{"id":114640,"date":"2026-02-15T14:06:11","date_gmt":"2026-02-15T14:06:11","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/114640\/"},"modified":"2026-02-15T14:06:11","modified_gmt":"2026-02-15T14:06:11","slug":"povestea-romancei-cu-studii-la-harvard-si-mit-care-studiaza-galaxiile-si-materia-intunecata-cel-mai-negativ-lucru-este-desconsiderarea-carierei-in-familie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/114640\/","title":{"rendered":"Povestea rom\u00e2ncei cu studii la Harvard \u0219i MIT care studiaz\u0103 galaxiile \u0219i materia \u00eentunecat\u0103. \u201eCel mai negativ lucru este desconsiderarea carierei \u00een familie\u201c"},"content":{"rendered":"

De la olimpiadele din liceu la laboratoarele MIT \u0219i Harvard, Ioana Zelko a transformat curiozitatea \u00eentr-o carier\u0103 de cercetare. Azi, studiaz\u0103 materia \u00eentunecat\u0103 \u0219i folose\u0219te inteligen\u021ba artificial\u0103 pentru a \u00een\u021belege mai bine universul.<\/p>\n

\t\t\t\"La<\/p>\n

La MIT, Ioana a descoperit fizica experimental\u0103. FOTO: arhiva personal\u0103<\/p>\n

Uneori, drumul spre \u0219tiin\u021b\u0103 \u00eencepe cu o simpl\u0103 \u00eentrebare. \u00cen cazul Ioanei Zelko (33 de ani), totul a pornit din curiozitatea, dar \u0219i din dorin\u021ba de a \u00een\u021belege cum func\u021bioneaz\u0103 lumea, pas cu pas, f\u0103r\u0103 promisiuni mari \u0219i f\u0103r\u0103 planuri dinainte trasate. A crescut \u00eentr-o familie de ingineri, \u00eentr-un mediu care i-a l\u0103sat libertatea s\u0103 exploreze. \u00centreb\u0103rile din copil\u0103rie au devenit, \u00een timp, pasiune pentru matematic\u0103, apoi pentru fizic\u0103, iar olimpiadele au fost primul cadru \u00een care a \u00eenv\u0103\u021bat ce \u00eenseamn\u0103 perseveren\u021ba.\u00a0<\/p>\n

Ani mai t\u00e2rziu, acela\u0219i spirit de explorare a dus-o de la Bucure\u0219ti la universit\u0103\u021bi din Ivy League unde \u0219i-a format cariera de cercet\u0103toare \u0219i a \u00eenceput s\u0103 studieze materia \u00eentunecat\u0103 \u0219i felul \u00een care inteligen\u021ba artificial\u0103 poate contribui la \u00een\u021belegerea universului. Dincolo de rezultate \u0219i distinc\u021bii, Ioana vorbe\u0219te despre \u0219tiin\u021b\u0103 ca despre un proces de c\u0103utare continu\u0103 \u2013 un loc \u00een care efortul \u0219i r\u0103bdarea au aceea\u0219i valoare ca descoperirile. \u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c a stat de vorb\u0103 cu Ioana Zelko despre parcursul ei, despre ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 faci \u0219tiin\u021b\u0103 \u00een lume \u0219i despre felul \u00een care curiozitatea poate deveni o form\u0103 de libertate.<\/p>\n

\t\t\tDe la \u201eVia\u021ba cu Louie\u201c la primul manual de fizic\u0103<\/p>\n

C\u00e2nd se g\u00e2nde\u0219te la copil\u0103rie, Ioana Zelko \u00ee\u0219i aminte\u0219te mai ales sentimentul de libertate. Mama o \u00eencuraja s\u0103 fie curioas\u0103, s\u0103 \u00eencerce lucruri, s\u0103 mearg\u0103 la spectacole sau evenimente care i-ar putea aprinde vreo pasiune. \u201e\u00cencerca s\u0103-mi fac\u0103 programul \u00eenc\u00e2t s\u0103 ajung la teatru, orice oportunitate de care auzea prin ora\u0219\u201c. Bunica s-a pensionat c\u00e2nd s-a n\u0103scut ea, ca s\u0103-i fie aproape, iar atmosfera de acas\u0103 era una calm\u0103 \u0219i cald\u0103. \u201eAm avut o comunicare foarte bun\u0103 cu familia. Am fost foarte norocoas\u0103 s\u0103 \u00eei am pe to\u021bi acas\u0103\u201c.\u00a0<\/p>\n

Zece ani mai t\u00e2rziu s-a n\u0103scut sora ei, \u201eun element pozitiv\u201c, dar p\u00e2n\u0103 atunci partenera de joac\u0103 era veri\u0219oara Liana. Petreceau ore \u00eentregi \u00eempreun\u0103, se uitau la \u201eVia\u021ba cu Louie\u201c \u0219i g\u0103seau mereu ceva nou de f\u0103cut. Palatul Copiilor a fost locul unde Ioana a \u00eenceput s\u0103 descopere lumea \u00een felul ei. A f\u0103cut tenis c\u00e2\u021biva ani, apoi s-a \u00eenscris la tot ce i s-a p\u0103rut interesant. \u201e\u00centr-un an, m-am \u00eenscris la vreo opt cursuri \u00een acela\u0219i timp. A trebuit s\u0103 mai renun\u021b, dar am \u00eencercat \u0219i un curs de astronomie acolo. Era un club, era \u0219i un telescop pe Palatul Copiilor, o resurs\u0103 foarte bun\u0103\u201c.\u00a0<\/p>\n

P\u0103rin\u021bii, am\u00e2ndoi ingineri, au fost reperele ei naturale. \u201eMama mi-a spus clar, de c\u00e2nd eram mic\u0103, c\u0103 pot face STEM, ca femeie. Vedeam asta \u00een cas\u0103, \u00een felul \u00een care ea reu\u0219ise\u201c. Cu tat\u0103l, lucrurile se transformau mereu \u00een experimente: \u201eEl repara multe lucruri prin cas\u0103 \u0219i \u00eemi amintesc de ni\u0219te conversa\u021bii \u00een care l-am \u00eentrebat \u00abcum func\u021bioneaz\u0103 asta, cum sudezi aici?\u00bb. \u0218i mi-a zis c\u0103 o s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b la fizic\u0103, mai \u00eencolo\u201c.\u00a0<\/p>\n

C\u00e2nd Ioana a pus pentru prima dat\u0103 m\u00e2na pe un manual de fizic\u0103, \u00eenainte de clasa a VI-a, a sim\u021bit c\u0103 intr\u0103 \u00eentr-o lume nou\u0103: \u201eIntroducerea era despre Nautilus \u0219i cum func\u021bioneaz\u0103 motorul nuclear \u00een el. Eram entuziasmat\u0103, m\u0103 g\u00e2ndeam \u00abwow, o s\u0103 \u00een\u021beleg toate chestiile astea\u00bb. Bine\u00een\u021beles, fizica din clasa a VI-a este de \u00eencep\u0103tori \u0219i nu aveam s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b atunci cum func\u021bioneaz\u0103 un motor nuclear. Dar m\u0103car mi-a dat un sentiment de \u00abe posibil la un moment dat\u00bb\u201c.\u00a0<\/p>\n

Drumul spre \u0219tiin\u021b\u0103 a \u00eenceput \u00eens\u0103 cu matematica. \u201e\u00cen \u0219coala primar\u0103, doamna \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare Ursache mi s-a p\u0103rut c\u0103 mi-a deschis pofta de a \u00eenv\u0103\u021ba. Iar din clasa a VI-a am avut o doamn\u0103 profesoar\u0103, Achim Cristina, care era extraordinar\u0103\u201c. Ioana \u00ee\u0219i aminte\u0219te c\u0103 aceasta avea un mod de a-i face pe elevi s\u0103 se implice cu adev\u0103rat \u00een ce \u00eenv\u0103\u021bau, nu doar s\u0103 re\u021bin\u0103 mecanic. Apoi, firesc, competi\u021biile au venit ca o continuare a curiozit\u0103\u021bii. \u00centr-o perioad\u0103 \u00een care internetul abia se dezvolta \u00een Rom\u00e2nia, concursurile, care au ajutat-o mai t\u00e2rziu pe Ioana, erau o bun\u0103 surs\u0103 de a sc\u0103pa de plictiseal\u0103. \u201eM\u0103 entuziasmau \u00eentreb\u0103rile pe care nu le mai auzisem niciodat\u0103 \u0219i mi se p\u0103rea interesant c\u0103 am o or\u0103 \u0219i jum\u0103tate s\u0103 rezolv c\u00e2te o problem\u0103. Cu c\u00e2t f\u0103ceam mai multe, cu at\u00e2t devenea \u0219i mai posibil s\u0103 pot s\u0103 le rezolv. \u00cemi amintesc \u0219i acum multe dintre problemele pe care le aveam la olimpiade, pentru c\u0103 erau at\u00e2t de marcante, adic\u0103 \u00eemi d\u0103deau at\u00e2t de mult de g\u00e2ndit dup\u0103 aceea\u201c.\u00a0<\/p>\n

\t\t\t\"Imediat<\/p>\n

Imediat dup\u0103 liceu, Ioana a ajuns la MIT. FOTO: arhiva personal\u0103<\/p>\n

\t\t\tCum se formeaz\u0103 o minte \u0219tiin\u021bific\u0103<\/p>\n

\u00centr-un fel, liceul a fost primul mare pariu pe care l-a f\u0103cut cu ea \u00eens\u0103\u0219i. \u00cen 2006 a ales Colegiul Interna\u021bional de Informatic\u0103 din Bucure\u0219ti (ICHB) pentru c\u0103 acolo preda profesoara Rodica Ionescu, despre care auzise la olimpiadele de fizic\u0103 din gimnaziu. \u201e\u00cen timp ce eram \u00een clasa a VII-a \u0219i a VIII-a auzisem de dumneaei. \u0218tiam c\u0103 pred\u0103 fizic\u0103 la un nivel mai puternic \u0219i c\u0103 lucra atunci la ICHB. Am avut \u0219ansa s\u0103 primesc o burs\u0103\u201c. Avea doar 14 ani \u0219i, spune acum, decizia i s-a p\u0103rut uria\u0219\u0103. \u201eMi s-a p\u0103rut un drum pe care nu \u00eemi era clar ce va fi; era un sistem nou. Eram doar dou\u0103 persoane \u00een clas\u0103 care mergeam la Olimpiada de Fizic\u0103. Nu era o cale b\u0103tut\u0103, cum e acum\u201c. \u00cen realitate, a fost \u00eenceputul unei perioade care i-a definit felul de a fi: munc\u0103, disciplin\u0103 \u0219i curiozitate continu\u0103.<\/p>\n

De acolo, lucrurile au \u00eenceput s\u0103 se a\u0219eze \u00een jurul competi\u021biilor. Preg\u0103tirea, entuziasmul etapelor, orele lungi de lucru au devenit o rutin\u0103 care i se potrivea. \u00cen clasa a IX-a, Ioana a intrat pentru prima dat\u0103 \u00een lotul Rom\u00e2niei la Olimpiada Interna\u021bional\u0103 de \u0218tiin\u021be pentru Juniori. \u201eA fost prima oar\u0103 c\u00e2nd am zburat cu avionul, \u00een Brazilia. Familia mea a fost pozitiv marcat\u0103 de experien\u021b\u0103. Chiar recent vorbeam cu bunica mea \u0219i mi-a spus c\u00e2t de mult s-a bucurat pentru mine\u201c.\u00a0<\/p>\n

Mai mult dec\u00e2t clasamentele sau medaliile, o \u021bineau \u00een priz\u0103 problemele \u00een sine \u2013 logica din spatele lor, senza\u021bia c\u0103 poate ajunge la un r\u0103spuns printr-un ra\u021bionament. \u201eCel mai greu pas mi s-a p\u0103rut mereu calificarea \u00een lotul Rom\u00e2niei. Erau mul\u021bi elevi pasiona\u021bi \u0219i foarte buni. \u00cenv\u0103\u021bam a\u0219a de mult, \u00eenc\u00e2t ajungeam s\u0103 am \u00eentreb\u0103ri deschise, care nu fuseser\u0103 rezolvate\u201c. Poate partea ei preferat\u0103 era tocmai asta \u2013 faptul c\u0103 problemele veneau din cercetare, din \u0219tiin\u021ba actual\u0103, \u0219i \u00eei d\u0103deau sentimentul c\u0103 atinge ceva real, nu doar teorie din manual.<\/p>\n

\t\t\tOmul, baza universului<\/p>\n

Odat\u0103 intrat\u0103 \u00een ritmul interna\u021bional, Ioana a \u00eenceput s\u0103 adune experien\u021be \u0219i medalii. A ob\u021binut Medalia de Aur la Olimpiada Interna\u021bional\u0103 de Astronomie \u0219i Astrofizic\u0103 (Iran, 2009), Medalia de Bronz la Olimpiada Interna\u021bional\u0103 de Fizic\u0103 (Croa\u021bia, 2010), Medalia de Bronz la Olimpiada Interna\u021bional\u0103 de Astronomie (China, 2009). A primit Premiul Leprince Ringuet (\u00c9cole Polytechnique de Paris \u0219i CNRS\/IN2P3, 2009), Premiul IFA (Institutul de Fizic\u0103 Atomic\u0103 Bucure\u0219ti, 2009), Premiul de Excelen\u021b\u0103 al Ministerului Educa\u021biei (2007-2009), Premiul de Onoare al Prim\u0103riei Bucure\u0219ti (2008) \u0219i Premiul Na\u021bional la Olimpiada Na\u021bional\u0103 de Fizic\u0103 (2007-2009). \u00cen 2010 a ob\u021binut un scor perfect la Olimpiada Na\u021bional\u0103 de Astrofizic\u0103.<\/p>\n

\u00ce\u0219i aminte\u0219te exact de momentul \u00een care a sim\u021bit c\u0103 a evoluat, diferen\u021ba de la un an la altul la Olimpiada de Astrofizic\u0103. \u201e\u00cen clasa a X-a am fost \u00een Indonezia, am luat men\u021biune, ceea ce era ok, dar echipa Rom\u00e2niei \u00eencerca de obicei s\u0103 ia medalie. \u00cen anul urm\u0103tor am luat aur\u201c. R\u00e2de c\u00e2nd poveste\u0219te asta, ca \u0219i cum ar vorbi despre un drum care pur \u0219i simplu s-a construit pas cu pas. \u201e\u00cencercam s\u0103 nu m\u0103 g\u00e2ndesc niciodat\u0103 la competi\u021bie. M\u0103 interesa mai mult c\u0103 am un nou hop de trecut, o \u0219ans\u0103 s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b ceva. Olimpiadele mi-au dat structur\u0103 \u0219i comunitate. Cuno\u0219team oameni din alte \u021b\u0103ri, profesori care \u00ee\u0219i dedicau timpul voluntar ca s\u0103 ne preg\u0103teasc\u0103\u201c.\u00a0<\/p>\n

Vorbind despre acei ani, Ioana nu uit\u0103 s\u0103 men\u021bioneze \u0219i oamenii care au avut un rol direct \u00een felul \u00een care s-a format. \u201eDoamna Ionescu a fost, pentru mine, timp de patru ani, un mentor extraordinar. \u00cemi amintesc c\u0103 ne lua \u015faorme din banii ei, ca s\u0103 lucr\u0103m peste multe ore. St\u0103team \u00eentre cinci \u0219i opt ore. Profesorii aveau un mod de a ne face s\u0103 ne sim\u021bim c\u0103 putem. Indiferent ce se \u00eent\u00e2mpla \u0219i ce loc luai, erai felicitat. Dac\u0103 nu-\u021bi ie\u0219ea ceva, \u021bi se explica de ce, dar \u021bi se spunea \u0219i c\u0103 e normal, pentru c\u0103 ai o limitare, copil fiind\u201c.\u00a0<\/p>\n

Chiar dac\u0103 preg\u0103tirea putea s\u0103 devin\u0103 intens\u0103, totul se \u00eent\u00e2mpla \u00eentr-o energie bun\u0103, cu colegi care se sus\u021bineau \u0219i reu\u0219eau s\u0103 se \u0219i distreze din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd: \u201eColegii mai mari mi-au dat informa\u021bii importante; \u00eemi amintesc de Maria, care era cu doi ani mai mare dec\u00e2t mine. Mi-a spus c\u0103 pot s\u0103 aplic la facult\u0103\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate. La acea vreme, nici nu aveam idee despre ce voi face dup\u0103 clasa a XII-a\u201c.<\/p>\n

\t\t\t\u201eC\u00e2t de norocoas\u0103 sunt c\u0103 pot s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la Univers\u201c<\/p>\n

Dup\u0103 patru ani de liceu tr\u0103i\u021bi \u00eentre formule, ore lungi de preg\u0103tire \u0219i euforia olimpiadelor, Ioana Zelko termina ICHB \u00een 2010 ca \u0219ef\u0103 de promo\u021bie. Urm\u0103torul pas era, la propriu, la cap\u0103tul lumii: Massachusetts Institute of Technology (MIT). Procesul de admitere l-a f\u0103cut integral online, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi ajuns m\u0103car o dat\u0103 \u00een campus. \u201eC\u00e2nd am fost admis\u0103, mi s-a p\u0103rut c\u0103 am g\u0103sit locul care mi se potrive\u0219te cel mai mult din lume. De\u0219i nu ajunsesem \u00eenc\u0103 acolo, deja eram \u00eendr\u0103gostit\u0103 de facultate\u201c. MIT p\u0103rea un loc unde pasiunea era o limb\u0103 comun\u0103. \u201eNivelul de nerdiness (n.r. \u2013 pasiune) era foarte mare\u201c, spune r\u00e2z\u00e2nd. \u201eErau oameni pasiona\u021bi, aveau cluburi pentru orice: hacking, robo\u021bi, software, chestii f\u0103cute pur \u0219i simplu din pl\u0103cere. Intrai \u00een camerele colegilor \u0219i vedeai experimente peste tot\u201c.\u00a0<\/p>\n

\t\t\t\"Ioana<\/p>\n

Ioana \u00ee\u0219i dedica fiecare zi pentru a studia Universul. FOTO: Unsplash<\/p>\n

Pentru Ioana, una dintre cele mai importante descoperiri a fost, pe l\u00e2ng\u0103 nivelul academic, sistemul \u00een sine. MIT oferea burse complete \u00een func\u021bie de veniturile familiei, astfel c\u0103 pentru studen\u021bii interna\u021bionali, competi\u021bia era uria\u0219\u0103. Practic, spune Ioana, un candidat din afara Statelor Unite ale Americii are \u0219anse de admitere de patru ori mai mici \u2013 doar \u00een jur de o sut\u0103 de locuri sunt deschise anual pentru studen\u021bii interna\u021bionali. \u201eSalariile combinate ale p\u0103rin\u021bilor mei erau sub nivelul de s\u0103r\u0103cie din SUA. Am intrat direct la full ride \u2013 deci aveam totul acoperit. E foarte greu s\u0103 g\u0103se\u0219ti facult\u0103\u021bi care fac asta pentru studen\u021bi interna\u021bionali, pentru c\u0103 au nevoie de donatori special pentru acele locuri\u201c.\u00a0<\/p>\n

Finan\u021barea includea \u0219i o component\u0103 practic\u0103: studen\u021bii trebuiau s\u0103 munceasc\u0103 pentru o parte din cheltuieli. Pentru Ioana, a fost o oportunitate: \u201eMIT oferea cercetare pl\u0103tit\u0103, la salariul minim pe or\u0103. A\u0219a c\u0103 am putut s\u0103 fac cercetare din primul an \u0219i asta m-a ajutat enorm\u201c. P\u00e2n\u0103 la finalul facult\u0103\u021bii, acumulase deja experien\u021b\u0103 suficient\u0103, care a ajutat-o mai t\u00e2rziu, \u00een dosarul de aplicare la doctorat.\u00a0<\/p>\n

\t\t\tPre\u021bul performan\u021bei<\/p>\n

Primele luni la MIT au fost un amestec de entuziasm \u0219i descoperire, \u00eentr-un loc unde curiozitatea \u0219i implicarea p\u0103reau reguli de baz\u0103. \u201eOamenii f\u0103ceau totul din pasiune; spre exemplu, cluburi \u0219i evenimente organizate voluntar. Asta mi s-a p\u0103rut foarte tare la societatea american\u0103: ideea de a contribui f\u0103r\u0103 s\u0103 \u021bi-o cear\u0103 nimeni\u201c.\u00a0<\/p>\n

\u00cens\u0103 toate veneau cu un pre\u021b, ritmul put\u00e2nd fi adesea cople\u0219itor. \u201eEra o zical\u0103: you can choose only two out of three \u2013 sleep, social life and academics (n.r. \u2013 po\u021bi alege doar dou\u0103 dintre trei: somnul, via\u021ba social\u0103 \u0219i studiile)\u201c. Ioana detaliaz\u0103 c\u0103 acum, s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 este prioritizat\u0103, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care presiunea este real\u0103 \u0219i din ce \u00een ce mai des resim\u021bit\u0103, mai ales \u00een zona academic\u0103. \u201eNu venea neap\u0103rat de la facultate, ci mai degrab\u0103 de la noi, studen\u021bii. Mul\u021bi se l\u0103udau c\u0103 n-au dormit toat\u0103 noaptea \u0219i au reu\u0219it s\u0103-\u0219i termine treaba. Era un fel de m\u00e2ndrie, dar nu e deloc s\u0103n\u0103tos. E important s\u0103 ai un ritm echilibrat, cu pauze \u0219i odihn\u0103. Pe mine m-a ajutat c\u0103 f\u0103ceam totul din pl\u0103cere, nu din obliga\u021bie\u201c.\u00a0<\/p>\n

Tot la MIT, Ioana a descoperit fizica experimental\u0103, partea ei preferat\u0103 din tot domeniul. \u201eMi se p\u0103rea cea mai aproape de ideea de descoperire a universului. Constant, g\u00e2ndul meu era: c\u00e2t de norocoas\u0103 sunt c\u0103 pot s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la univers \u0219i s\u0103 am o slujb\u0103 care chiar m\u0103 las\u0103 s\u0103 lucrez la asta\u201c.\u00a0<\/p>\n

\u00cen cadrul programului de cercetare pentru studen\u021bi, i s-a dat un proiect neobi\u0219nuit pentru v\u00e2rsta \u0219i statutul ei: crearea a jum\u0103tate dintr-un telescop. \u201eCealalt\u0103 jum\u0103tate era sarcina unui doctorand. Noi doi am construit sistemul \u00eempreun\u0103 \u0219i am lucrat doi ani \u0219i jum\u0103tate la el. Mi s-a p\u0103rut o responsabilitate uria\u0219\u0103. De asta am \u0219i primit premiul pentru cel mai bun proiect experimental c\u00e2nd am terminat facultatea\u201c. Telescopul era special pentru c\u0103 folosea 64 de antene care func\u021bionau prin interferometrie \u2013 adic\u0103 toate captau acela\u0219i semnal din spa\u021biu din unghiuri u\u0219or diferite, iar apoi datele erau combinate, ca un puzzle, pentru a ob\u021bine o imagine mult mai clar\u0103 \u0219i detaliat\u0103 dec\u00e2t ar fi putut produce o singur\u0103 anten\u0103. \u201eP\u00e2n\u0103 atunci se combinaser\u0103 maximum 16 antene. Noi am dus num\u0103rul la 64. Scopul era s\u0103 putem observa o etap\u0103 din evolu\u021bia universului at\u00e2t de veche, \u00eenc\u00e2t galaxiile nici m\u0103car nu se formaser\u0103 \u00eenc\u0103\u201c. Ioana explic\u0103 simplu ideea din spatele proiectului: \u201eC\u00e2nd vezi o fotografie cu Soarele, vezi cum era el acum opt minute. La Andromeda, vezi ceva de acum 2,5 milioane de ani. Cu c\u00e2t te ui\u021bi mai departe, cu at\u00e2t te \u00eentorci mai mult \u00een timp\u201c.\u00a0<\/p>\n

Munca propriu-zis\u0103 era o combina\u021bie \u00eentre fizic\u0103 \u0219i inginerie electronic\u0103: undele radio colectate de antene erau digitizate \u0219i procesate \u00een timp real. \u201eNu puteam stoca tot ce venea de la 64 de antene, a\u0219a c\u0103 trebuia s\u0103 calibr\u0103m \u0219i s\u0103 proces\u0103m semnalele pe loc. Asta era partea mea\u201c. Dup\u0103 doi ani de lucru, proiectul s-a mutat \u00een afara laboratorului. \u201eAm pus totul \u00eentr-o ma\u0219in\u0103 uria\u0219\u0103 \u0219i am mers \u00een Maine, o zon\u0103 unde nu erau interferen\u021be radio. Am stat acolo vreo dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. \u0218tiam din laborator c\u0103 totul merge, dar alta e c\u00e2nd \u00eel pui \u00een practic\u0103 \u0219i vezi datele reale. A fost momentul \u0103la c\u00e2nd am zis: da, func\u021bioneaz\u0103. \u0218i a meritat fiecare or\u0103 petrecut\u0103 \u00een laborator\u201c.\u00a0<\/p>\n

\t\t\tPrima hart\u0103 3D a prafului din Calea Lactee<\/p>\n

Dup\u0103 anii plini de experimente de la MIT, \u00een 2014, Ioana sim\u021bea c\u0103 vrea s\u0103 priveasc\u0103 fizica dintr-un unghi diferit. Nu doar s\u0103 construiasc\u0103 instrumente care descoper\u0103 universul, ci s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 mai bine teoriile din spatele lor. A r\u0103mas \u00een acela\u0219i stat, Massachusetts, dar a mers mai departe, la Harvard, unde a f\u0103cut \u0219i masteratul, \u0219i doctoratul, \u0219i unde a trecut treptat de la fizica experimental\u0103 la cea teoretic\u0103. \u201ePractic, asta e tema carierei mele: m\u0103 tot mut, \u00eencerc s\u0103 acop\u0103r c\u00e2t mai multe \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleg cum func\u021bioneaz\u0103 subdomeniile \u00eempreun\u0103. Odat\u0103 ce cuno\u0219ti un domeniu nou, \u00eencepi s\u0103 ai perspective noi\u201c.\u00a0<\/p>\n

La doctorat a lucrat la trei proiecte mari, dar cel mai notabil a fost cel \u00een care a realizat prima hart\u0103 3D a temperaturii prafului din Calea Lactee. A fost genul de proiect care i-a pus la \u00eencercare r\u0103bdarea \u0219i curiozitatea \u00een acela\u0219i timp, un amestec \u00eentre analiz\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i imagina\u021bie, cum spune ea.<\/p>\n

\u00cen paralel cu cercetarea, Ioana a \u00eenceput un alt capitol: a condus lotul SUA la Olimpiada Interna\u021bional\u0103 de Astronomie \u0219i Astrofizic\u0103. \u201eA fost un lucru care mi-a dat foarte mult\u0103 fericire. Era o schimbare de ritm \u0219i m\u0103 ajuta s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n blocat\u0103 doar \u00een cercetare. Era altfel de munc\u0103 \u2013 eram voluntar\u0103, la fel ca toat\u0103 lumea implicat\u0103\u201c. A pornit de la zero: a pus pe picioare procesul de selec\u021bie, a conceput subiecte, a organizat preg\u0103tirile \u0219i, \u00een final, deplasarea echipei. \u201eLa \u00eenceput era a two man job, f\u0103ceam totul. Apoi, am reu\u0219it s\u0103 cre\u0219tem organiza\u021bia, s\u0103 avem \u00een jur de 40 de voluntari activi \u0219i s\u0103 atragem primele fonduri pentru costurile de deplasare\u201c.\u00a0<\/p>\n

\t\t\t\"A<\/p>\n

A condus lotul SUA la Olimpiada Interna\u021bional\u0103 de Astronomie \u0219i Astrofizic\u0103. FOTO: arhiva personal\u0103<\/p>\n

Spre deosebire de sistemul din Rom\u00e2nia, \u00een SUA olimpiadele nu au sprijin guvernamental \u2013 totul func\u021bioneaz\u0103 prin ini\u021biativ\u0103 \u0219i voluntariat. \u201eNu aveam cui s\u0103 raport\u0103m. E \u0219i un minus, dar \u0219i un mare plus, pentru c\u0103 ne d\u0103 libertate total\u0103. Puteam s\u0103 lu\u0103m decizii, \u00een mod independent\u201c. La un moment dat, munca a ajuns la 20 de ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, dar Ioana spune c\u0103 o f\u0103cea cu pl\u0103cere. \u201eS\u0103 vezi studen\u021bi pe care i-ai preg\u0103tit luni de zile este ceva care \u00ee\u021bi ofer\u0103 satisfac\u021bie. \u00cen cercetare, rezultatele vin greu. La Olimpiade, vezi imediat impactul\u201c.\u00a0<\/p>\n

Astrofizica, explic\u0103 ea, nu e o materie pe care o \u00eent\u00e2lne\u0219ti \u00een mod normal la \u0219coal\u0103, iar competi\u021biile devin uneori singura cale prin care elevii ajung s\u0103 afle c\u0103 exist\u0103. \u201ePentru mul\u021bi, e prima dat\u0103 c\u00e2nd aud de domeniul acesta. A\u0219a a fost \u0219i pentru mine. Am auzit c\u0103 se organizeaz\u0103 o olimpiad\u0103, m-am \u00eentrebat ce e asta \u0219i m-am \u00eenscris\u201c. Astfel, dintre elevii preg\u0103ti\u021bi de ea, unii au ajuns ulterior s\u0103 studieze astrofizica. \u201eAsta e partea cea mai important\u0103 pentru mine: c\u0103 reu\u0219im s\u0103-i atragem, s\u0103 le ar\u0103t\u0103m c\u0103 se poate construi o carier\u0103 real\u0103 \u00een domeniul acesta\u201c.\u00a0<\/p>\n

\t\t\t\u201eCel mai negativ lucru este desconsiderarea carierei \u00een familie\u201c<\/p>\n

Dup\u0103 doctorat, Ioana Zelko a urmat o alt\u0103 tranzi\u021bie \u2013 din SUA \u00een Canada. \u00cen lumea academic\u0103, explic\u0103 Ioana, e aproape o regul\u0103 nescris\u0103 s\u0103 te mu\u021bi \u00eentre universit\u0103\u021bi, ca s\u0103 te expui la perspective noi. \u201eAm primit dou\u0103 oferte: una la University of California, Los Angeles (UCLA), \u0219i una \u00een Canada. Cea din California era un postdoctorat clasic, \u00eentr-un proiect de cercetare sub coordonarea unui profesor. Cea din Canada era un fellowship \u2013 adic\u0103 e\u0219ti complet independent, \u00ee\u021bi alegi singur direc\u021biile \u0219i proiectele\u201c.\u00a0<\/p>\n

A lucrat mai \u00eent\u00e2i la UCLA, unde a \u00eenceput s\u0103 studieze materia \u00eentunecat\u0103 folosind lentile gravita\u021bionale \u2013 un domeniu complet nou pentru ea, la grani\u021ba dintre fizic\u0103 \u0219i observa\u021bie astronomic\u0103. Postul din Canada, fellowshipul de la Institutul de Astrofizic\u0103, l-a putut am\u00e2na doar un an. Dup\u0103 perioada petrecut\u0103 la UCLA, s-a mutat acolo, atras\u0103 de reputa\u021bia centrului \u00een studiile de cosmologie. \u201eMi s-a p\u0103rut o oportunitate excelent\u0103. Acolo am continuat lucrul pe materie \u00eentunecat\u0103 \u0219i pe praful interstelar, dou\u0103 direc\u021bii care m-au \u021binut mereu curioas\u0103\u201c.\u00a0<\/p>\n

\t\t\tO zi de lucru printre galaxii\u00a0<\/p>\n

Ioana e genul de cercet\u0103toare care nu se opre\u0219te la o singur\u0103 frontier\u0103 a \u0219tiin\u021bei. Azi, lucreaz\u0103 acolo unde fizica se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu inteligen\u021ba artificial\u0103 \u2013 ca bursier Eric and Wendy Schmidt AI Science, un program interna\u021bional care sprijin\u0103 cercetarea la intersec\u021bia dintre date \u0219i univers. \u201e\u00cen \u0219tiin\u021b\u0103, AI-ul e folosit de cel pu\u021bin dou\u0103 decenii, doar c\u0103 nu-i spuneam a\u0219a. Algoritmii de optimizare, de procesare a datelor, toate erau acolo, doar c\u0103 acum s-au adunat sub umbrela asta\u201c, subliniaz\u0103 ea.<\/p>\n

Programul e g\u00e2ndit pentru oameni care vor s\u0103 aplice tehnicile de \u00eenv\u0103\u021bare automat\u0103 \u00een cercetare. Printre diversele sarcini, Ioana lucreaz\u0103 la un proiect ambi\u021bios: un agent AI care studiaz\u0103 materia \u00eentunecat\u0103, combin\u00e2nd mai multe sisteme de machine learning, pentru a analiza datele. Munca e full-time \u0219i, practic, reprezint\u0103 etapa dinaintea unei cariere universitare. \u201eAm predat \u0219i \u00eenainte de doctorat, sub coordonarea unui profesor, dar mi-am dat seama c\u0103 m\u0103 atrage mai mult cercetarea. Dac\u0103 a\u0219 preda, a\u0219 vrea s\u0103 o fac \u00een paralel cu munca de cercetare. Doar predarea nu mi s-ar potrivi \u2013 \u00eemi place prea mult partea de descoperire\u201c.\u00a0<\/p>\n

Zilele ei sunt organizate aproape ca ni\u0219te mici experimente de productivitate. \u201e\u00cencerc s\u0103 am dou\u0103-trei proiecte \u00een paralel \u0219i \u00eemi fac o list\u0103 la \u00eenceputul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. M\u0103 asigur c\u0103 am c\u00e2teva ore ne\u00eentrerupte de lucru, \u00een care pot s\u0103 m\u0103 concentrez total, f\u0103r\u0103 distrageri\u201c. Pauzele sunt obligatorii, spune ea, chiar dac\u0103 disciplina din anii de olimpiade o f\u0103cea c\u00e2ndva s\u0103 rezolve probleme ore \u00een \u0219ir: \u201eAtunci puteam sta cinci ore concentrat\u0103. Acum, maximum dou\u0103, f\u0103r\u0103 pauz\u0103\u201c.\u00a0<\/p>\n

Restul zilei se umple cu seminare, discu\u021bii \u0219i mult\u0103 programare sau coding. \u201eMunca \u00een sine e foarte mult\u0103 teorie, scris de articole, dar \u0219i programare. \u00cen momentul actual, chiar \u0219i \u00een fizica teoretic\u0103 trebuie s\u0103 \u0219tii s\u0103 codezi\u201c. Una dintre p\u0103r\u021bile preferate r\u0103m\u00e2ne prezentarea rezultatelor, la conferin\u021be sau \u00eent\u00e2lniri \u00eentre cercet\u0103tori. \u201eS\u0103 vorbe\u0219ti despre munca ta e una dintre cele mai satisf\u0103c\u0103toare p\u0103r\u021bi. Munce\u0219ti luni \u00eentregi la birou \u0219i, c\u00e2nd \u00een sf\u00e2r\u0219it o explici altora, \u021bi se clarific\u0103 de ce o faci. Atunci sim\u021bi c\u0103 are sens\u201c.\u00a0<\/p>\n

\t\t\tDiscriminarea st\u0103 \u00een nuan\u021be<\/p>\n

Ioana face parte din genera\u021bia de femei care \u0219i-au construit cariera \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 de tranzi\u021bie, c\u00e2nd lucrurile au \u00eenceput s\u0103 se mi\u0219te \u00een direc\u021bia potrivit\u0103, dar nu complet. Spune c\u0103 a avut norocul s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 oameni care au \u00eencurajat-o, de\u0219i au existat momente \u00een care diferen\u021bele s-au sim\u021bit. \u201eA\u0219 spune c\u0103 exist\u0103 ni\u0219te factori care trebuie lua\u021bi \u00een considerare pentru fete, \u00een cariera \u00een \u0219tiin\u021b\u0103. Am \u00eent\u00e2lnit ni\u0219te biasuri \u00een timpul carierei mele, dar sunt mult mai pu\u021bine dec\u00e2t oamenii care nu le au sau care aleg con\u0219tient s\u0103 ac\u021bioneze \u00eempotriva lor\u201c.\u00a0<\/p>\n

\t\t\t\"Ioana<\/p>\n

Ioana a reu\u0219it s\u0103 se afirme \u00eentr-o lume \u00eenc\u0103 etichetat\u0103 drept a b\u0103rba\u021bilor. FOTO: arhiva personal\u0103<\/p>\n

\u00ce\u0219i aminte\u0219te cum, \u00eenc\u0103 din \u0219coala general\u0103, a sim\u021bit c\u0103 \u00een unele momente era privit\u0103 altfel pentru simplul fapt c\u0103 era fat\u0103. Cu toate astea, \u0219coala a \u00eencurajat-o s\u0103 mearg\u0103 mai departe, la fel \u0219i liceul. \u201eLa un moment dat, cineva mi-a spus c\u0103 femeile nu pot face fizic\u0103, c\u0103 nu o s\u0103 pot merge la olimpiad\u0103 pentru c\u0103 sunt fat\u0103. \u0218i m\u0103 uitam la persoana aia \u0219i m\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 au mai fost at\u00e2tea \u00eenaintea mea\u201c. Alte d\u0103\u021bi, remarcile din jur aveau mai degrab\u0103 o doz\u0103 de prejudecat\u0103 incon\u0219tient\u0103 dec\u00e2t de rea-voin\u021b\u0103. Era acel tip de compliment care vine la pachet cu o limitare ascuns\u0103, ca \u0219i cum performan\u021ba ei era remarcabil\u0103 doar raportat la alte fete. Oamenii din jur o l\u0103udau, spun\u00e2ndu-i c\u0103 ar putea fi \u201ecea mai bun\u0103 fat\u0103 de la olimpiad\u0103\u201c. \u201eNu le trecea prin minte c\u0103 poate a\u0219 putea fi cea mai bun\u0103 persoan\u0103 de la olimpiad\u0103\u201c, explic\u0103 ea nuan\u021bele.\u00a0<\/p>\n

Vorbe\u0219te \u0219i despre micile adapt\u0103ri pe care femeile ajung uneori s\u0103 le fac\u0103 involuntar: vocea cobor\u00e2t\u0103, gesturile controlate, efortul de a p\u0103rea mai autoritare. \u201eVoiam neap\u0103rat s\u0103 nu m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 trebuie s\u0103 intru \u00eentr-o camer\u0103 \u0219i s\u0103-mi fie team\u0103 c\u0103 nu sunt ascultat\u0103\u201c.\u00a0<\/p>\n

\t\t\tPuterea exemplului<\/p>\n

Unul dintre lucrurile care au contat cel mai mult, spune ea, a fost vizibilitatea, faptul c\u0103 a avut mereu \u00een jur femei care \u00eei ar\u0103tau, prin propriul exemplu, c\u0103 se poate. \u201eE esen\u021bial s\u0103 ai modele. Eu am avut profesoare de matematic\u0103 \u0219i de fizic\u0103 care erau extraordinare. C\u00e2nd auzeam afirma\u021bii de genul \u00abfemeile nu pot\u00bb, m\u0103 g\u00e2ndeam imediat la ele. Puteau rezolva orice problem\u0103\u201c.\u00a0<\/p>\n

La facultate, lucrurile s-au schimbat. \u00cen ciuda faptului c\u0103 jum\u0103tate dintre studen\u021bi erau femei, nu a avut nicio profesoar\u0103 de fizic\u0103. \u201eExista o traiectorie clar\u0103: la doctorat se mai echilibrau lucrurile, dar la nivel de facultate erau aproape doar b\u0103rba\u021bi\u201c. \u00cen ultimii ani \u00eens\u0103, spune c\u0103 lucrurile s-au mi\u0219cat \u00eentr-o direc\u021bie bun\u0103, iar mediul universitar e tot mai deschis pentru femeile care aleg o carier\u0103 \u00een \u0219tiin\u021b\u0103. \u201eAcum sunt mult mai multe cadre didactice femei. \u0218i c\u00e2nd vezi pe cineva care a reu\u0219it, \u00ee\u021bi dai seama c\u0103 p\u0103rerile din societate nu mai sunt at\u00e2t de relevante\u201c.\u00a0<\/p>\n

De-a lungul parcursului ei academic, Ioana a auzit tot felul de ciud\u0103\u021benii \u2013 de\u0219i astfel de situa\u021bii sunt rare, spune c\u0103 cea mai stranie situa\u021bie \u00eent\u00e2lnit\u0103 vine, surprinz\u0103tor, nu din mediul profesional, nici din societate. \u201eCred c\u0103 cel mai negativ lucru e desconsiderarea carierei \u00een familie. Nu mi s-a \u00eent\u00e2mplat mie personal, dar am v\u0103zut diferen\u021ba de sprijin \u00eentre fete \u0219i b\u0103ie\u021bi, iar asta vine de acas\u0103. Familiile nu o fac cu inten\u021bie rea, ci dintr-un fel de protec\u021bie, se g\u00e2ndesc c\u0103 fiicelor le va fi mai greu \u00eentr-un mediu dominat de b\u0103rba\u021bi\u201c.\u00a0<\/p>\n

Ioana este de p\u0103rere c\u0103 solu\u021bia e una simpl\u0103, \u00een mod teoretic, dar greu de aplicat \u00een practic\u0103: neutralitatea. \u201eCred c\u0103 ar trebui s\u0103 fim mai neutri c\u00e2nd d\u0103m sfaturi copiilor. Academia s-a schimbat enorm fa\u021b\u0103 de 2010-2014, iar lumea \u00een general se mi\u0219c\u0103 foarte repede. Ce \u0219tim noi azi s-ar putea s\u0103 nu mai fie valabil peste 20 de ani. Las\u0103 copilul s\u0103 vad\u0103 singur ce i se potrive\u0219te\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"De la olimpiadele din liceu la laboratoarele MIT \u0219i Harvard, Ioana Zelko a transformat curiozitatea \u00eentr-o carier\u0103 de…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":114641,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[35757,32,33,31,36,37,35758,9482,27,74,230,34,35,25,41,40,38,39,35759,192,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":{"0":"post-114640","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-astrofizica","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-femei-in-stiinta","15":"tag-fizica","16":"tag-headlines","17":"tag-international","18":"tag-interviu","19":"tag-latest-news","20":"tag-latestnews","21":"tag-news","22":"tag-ro","23":"tag-romana","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-stem","27":"tag-stiinta","28":"tag-stiri","29":"tag-titluri","30":"tag-top-stories","31":"tag-topstories","32":"tag-world","33":"tag-world-news","34":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116075035635339107","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/114640","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=114640"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/114640\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/114641"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=114640"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=114640"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=114640"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}