{"id":114148,"date":"2026-02-14T19:35:08","date_gmt":"2026-02-14T19:35:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/114148\/"},"modified":"2026-02-14T19:35:08","modified_gmt":"2026-02-14T19:35:08","slug":"ce-inseamna-recesiunea-tehnica-si-de-ce-romania-nu-resimte-inca-o-criza-ca-in-2009-2010-explicatiile-profesorului-bogdan-glavan","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/114148\/","title":{"rendered":"Ce \u00eenseamn\u0103 \u201erecesiunea tehnic\u0103\u201d \u0219i de ce Rom\u00e2nia nu resimte \u00eenc\u0103 o criz\u0103 ca \u00een 2009-2010. Explica\u021biile profesorului Bogdan Gl\u0103van"},"content":{"rendered":"

Rom\u00e2nia a intrat oficial \u00een recesiune tehnic\u0103, dup\u0103 dou\u0103 trimestre consecutive de sc\u0103dere economic\u0103, arat\u0103 datele revizuite ale Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103. De\u0219i termenul aminte\u0219te de criza suferit\u0103 \u00een perioada 2009-2010, profesorul de economie Bogdan Gl\u0103van explic\u0103, pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d, de ce situa\u021bia actual\u0103 este fundamental diferit\u0103, dar \u0219i ce riscuri ascunde aceast\u0103 fr\u00e2nare brusc\u0103 a economiei.<\/p>\n

\t\t\t\"Ilustratie<\/p>\n

Ilustratie continand bancnote si monede de diverse valori. FOTO: Inquam Photos \/ Ioana Fredi-Avram<\/p>\n

Eticheta de \u201erecesiune tehnic\u0103\u201d apare \u00een momentul \u00een care o economie \u00eenregistreaz\u0103 sc\u0103deri \u00een dou\u0103 trimestre consecutive. Dincolo de defini\u021bia de manual, profesorul Gl\u0103van atrage aten\u021bia c\u0103 acest termen este unul conven\u021bional. Mult mai important\u0103 dec\u00e2t eticheta \u00een sine este tendin\u021ba de fond: economia Rom\u00e2niei a \u00eencetat s\u0103 mai func\u021bioneze la poten\u021bialul s\u0103u \u0219i stagneaz\u0103 de o perioad\u0103 lung\u0103.<\/p>\n

\u201eRecesiunea tehnic\u0103 este un termen conven\u021bional care define\u0219te dou\u0103 trimestre consecutive de sc\u0103dere economic\u0103. Nu acesta este \u00eens\u0103 lucrul cu adev\u0103rat relevant. Relevant este faptul c\u0103 aceast\u0103 recesiune tehnic\u0103 survine \u00een lan\u021b, de fapt se adaug\u0103 unei evolu\u021bii din ce \u00een ce mai proaste din ultimii ani, \u00een care cre\u0219terea economic\u0103 s-a apropiat, practic, de zero.\u00a0Dup\u0103 pandemie, economia \u0219i-a revenit \u00een 2021, dup\u0103 care, \u00eencep\u00e2nd cu 2022 \u0219i mai ales \u00een 2023, 2024 \u0219i 2025, ritmul de dezvoltare a tot sc\u0103zut, iar acum s-a apropiat de zero. Iar \u00een acest an probabil vom avea o cre\u0219tere economic\u0103 la final, \u00eens\u0103 ea este nereprezentativ\u0103, pentru c\u0103, \u00een realitate, \u00een structura economiei, majoritatea firmelor \u0219i a oamenilor sufer\u0103\u201d, explic\u0103 Bogdan Gl\u0103van.\u00a0\u00a0<\/p>\n

\t\t\tDe ce nu este o criz\u0103 vizibil\u0103, ca \u00een 2009-2010<\/p>\n

Mul\u021bi rom\u00e2ni se \u00eentreab\u0103 de ce, dac\u0103 suntem \u00een recesiune, nu vedem acelea\u0219i efecte devastatoare ca \u00een criza financiar\u0103 precedent\u0103: \u0219omaj masiv \u0219i pr\u0103bu\u0219irea nivelului de trai. Bogdan Gl\u0103van ofer\u0103 r\u0103spunsul: banii europeni.<\/p>\n

\u201eDac\u0103 nu am avea acest ajutor extern, am fi \u00eentr-o criz\u0103 similar\u0103 cu cea din 2010. Dac\u0103 ne uit\u0103m la c\u00e2t de mult se contract\u0103 volumele, produc\u021bia, veniturile multor cet\u0103\u021beni \u0219i firme, vedem c\u0103 trec printr-o perioad\u0103 foarte grea. Efectul global este salvat strict de fondurile europene.\u00a0Nu este la fel de grav tocmai pentru c\u0103 avem o compensare. Avem un impuls extern care compenseaz\u0103 greut\u0103\u021bile interne, iar acest impuls este ajutorul extern.\u00a0Dac\u0103 cineva \u00ee\u021bi d\u0103 bani, ai ce s\u0103 m\u0103n\u00e2nci chiar dac\u0103 nu ai loc de munc\u0103. Pe scurt, asta e situa\u021bia. Nu faci foamea fiindc\u0103 prime\u0219ti un ajutor. Dac\u0103 nu l-ai primi, ai avea o problem\u0103 serioas\u0103. \u00cen 2010, Rom\u00e2nia nici nu \u00eencepuse efectiv s\u0103 acceseze fondurile structurale. Era abia la \u00eenceput. Rom\u00e2nia era, cum s-ar spune, pe picioarele ei. Ast\u0103zi nu este pe picioarele ei. Este \u021binut\u0103 \u00eentr-o plas\u0103 de siguran\u021b\u0103 prin acest ajutor extern semnificativ\u201d, detaliaz\u0103 profesorul.<\/p>\n

\t\t\tEconomia real\u0103 \u201ea fr\u00e2nat\u201d<\/p>\n

Profesorul Gl\u0103van calculeaz\u0103 c\u0103, \u00een absen\u021ba fondurilor europene, Rom\u00e2nia ar fi \u00eenregistrat o pr\u0103bu\u0219ire economic\u0103 de 4%. Practic, recesiunea tehnic\u0103 actual\u0103 este varianta \u201eu\u0219oar\u0103\u201d a unei crize care, f\u0103r\u0103 fondurile UE, ar fi fost mult mai dur\u0103.<\/p>\n

\u201eFenomenul de fond r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 acela c\u0103 economiei i s-a pus fr\u00e2n\u0103. Economia Rom\u00e2niei ar fi trebuit s\u0103 accelereze dup\u0103 pandemie, mai ales c\u0103 am accesat cele mai mari ajutoare externe din istorie. Ar fi trebuit s\u0103 fie \u00een accelerare, nu \u00een fr\u00e2nare\u201d, avertizeaz\u0103 economistul.<\/p>\n

\t\t\t\u201eDob\u00e2nzile sunt mari pentru c\u0103 avem infla\u021bie mare\u201d<\/p>\n

\u00centrebat dac\u0103 Banca Na\u021bional\u0103 ar trebui s\u0103 intervin\u0103 prin reducerea ratei dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 pentru a da un impuls economiei, profesorul Gl\u0103van a explicat c\u0103 scad\u0103rea economiei nu are leg\u0103tur\u0103 cu decizia pur administrativ\u0103 de reducere a dob\u00e2nzilor:<\/p>\n

‘Nu, pentru c\u0103 nu exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u00eentre recesiunea tehnic\u0103 \u0219i decizia administrativ\u0103 asupra dob\u00e2nzilor.\u00a0Dob\u00e2nda este, \u00een esen\u021b\u0103, un fenomen de pia\u021b\u0103. Politicienii vor \u00eentotdeauna dob\u00e2nzi mai mici, dar nu conteaz\u0103 doar ce spune banca central\u0103 sau guvernul. Dac\u0103 dob\u00e2nzile scad artificial \u0219i oamenii simt c\u0103 \u00ee\u0219i pierd economiile, retrag banii din b\u0103nci.\u00a0Am v\u0103zut asta \u00een SUA \u0219i \u00een Marea Britanie, \u00een cazul guvernului condus de Liz Truss, care a rezistat foarte pu\u021bin. Pie\u021bele reac\u021bioneaz\u0103 imediat. \u00cen Rom\u00e2nia dob\u00e2nzile sunt mari pentru c\u0103 avem infla\u021bie mare \u0219i pentru c\u0103 Rom\u00e2nia este perceput\u0103 ca o \u021bar\u0103 riscant\u0103. Nu doar politic, ci prin prisma politicilor publice. Rom\u00e2nia are un deficit bugetar mare \u0219i finan\u021be publice dezechilibrate”.<\/p>\n

\u00cen opinia sa, \u00een dob\u00e2nzile ar putea sc\u0103dea doar dup\u0103 ce infla\u021bia se va reduce.\u00a0<\/p>\n

\u201eInvestitorii cer dob\u00e2nzi mai mari tocmai pentru a compensa acest risc. Singura solu\u021bie este reducerea deficitului bugetar \u0219i sc\u0103derea infla\u021biei. Abia atunci vom vedea, probabil chiar mai repede dec\u00e2t ne a\u0219tept\u0103m, o sc\u0103dere natural\u0103 a dob\u00e2nzilor\u201d, a conchis Bogdan Gl\u0103van.<\/p>\n

Potrivit\u00a0Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103, \u00een trimestrul 4 din 2025<\/a>, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a sc\u0103zut cu 1,9%. Fa\u0163\u0103 de acela\u015fi trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut a \u00eenregistrat o sc\u0103dere cu 1,6%.\u00a0<\/p>\n

De asemenea, INS a rectificat semnificativ datele anun\u021bate anterior,\u00a0cu sc\u0103deri de -0,4% pe primele dou\u0103 trimestre ale anului 2024, fiind \u00eenregistrat\u0103 \u0219i \u00een acea perioad\u0103 recesiune tehnic\u0103. De asemenea, primul trimestru al anului 2025, anun\u021bat ini\u021bial cu o cre\u0219tere de 0,1%, a fost rectificat la -0,6%.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Rom\u00e2nia a intrat oficial \u00een recesiune tehnic\u0103, dup\u0103 dou\u0103 trimestre consecutive de sc\u0103dere economic\u0103, arat\u0103 datele revizuite ale…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":114149,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[9319,32,33,31,542,36,37,27,34,35,25,35153,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-114148","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-titluri","8":"tag-bogdan-glavan","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-criza-economica","13":"tag-featured-news","14":"tag-featurednews","15":"tag-headlines","16":"tag-latest-news","17":"tag-latestnews","18":"tag-news","19":"tag-recesiune-tehnica","20":"tag-ro","21":"tag-romana","22":"tag-romania","23":"tag-romanian","24":"tag-stiri","25":"tag-titluri","26":"tag-top-stories","27":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116070666919856663","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/114148","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=114148"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/114148\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/114149"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=114148"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=114148"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=114148"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}