urm\u0103toare.<\/p>\n

Astfel, produc\u021bia oscileaz\u0103 \u00een jurul stagn\u0103rii, iar comenzile noi \u00eencep s\u0103 se contracte, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 mediul industrial intr\u0103 \u00eentr-o faz\u0103 de pruden\u021b\u0103, cu cerere mai redus\u0103 \u0219i planuri de produc\u021bie mai conservatoare.<\/p>\n

Construc\u021biile, boom anual, dar \u00eencetinire brusc\u0103 de la o lun\u0103 la alta
\n\"Construc\u021bii\"<\/p>\n

Sursa: Dreamstime<\/p>\n

Sectorul construc\u021biilor arat\u0103 o imagine mixt\u0103 spre finalul lui 2025: pe de o parte, r\u0103m\u00e2ne unul dintre pu\u021binele domenii cu cre\u0219teri solide \u00een termeni anuali, pe de alt\u0103 parte, dinamica lunar\u0103 indic\u0103 o pierdere rapid\u0103 de ritm.<\/p>\n

\u00cen octombrie, volumul lucr\u0103rilor a fost aproape stagnant fa\u021b\u0103 de septembrie (+0,2% serie brut\u0103), iar \u00een termeni ajusta\u021bi sezonier a sc\u0103zut cu 2,0%, semn c\u0103 activitatea \u00eencepea deja s\u0103 \u00eencetineasc\u0103. \u00cen schimb, raportat la aceea\u0219i lun\u0103 din 2024, construc\u021biile erau \u00eenc\u0103 \u00eentr-o expansiune puternic\u0103, cu un avans de peste 13%. Acest lucru arat\u0103 c\u0103 sectorul a fost unul dintre motoarele importante ale economiei \u00een 2025, sus\u021binut probabil de investi\u021biile publice \u0219i proiectele finan\u021bate din fonduri europene.<\/p>\n

\u00cen noiembrie apare \u00eens\u0103 o corec\u021bie clar\u0103. Fa\u021b\u0103 de octombrie, lucr\u0103rile de construc\u021bii scad cu 5,8% \u00een termeni ajusta\u021bi sezonier, o contrac\u021bie semnificativ\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 lun\u0103. \u00cen termeni anuali, imaginea devine mult mai temperat\u0103: seria ajustat\u0103 arat\u0103 doar o cre\u0219tere marginal\u0103, de 0,4%, ceea ce indic\u0103 faptul c\u0103 avansul puternic din lunile anterioare \u00eencepe s\u0103 se estompeze.<\/p>\n

Pia\u021ba imobiliar\u0103 a \u00eencetinit vizibil
\n\"cl\u0103dire-reziden\u021bial-locuin\u021be\"<\/p>\n

Sursa: Dreamstime<\/p>\n

Pia\u021ba imobiliar\u0103 din Rom\u00e2nia a \u00eencetinit vizibil \u00een 2025.\u00a0Volumul tranzac\u021biilor a sc\u0103zut la nivel na\u021bional, cu corec\u021bii mai accentuate \u00een Bucure\u0219ti \u0219i Ilfov, principalele motoare ale pie\u021bei. Iar finalul de an a adus o fr\u00e2n\u0103 puternic\u0103 a v\u00e2nz\u0103rilor.<\/p>\n

Anul 2025 a marcat o majorare a TVA-ului \u00een imobiliare, care pare c\u0103 a afectat puternic pia\u021ba. De la 1 august 2025, a disp\u0103rut TVA-ul redus de 9% pentru anumite locuin\u021be noi, iar cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, ceea ce a dus la o majorare inclusiv \u00een cazul locuin\u021belor noi ne\u00eencadrabile la cota redus\u0103 de TVA.<\/p>\n

Acest lucru a dus la o \u201egrab\u0103\u201d a finaliz\u0103rii tranzac\u021biilor imobiliare p\u00e2n\u0103 la 1 august, pentru ca proprietarii s\u0103 mai poat\u0103 beneficia de TVA redus.<\/p>\n

Dup\u0103 majorarea TVA la finalul verii, \u00eens\u0103, pia\u021ba a fr\u00e2nat puternic. \u00cen ultimul trimestru din 2025 au fost v\u00e2ndute 40.244 unit\u0103\u021bi la nivel na\u021bional. Asta reprezint\u0103 un minus de 10,8% fa\u021b\u0103 de trimestrul 3 din 2025 \u0219i un minus de 17,7% fa\u021b\u0103 de ultimul trimestru din 2024. \u00cen decembrie a avut loc o u\u0219oar\u0103 revenire lunar\u0103, dar v\u00e2nz\u0103rile au r\u0103mas sub nivelul din 2024.<\/p>\n

Creditarea cre\u0219te lent, popula\u021bia continu\u0103 s\u0103 se \u00eemprumute pentru consum, dar firmele fr\u00e2neaz\u0103
\n\"plata<\/p>\n

Sursa foto: Dreamstime.com<\/p>\n

Datele privind creditul neguvernamental la finalul anului 2025 reflect\u0103 o economie \u00een care investi\u021biile productive (firmele) sunt \u00een retragere, \u00een timp ce popula\u021bia continu\u0103 s\u0103 se \u00eendatoreze \u00een lei, de\u0219i cu o vitez\u0103 \u00een sc\u0103dere.<\/p>\n

\u00cen octombrie, creditarea firmelor \u00een lei a sc\u0103zut cu 0,8% fa\u021b\u0103 de luna precedent\u0103 \u0219i cu 2,6% fa\u021b\u0103 de 2024. Tendin\u021ba s-a accentuat \u00een noiembrie (-1,2% lunar, -3,9% anual). \u00cen decembrie, sc\u0103derea a devenit sever\u0103: -1,9% fa\u021b\u0103 de noiembrie \u0219i un declin anual de 6,4%.<\/p>\n

Astfel, companiile rom\u00e2ne\u0219ti evit\u0103 creditele \u00een lei, probabil din cauza dob\u00e2nzilor mari \u0219i a perspectivelor economice sumbre.<\/p>\n

Spre deosebire de firme, popula\u021bia a continuat s\u0103 ia credite \u00een lei, dar ritmul lunar a \u00eencetinit vizibil pe parcursul trimestrului al patrulea: cre\u0219terea lunar\u0103 a sc\u0103zut de la 0,7% \u00een octombrie , la 0,5% \u00een noiembrie \u0219i la doar 0,3% \u00een decembrie. Totu\u0219i, raportat la anul trecut, creditarea popula\u021biei \u00een lei r\u0103m\u00e2ne pe plus cu peste 10%.<\/p>\n

Tendin\u021ba arat\u0103 astfel c\u0103 popula\u021bia \u00eenc\u0103 se \u00eemprumut\u0103, probabil pentru consum \u0219i locuin\u021be, prin refinan\u021b\u0103ri sau credite de nevoi personale.<\/p>\n

Pia\u021ba muncii rezist\u0103, dar apar primele semne de sl\u0103bire
\n\"\u0219omaj,<\/p>\n

Sursa: Dreamstime<\/p>\n

Pia\u021ba muncii nu confirm\u0103, deocamdat\u0103, o recesiune. Rata \u0219omajului r\u0103m\u00e2ne relativ sc\u0103zut\u0103 \u0219i stabil\u0103, de\u0219i num\u0103rul persoanelor f\u0103r\u0103 loc de munc\u0103 este mai mare dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu un an.<\/p>\n

\u00cen octombrie, rata \u0219omajului a cobor\u00e2t la 5,9%, de la 6,1% \u00een septembrie, iar num\u0103rul \u0219omerilor a sc\u0103zut la 487.300 persoane. A fost \u00eens\u0103 mai mare dec\u00e2t \u00een aceea\u0219i lun\u0103 din 2024, ceea ce arat\u0103 c\u0103, dincolo de fluctua\u021biile lunare, tendin\u021ba de fond \u00eencepe s\u0103 se inverseze.<\/p>\n

\u00cen noiembrie, indicatorul urc\u0103 din nou la 6,0%, iar num\u0103rul \u0219omerilor cre\u0219te la aproape 494.000. \u00cen decembrie, rata \u0219omajului r\u0103m\u00e2ne la 6,0%, iar num\u0103rul \u0219omerilor se stabilizeaz\u0103 la acela\u0219i nivel. Practic, finalul de an arat\u0103 o pia\u021b\u0103 a muncii care nu se deterioreaz\u0103 brusc, dar nici nu mai \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te.<\/p>\n

\u00cens\u0103 \u00een toate cele trei luni, num\u0103rul \u0219omerilor este mai mare dec\u00e2t \u00een 2024, cu aproximativ 30.000-40.000 de persoane. Anun\u021burile din business au confirmat: Mii de angaja\u021bi<\/a> \u0219i-au pierdut locurile de munc\u0103 \u00een 2025, dup\u0103 reorganiz\u0103ri de afaceri, \u00eenchideri de fabrici sau restructur\u0103ri \u00een IT.<\/p>\n

Exporturile cresc \u00een continuare, dar importurile se reduc dup\u0103 sc\u0103derea cererii interne
\n\"portul<\/p>\n

Sursa foto: G4Media\/ Andreea Pavel<\/p>\n

Balan\u021ba comercial\u0103 din ultimul trimestru al anului 2025 reflect\u0103 o schimbare de paradigm\u0103: deficitul comercial \u00eencepe s\u0103 se corecteze.<\/p>\n

\u00cen ultimii ani, Rom\u00e2nia a importat masiv pentru a satisface apetitul de consum stimulat de cre\u0219teri salariale, \u00een special \u00een sectorul bugetar. Datele actuale arat\u0103 o inversare: \u00een octombrie, importurile au sc\u0103zut cu 2,4% fa\u021b\u0103 de 2024, \u00een noiembrie, sc\u0103derea s-a accentuat la 5,3% fa\u021b\u0103 de anul precedent, iar \u00een decembrie, tendin\u021ba a r\u0103mas negativ\u0103, cu o sc\u0103dere de 0,4%.<\/p>\n

Sc\u0103derea deficitului comercial, o problem\u0103 structural\u0103 a Rom\u00e2niei, este de principiu o veste excelent\u0103 din punct de vedere macroeconomic. Ar \u00eensemna c\u0103 economia este mai pu\u021bin dependent\u0103 de importuri \u0219i se poate baza pe ce produce intern.<\/p>\n

\u00cens\u0103 structural pare s\u0103 nu fi existat schimb\u0103ri majore. Exporturile au avut momente de cre\u0219tere, \u00eens\u0103 volumele r\u0103m\u00e2n mult sub importuri.<\/p>\n

Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu a existat neap\u0103rat un reviriment al produc\u021biei interne, ci deficitul comercial s-a redus mai degrab\u0103 pe fondul colapsului cererii interne, ca urmare a\u00a0sc\u0103derii consumului intern, dup\u0103 reducerea unor venituri care anterior alimentau acest consum, cum ar fi cele ale bugetarilor.<\/p>\n

Impulsul fiscal ar putea salva cifrele<\/p>\n

Un element crucial care ar putea r\u0103sturna calculele recesiunii tehnice este execu\u021bia bugetar\u0103 de la finalul anului.<\/p>\n

Dup\u0103 primele trei trimestre, deficitul era de doar 5,39% din PIB (aproximativ 102,47 miliarde de lei).<\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103, Rom\u00e2nia a \u00eencheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din Produsul intern brut, puternic mai jos dec\u00e2t deficitul de 9,4% din 2024 \u0219i sub cel prognozat de Finan\u021be, de 8,4% din PIB.<\/p>\n

A\u0219adar, m\u0103surile fiscale adoptate \u00een cursul anului 2025 au avut un impact semnificativ de reducere a cheltuielilor.<\/p>\n

Dar statul tot a trebuit s\u0103 \u201epompeze\u201d \u00een economie aproximativ 2,26 puncte procentuale din PIB doar \u00een ultimul trimestru.<\/p>\n

Acest impuls fiscal ar putea contrabalansa sc\u0103derile din retail \u0219i industrie.<\/p>\n

Statul a pl\u0103tit facturi restante c\u0103tre constructori \u0219i a accelerat proiecte de investi\u021bii pentru a nu pierde fonduri.<\/p>\n

Iar aceste sume se contabilizeaz\u0103 direct \u00een PIB.<\/p>\n

A\u0219adar, \u00eentrebarea cheie pentru datele de vineri este: A fost acest impuls fiscal suficient de puternic pentru a anula contrac\u021bia din mediul privat?<\/p>\n

\u00cenceputul lui 2026: continu\u0103 problemele\u00a0<\/p>\n

Anul 2026 vine cu o continuare a problemelor economice. Indicatorul care m\u0103soar\u0103 starea de spirit a economiei rom\u00e2ne\u0219ti arat\u0103 c\u0103 recesiunea este deja \u201einstalat\u0103\u201d \u00een mintea consumatorului.<\/p>\n

Indicatorul de Sentiment Economic (ESI) a cobor\u00e2t \u00een ianuarie la 92,3 puncte, de la 93,1 \u00een decembrie, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd pentru a noua lun\u0103 consecutiv \u00een teritoriu asociat recesiunii. Faptul c\u0103 suntem sub acest nivel de nou\u0103 luni consecutiv arat\u0103 c\u0103 nu avem de-a face cu o sperietur\u0103 trec\u0103toare, ci cu un pesimism cronic.<\/p>\n

Potrivit anali\u0219tilor Erste, consumatorii r\u0103m\u00e2n \u201eexcesiv de pesimi\u0219ti\u201d, pe fondul efectelor persistente ale m\u0103surilor de consolidare fiscal\u0103 \u0219i al infla\u021biei ridicate. A\u0219tept\u0103rile privind situa\u021bia financiar\u0103 viitoare, situa\u021bia economic\u0103 general\u0103, inten\u021biile de achizi\u021bii majore \u0219i evaluarea situa\u021biei financiare trecute s-au \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bit toate \u00een ianuarie fa\u021b\u0103 de luna precedent\u0103.<\/p>\n

\u00cenmatricul\u0103rile de autoturisme noi au sc\u0103zut puternic \u00een ianuarie 2026. De asemenea, produc\u021bia auto din Rom\u00e2nia a \u00eenceput anul pe minus de aproape 7%. Sc\u0103derea a venit majoritar de la Dacia, care a redus produc\u021bia cu 14%, \u00een timp ce Ford a crescut u\u0219or. Datele vin dup\u0103 ce\u00a0produc\u0163ia de autovehicule a cobor\u00e2t deja la 545.510 unit\u0103\u0163i \u00een 2025, o sc\u0103dere de 2,6% fa\u0163\u0103 de recordul din 2024.<\/p>\n

Din mediul de business, semnalele sunt de a\u0219teptare, eficientizare, reticen\u021b\u0103 \u00een dezvoltare, am\u00e2nare a investi\u021biilor \u0219i extinderilor.<\/p>\n

Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei estimeaz\u0103 c\u0103, \u00een primul trimestru, Rom\u00e2nia va \u00eenregistra o stagnare.<\/p>\n

Pentru anul 2026, at\u00e2t Guvernul, c\u00e2t \u0219i cele mai mari institu\u021bii de credit estimeaz\u0103 c\u0103 cre\u0219terea economic\u0103 va fi \u00een jurul nivelului de 1%.<\/p>\n

De ce Rom\u00e2nia avea nevoie de o corec\u021bie?<\/p>\n

Datele INS pentru ultimul trimestru al anului 2025 vor ar\u0103ta, cel mai probabil, fie o contrac\u021bie economic\u0103, fie o stagnare. \u00cen aceste condi\u021bii, Rom\u00e2nia s-ar afla de facto \u00eentr-o recesiune tehnic\u0103.<\/p>\n

Totu\u0219i, o recesiune tehnic\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 automat o criz\u0103 economic\u0103 profund\u0103. Ea indic\u0103 mai degrab\u0103 o faz\u0103 de r\u0103cire a economiei, \u00een care companiile produc mai pu\u021bin, investi\u021biile \u00eencetinesc, iar cererea intern\u0103 pierde din ritm. Impactul real depinde de amploarea \u0219i durata contrac\u021biei.<\/p>\n

Pentru Rom\u00e2nia, o recesiune tehnic\u0103 poate fi \u0219i o corec\u021bie necesar\u0103 a unor dezechilibre structurale: cre\u0219terea economic\u0103 din ultimii ani a fost \u00een mare parte alimentat\u0103 de consum. Consumul puternic s-a transpus \u00een importuri masive pentru a satisface cererea intern\u0103 nesustenabil\u0103. Consumul a fost la r\u00e2ndul s\u0103u sus\u021binut de major\u0103ri salariale din sectorul public. Acestea au fost sus\u021binute de cheltuieli uria\u0219e ale statului, care s-au dus \u00een cel mai mare deficit din Uniunea European\u0103. Iar deficitul s-a transpus \u00een \u00eemprumuturi masive, la cele mai mari dob\u00e2nzi din UE, care au crescut rapid \u0219i datoria public\u0103 a \u021b\u0103rii.<\/p>\n

A\u0219adar, \u00een termeni practici, o recesiune tehnic\u0103 poate fi chiar benefic\u0103: economia Rom\u00e2niei are \u0219ansa s\u0103 recalibreze aceste dezechilibre f\u0103r\u0103 a provoca \u0219ocuri majore \u0219i poate preg\u0103ti terenul pentru o cre\u0219tere mai sustenabil\u0103 pe termen mediu, prin investi\u021bii.<\/p>\n

Important: r\u0103cirea economiei de acum este departe de criza economic\u0103 din 2008, care a fost o criz\u0103 sistemic\u0103 a credit\u0103rii. Ce vedem ast\u0103zi este mai degrab\u0103 o corec\u021bie a economiei \u0219i o r\u0103cire temporar\u0103, nu o criz\u0103 sistemic\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS) urmeaz\u0103 s\u0103 publice vineri datele care arat\u0103 dac\u0103 economia Rom\u00e2niei a intrat \u00een…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":112058,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[32,33,31,120,2846,35150,4846,9318,2105,36,37,27,35151,5883,1212,13531,34,35,6296,25,18241,8574,6702,35152,6718,35153,41,40,38,39,2951,26,28,29,30,35154,35155],"class_list":{"0":"post-112057","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-titluri","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-constructii","12":"tag-consum","13":"tag-corectie","14":"tag-credite","15":"tag-crestere-economica","16":"tag-deficit-bugetar","17":"tag-featured-news","18":"tag-featurednews","19":"tag-headlines","20":"tag-indicatorul-de-sentiment-economic","21":"tag-industrie","22":"tag-inflatie","23":"tag-ins","24":"tag-latest-news","25":"tag-latestnews","26":"tag-masuri-fiscale","27":"tag-news","28":"tag-piata-auto","29":"tag-piata-imobiliara","30":"tag-pib","31":"tag-productia-industriala","32":"tag-recesiune","33":"tag-recesiune-tehnica","34":"tag-ro","35":"tag-romana","36":"tag-romania","37":"tag-romanian","38":"tag-salarii","39":"tag-stiri","40":"tag-titluri","41":"tag-top-stories","42":"tag-topstories","43":"tag-vanzari-cu-amanuntul","44":"tag-vanzari-retail"},"share_on_mastodon":{"url":"","error":"Validation failed: Text character limit of 500 exceeded"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/112057","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=112057"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/112057\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/112058"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=112057"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=112057"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=112057"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}