{"id":115535,"date":"2026-02-16T19:31:11","date_gmt":"2026-02-16T19:31:11","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/115535\/"},"modified":"2026-02-16T19:31:11","modified_gmt":"2026-02-16T19:31:11","slug":"16-februarie-ziua-in-care-romania-a-renuntat-la-organizarea-administrativa-tipic-sovietica-si-a-reinfiintat-judetele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/115535\/","title":{"rendered":"16 februarie, ziua \u00een care Rom\u00e2nia a renun\u021bat la organizarea administrativ\u0103 tipic sovietic\u0103 \u0219i a re\u00eenfiin\u021bat jude\u021bele"},"content":{"rendered":"

Pe 16 februarie, \u00een 1603, s-a n\u0103scut pictorul italian Giovanni Battista Carlone, iar \u00een 1902, inginerul agronom Teodor Bordeianu, membru titular al Academiei Rom\u00e2ne. \u00cen aceea\u0219i zi, dar \u00een 1968, Rom\u00e2nia a renun\u021bat la organizarea administrativ\u0103 tipic sovietic\u0103 –\u00a0 pe regiuni \u0219i raioane – \u0219i a re\u00eenfiin\u021bat jude\u021bele.<\/p>\n

\t\t\t\"Vizita<\/p>\n

Vizita conduc\u0103torilor de partid \u015fi de stat \u00een regiunea Mure\u015f Autonom\u0103 Maghiar\u0103 Fototeca IICCMER<\/p>\n

\t\t\t1603: s-a n\u0103scut pictorul italian Giovanni Battista Carlone\u00a0<\/p>\n

Giovanni Battista Carlone s-a n\u0103scut la Genova \u0219i tot acolo a murit, \u00een 1684, \u00eentr-un ora\u0219 care i-a fost atelier, scen\u0103 \u0219i destin. Crescut \u00eentr-o familie \u00een care arta era o tradi\u021bie \u2013 tat\u0103l sculptor, rudele sculptori, fratele pictor format la Roma \u2013 Carlone a preluat firesc pensula, probabil sub \u00eendrumarea lui Domenico Passignano, potrivit Wikipedia.<\/p>\n

A fost un artist neobosit, la fel de prolific \u00een via\u021ba de familie, cu 24 de copii, c\u00e2t \u0219i \u00een cea profesional\u0103. Frescele \u0219i p\u00e2nzele lui au umplut bisericile Genovei \u00eentr-un ritm care sugereaz\u0103 c\u0103 nu a lucrat singur, iar stilul s\u0103u, oscil\u00e2nd \u00eentre manierism \u0219i baroc, poart\u0103 amprenta acestei produc\u021bii vaste.<\/p>\n

Basilica della Santissima Annunziata del Vastato r\u0103m\u00e2ne locul unde prezen\u021ba lui e cople\u0219itoare: aproape dou\u0103zeci de lucr\u0103ri, de la Adora\u021bia Magilor la \u00cen\u0103l\u021bare \u0219i Pogor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt, contureaz\u0103 un univers vizual coerent \u0219i recognoscibil. Alte biserici \u0219i institu\u021bii din Genova \u0219i din afara Italiei p\u0103streaz\u0103 scene precum Miracolul fericitului Salvatore da Horta, Martiriul Sf\u00e2ntului Lauren\u021biu sau un Sf\u00e2nt Sebastian aflat ast\u0103zi la Toulouse.<\/p>\n

Mo\u0219tenirea artistic\u0103 a familiei a continuat prin fiul s\u0103u, Andrea, dar ora\u0219ul natal r\u0103m\u00e2ne adev\u0103ratul martor al vie\u021bii \u0219i operei lui Carlone – un artist care a tr\u0103it \u0219i a creat \u00een ritmul intens al propriului s\u0103u secol.<\/p>\n

\t\t\t1902 s-a n\u0103scut Teodor Bordeianu, inginer agronom rom\u00e2n, membru titular al Academiei Rom\u00e2ne\u00a0<\/p>\n

Teodor Bordeianu s-a n\u0103scut la 16 februarie 1902, \u00een satul Mar\u0219eni\u021ba din Basarabia de atunci, un col\u021b rural care avea s\u0103 trimit\u0103 \u00een lumea \u0219tiin\u021bei unul dintre cei mai importan\u021bi pomicultori ai Rom\u00e2niei.\u00a0 Crescut \u00eentr-o familie rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i format \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care agricultura era \u00eenc\u0103 o \u0219tiin\u021b\u0103 \u00een devenire, Bordeianu \u0219i-a urmat studiile la Bucure\u0219ti, apoi la Berlin, unde \u0219i-a sus\u021binut doctoratul \u00een 1927. A revenit \u00een \u021bar\u0103 cu o viziune modern\u0103 asupra pomiculturii \u0219i cu ambi\u021bia de a transforma un domeniu \u00eenc\u0103 fragmentat.<\/p>\n

A \u00eenceput \u00een pepiniere, nu \u00een amfiteatre, convins c\u0103 practica este fundamentul oric\u0103rei cercet\u0103ri serioase, potrivit Wikipedia.\u00a0 La Gole\u0219tii-Badi \u0219i apoi la Sir\u0103u\u021bi, \u00een nordul \u021b\u0103rii, a produs material s\u0103ditor, a experimentat, a observat \u0219i a pus bazele unor studii care aveau s\u0103 devin\u0103 repere. De aici a pornit ascensiunea sa profesional\u0103: inspector agricol, apoi \u0219ef al Serviciului Horticulturii, profesor universitar la Bucure\u0219ti \u0219i coordonator al cercet\u0103rii pomicole na\u021bionale.<\/p>\n

Bordeianu a fost arhitectul unei viziuni moderne asupra pomiculturii rom\u00e2ne\u0219ti. A studiat biologia pomilor, influen\u021ba factorilor de mediu, tehnicile de hibridare, rezisten\u021ba la ger \u0219i a contribuit decisiv la zonarea \u0219i raionarea culturilor pomicole. A pus bazele unor gr\u0103dini experimentale, a format genera\u021bii de speciali\u0219ti \u0219i a introdus metode de cercetare care au schimbat modul \u00een care Rom\u00e2nia \u00ee\u0219i \u00een\u021belegea livezile.<\/p>\n

Opera sa major\u0103 r\u0103m\u00e2ne monumentala Pomologia Republicii Socialiste Rom\u00e2nia, coordonat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Nicolae Constantinescu \u2013 opt volume publicate \u00eentre 1962 \u0219i 1968, considerate la vremea lor cea mai complet\u0103 lucrare de profil din lume. Pentru contribu\u021biile sale, Bordeianu a fost ales membru titular al Academiei Rom\u00e2ne \u0219i decorat cu Ordinul Muncii.<\/p>\n

A murit la Bucure\u0219ti, \u00een 1969, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 nu doar o bibliografie impresionant\u0103, ci \u0219i o infrastructur\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 f\u0103r\u0103 de care pomicultura rom\u00e2neasc\u0103 nu ar fi ar\u0103tat la fel. Un cercet\u0103tor riguros, un organizator vizionar \u0219i un profesor care a \u0219tiut s\u0103 transforme livezile \u00eentr-un domeniu al \u0219tiin\u021bei moderne.<\/p>\n

\t\t\t1906: s-a n\u0103scut matematicianul Tiberiu Popoviciu<\/p>\n

Tiberiu Popoviciu a fost absolvent al Facult\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be din Bucure\u0219ti, <\/a>cu un doctorat sus\u021binut la Paris (1933) sub \u00eendrumarea profesorului Paul Montel despre teoria func\u021biilor convexe de ordin superior. <\/p>\n

A fost cadru didactic la universit\u0103\u021bile din Cern\u0103u\u021bi, Bucure\u0219ti \u0219i Ia\u0219i. \u00cen 1946 a fost numit profesor la Universitatea din Cluj (catedra de analiz\u0103 matematic\u0103). De altfel, din 1995 Institutul \u00eei \u0219i poart\u0103 numele. Gra\u021bie eforturilor sale, \u00een 1959 a fost reluat\u0103 publicarea revistei Mathematica. \u00cencep\u00e2nd cu anul 1993, \u00een cinstea sa \u0219i a \u00eensemnatei sale contribu\u021bii la \u00eentemeierea informaticii rom\u00e2ne\u0219ti, Liceul de Informatic\u0103 din Cluj \u00eei poart\u0103 numele.<\/p>\n

\t\t\t1923: morm\u00e2ntul faraonului Tutankamon a fost inclus \u00een circuitul turistic egiptean<\/p>\n

Primele urme ale unei intruziuni \u00een morm\u00e2ntul lui Tutankamon au ap\u0103rut chiar la scurt timp dup\u0103 moartea faraonului. Preo\u021bii din Valea Regilor au reac\u021bionat rapid: au sigilat din nou camera funerar\u0103 \u0219i au ascuns-o at\u00e2t de bine, \u00eenc\u00e2t pozi\u021bia ei exact\u0103 s-a pierdut pentru milenii. \u00cen \u00eentunericul dens al morm\u00e2ntului, \u00eenchis \u00eentr-un sicriu de aur masiv, t\u00e2n\u0103rul faraon a r\u0103mas neatins, \u00eenconjurat de o lume de bog\u0103\u021bii: care \u0219i statuete din aur, obiecte din abanos, juc\u0103riile copil\u0103riei, o flot\u0103 de nave miniaturale pentru c\u0103l\u0103toria \u00een lumea de dincolo, tronul s\u0103u aurit, parfumuri, bijuterii \u0219i nenum\u0103rate alte comori.<\/p>\n

De\u0219i majoritatea arheologilor erau convin\u0219i c\u0103 Valea Regilor fusese deja epuizat\u0103, englezul Howard Carter a refuzat s\u0103 renun\u021be la ideea c\u0103 morm\u00e2ntul lui Tutankamon se afl\u0103 \u00eenc\u0103 acolo, ascuns sub nisip. \u00cen 1914, cu sprijinul financiar al lui Lord Carnarvon, a \u00eenceput s\u0103p\u0103turile. \u0218apte ani de eforturi nu au adus niciun rezultat, iar r\u0103bdarea sponsorului se apropia de sf\u00e2r\u0219it. Apoi, \u00een noiembrie 1922, \u00een ultimul sezon pe care Lordul era dispus s\u0103-l finan\u021beze, norocul a \u00eentors soarta expedi\u021biei: muncitorii egipteni ai lui Carter au descoperit trepte care coborau spre o u\u0219\u0103 sigilat\u0103.<\/p>\n

Era intrarea \u00een singurul morm\u00e2nt regal din Valea Regilor g\u0103sit aproape intact. O descoperire care avea s\u0103 schimbe pentru totdeauna istoria arheologiei.<\/p>\n

Dup\u0103 ce a distrus sigiliul u\u015fii, Carter a g\u0103sit un culoar plin cu piatr\u0103 \u015fi moloz, la cap\u0103tul c\u0103ruia se afla o alt\u0103 u\u015f\u0103 sigilat\u0103, cu \u00eensemnele regale ale lui Tutankamon. Carter a fost sigur c\u0103 acesta era morm\u00e2ntul pierdut al faraonului, dar se temea ca nu cumva s\u0103 fi fost jefuit \u015fi con\u0163inutul s\u0103u furat. <\/p>\n

Pe 26 noiembrie, Carter, \u00eenso\u0163it de Lordul Carnarvon, a deschis \u015fi cea de-a doua u\u015f\u0103. A fost, \u00een cuvintele lui Carter, \u201ethe day of days, the most wonderful that I have ever lived through\u201d (cea mai minunat\u0103 zi din c\u00e2te am avut), scrie Historia.<\/a><\/p>\n

\t\t\t1930: s-a \u00eenfiin\u0163at FRF<\/p>\n

Prima asocia\u021bie fotbalistic\u0103 din Rom\u00e2nia a prins contur \u00een octombrie 1909, c\u00e2nd a luat na\u0219tere ASAR \u2013 Asocia\u021biunea Societ\u0103\u021bilor Atletice din Rom\u00e2nia. Era o structur\u0103 modest\u0103, format\u0103 din cele trei cluburi existente atunci: Colentina \u0219i Olimpia din Bucure\u0219ti, al\u0103turi de United din Ploie\u0219ti. Tot ASAR a organizat \u0219i prima competi\u021bie intern\u0103, \u201eCupa ASAR\u201d, desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00eentre decembrie 1909 \u0219i ianuarie 1910. C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, la 1 decembrie 1912, activitatea fotbalistic\u0103 a intrat sub coordonarea Comisiunii de Football-Asocia\u021bie, parte a Uniunii Federa\u021biilor Sportive din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Un moment decisiv\u00a0 a fost pe 16 februarie 1930, c\u00e2nd s-a \u00eenfiin\u021bat Federa\u021bia Rom\u00e2n\u0103 de Fotbal (Asocia\u021bie), pentru prima dat\u0103 un organism independent, cu autoritate juridic\u0103. Noua federa\u021bie a organizat chiar \u00een acel an participarea Rom\u00e2niei la primul Campionat Mondial, cel din Uruguay. \u00cen 1931, dup\u0103 Congresul FIFA de la Budapesta, Rom\u00e2nia a devenit membru cu drepturi depline al forului interna\u021bional.<\/p>\n

Un secol mai t\u00e2rziu, pe 4 mai 2009, Federa\u021bia Rom\u00e2n\u0103 de Fotbal a primit Ordinul \u201eMeritul Sportiv\u201d, clasa a II\u2011a, o recunoa\u0219tere oficial\u0103 pentru rolul s\u0103u \u00een dezvoltarea fotbalului \u0219i pentru contribu\u021bia la promovarea imaginii Rom\u00e2niei pe scena interna\u021bional\u0103.<\/p>\n

\t\t\t1941: s-a n\u0103scut Kim Jong-il, \u201eregele zeu\u201d<\/p>\n

Kim Jong\u2011il a fost liderul absolut al Coreei de Nord, mare\u0219al al armatei \u0219i conduc\u0103tor suprem al statului \u00eentre 1994 \u0219i 2011.<\/p>\n

Regimul s\u0103u a fost marcat de un cult al personalit\u0103\u021bii f\u0103r\u0103 precedent: \u00een propaganda oficial\u0103, Kim a fost prezentat drept un strateg genial, un \u201eom m\u0103re\u021b\u201d, iar unele surse au relatat chiar c\u0103 a fost venerat ca un \u201erege\u2011zeu\u201d. Privilegiile sale au fost totale, iar imaginea lui a dominat via\u021ba public\u0103 nord\u2011coreean\u0103 timp de decenii.<\/p>\n

\t\t\t1958: s-a n\u0103scut actri\u021ba Lisa Loring<\/p>\n

Lisa Loring, actri\u021ba care a intrat \u00een istoria televiziunii prin rolul Wednesday Addams \u00een serialul \u201eThe Addams Family\u201d din anii \u201960, s-a n\u0103scut \u00een aceea\u0219i zi cu rapperul Ice\u2011T. Avea doar \u0219ase ani c\u00e2nd a devenit Wednesday, \u00eens\u0103 debutul ei pe platouri venise \u0219i mai devreme, la patru ani, \u00eentr-un episod din \u201eDr. Kildare\u201d. Loring a murit \u00een ianuarie 2023, la v\u00e2rsta de 64 de ani, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 un personaj iconic \u0219i o amprent\u0103 puternic\u0103 \u00een cultura pop.<\/p>\n

\t\t\t1959: Fidel Castro a preluat conducerea Cubei, ocup\u00e2nd func\u021bia de prim-ministru<\/p>\n

La 16 februarie 1959, Castro a fost numit premier al Cubei. \u00cen mai acela\u0219i an, a semnat prima reform\u0103 agrar\u0103, limit\u00e2nd proprietatea la 402 hectare de persoan\u0103 \u0219i interzic\u00e2nd str\u0103inilor s\u0103 de\u021bin\u0103 terenuri \u00een Cuba.<\/p>\n

De atunci, a \u00eenceput pentru Cuba o epoc\u0103 de trist\u0103 amintire: comunismul a instaurat economia planificat\u0103, izolarea interna\u021bional\u0103 \u0219i domina\u021bia unui singur om asupra \u00eentregii societ\u0103\u021bi, o egalitate care s-a tradus prin s\u0103r\u0103cie generalizat\u0103.<\/p>\n

De\u0219i a refuzat s\u0103-\u0219i defineasc\u0103 regimul drept socialist, Castro i-a numit \u00een func\u021bii-cheie pe unii dintre cei mai cunoscu\u021bi marxi\u015fti ai vremii. Che Guevara a devenit guvernator al B\u0103ncii Centrale \u0219i apoi ministru al Industriei, iar Pedro Luis Diaz Lanz a fost numit comandant al avia\u021biei. \u00cen urma conflictului cu pre\u0219edintele Urrutia, 500.000 de sus\u021bin\u0103tori ai lui Castro au \u00eenconjurat palatul preziden\u021bial, iar Urrutia a fost for\u021bat s\u0103 demisioneze. Castro a continuat s\u0103 conduc\u0103 \u021bara cu o m\u00e2n\u0103 de fier din pozi\u021bia de premier, instal\u00e2ndu-l pe marxistul Osvaldo Dortic\u00f3s \u00een func\u021bia de pre\u0219edinte.<\/p>\n

Fidel Castro a \u00eencercat s\u0103 impun\u0103 proiecte sociale pentru a ridica nivelul de tr\u0103i. S-a axat pe reformarea educa\u0163iei, multe clase de \u015fcoal\u0103 fiind deschise \u00een primele 30 de luni de c\u00e2nd a venit Castro la putere. Educa\u0163ia primar\u0103 oferea \u015fi un program de studiu \u015fi munc\u0103, elevii fiind obliga\u0163i ca pe l\u00e2ng\u0103 timpul alocat studiului s\u0103 participe \u015fi la o activitate productiv\u0103.<\/p>\n

Sistemul sanitar a fost na\u0163ionalizat \u015fi extins, multe policlinici fiind deschise \u00een zonele rurale oferind tratament medical gratuit. S-a impus vaccinarea gratuit\u0103 a copiilor pentru a reduce rata mortalit\u0103\u0163ii infantile. <\/p>\n

Castro a implementat ulterior un program social prin care dezvolta infrastructura. 600 de mile de drumuri au fost construite \u00een primele 6 luni de guvernare \u015fi 300 de milioane de dolari au fost cheltui\u0163i pentru proiecte sanitare \u015fi pe aprovizionarea apei potabile. Peste 800 de locuin\u0163e au fost construite \u00een fiecare lun\u0103 \u00een primii ani de guvernare. S-au deschis centre speciale pentru copii cu dizabilit\u0103\u0163i \u015fi b\u0103tr\u00e2ni.<\/p>\n

\t\t\t1968: Rom\u00e2nia a renun\u021bat la organizarea administrativ\u0103 tipic sovietic\u0103 \u00een regiuni \u0219i raioane \u0219i a re\u00eenfiin\u021bat unitatea administrativ-teritorial\u0103 tradi\u021bional\u0103: jude\u021bul<\/p>\n

Instalarea regimului comunist \u0219i adoptarea Constitu\u021biei din 1948 au transformat harta administrativ\u0103 a \u021b\u0103rii \u00eentr-un sistem cu 28 de regiuni, \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een 177 de raioane \u0219i peste 4.000 de comune \u2013 un model importat din Uniunea Sovietic\u0103, \u00eentr-o Rom\u00e2nie aflat\u0103 sub ocupa\u021bie potrivit\u00a0Radio Rom\u00e2nia Actualit\u0103\u021bi.<\/a><\/p>\n

La 3 decembrie 1950, puterea local\u0103 a fost distribuit\u0103 prin alegeri c\u0103tre sfaturile populare regionale, raionale, or\u0103\u0219ene\u0219ti \u0219i comunale.<\/p>\n

Constitu\u021bia din 1952 a reorganizat din nou teritoriul, \u00een spiritul \u201erezolv\u0103rii problemei na\u021bionale\u201d, a\u0219a cum fusese definit\u0103 la Moscova. Au func\u021bionat 18 regiuni, dintre care una creat\u0103 pe criterii etnice: Regiunea Autonom\u0103 Maghiar\u0103, alc\u0103tuit\u0103 din raioanele Ciuc, Gheorgheni, Odorhei, Reghin, S\u00e2ngeorgiu de P\u0103dure, Sf\u00e2ntul Gheorghe, T\u00e2rgu Mure\u0219, T\u00e2rgu Secuiesc \u0219i Topli\u021ba.<\/p>\n

Istoricul Mioara Anton, de la Institutul de Istorie \u201eNicolae Iorga\u201d, a explicat \u00een studiul \u201eUn proiect controversat: Regiunea Autonom\u0103 Maghiar\u0103 \u2013 de la modelul stalinist la recuren\u021ba na\u021bionalist\u0103\u201d ce a reprezentat aceast\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bire teritorial\u0103. Regiunea nu a fost exceptat\u0103 de la aplicarea hot\u0103r\u00e2rilor centrale, nu a avut caracter legislativ \u0219i a fost obligat\u0103 s\u0103 respecte toate legile \u0219i dispozi\u021biile autorit\u0103\u021bii centrale. Ea trebuia s\u0103 func\u021bioneze \u00een baza unui statut aprobat de Marea Adunare Na\u021bional\u0103, aviz care, \u00een 1961, \u00eenc\u0103 nu fusese emis.<\/p>\n

Primele articole despre proiect au fost publicate \u00een \u201eSc\u00e2nteia\u201d, sub semn\u0103tura lui Iosif Chi\u0219inevschi \u0219i L\u00e1szl\u00f3 B\u00e1nyai. Ei au prezentat Regiunea Autonom\u0103 Maghiar\u0103 drept o solu\u021bie \u201ela cel mai \u00eenalt nivel\u201d a chestiunii na\u021bionale, \u00een acord cu principiile leninist\u2011staliniste, menit\u0103 s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 \u201eprietenia \u0219i fr\u0103\u021bia\u201d dintre rom\u00e2ni \u0219i maghiari. \u00cen acela\u0219i timp, propaganda oficial\u0103 a evitat s\u0103 insiste asupra caracterului etnic al regiunii, promov\u00e2nd-o ca pe o structur\u0103 \u00een care toate na\u021bionalit\u0103\u021bile s-ar fi putut sim\u021bi \u201eacas\u0103\u201d. Aparatul propagandistic a \u00eencercat s\u0103 elimine suspiciunile popula\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i s\u0103 prezinte \u00eenfiin\u021barea regiunii ca pe un pas firesc \u00een evolu\u021bia \u201etinerei democra\u021bii populare\u201d.<\/p>\n

Anii urm\u0103tori au adus noi modific\u0103ri administrative. \u00cen 1956, regiunea Arad a fost comasat\u0103 cu Timi\u0219oara, form\u00e2nd regiunea Banat, iar B\u00e2rladul a fost \u00eemp\u0103r\u021bit \u00eentre Bac\u0103u, Ia\u0219i \u0219i Gala\u021bi. \u00cen 1960, num\u0103rul regiunilor a sc\u0103zut la 16, iar Regiunea Autonom\u0103 Maghiar\u0103 a devenit Regiunea Mure\u0219 Autonom\u0103 Maghiar\u0103, apropiat\u0103 ca \u00eentindere de actualul jude\u021b Mure\u0219.<\/p>\n

\t\t\t1983: s-a n\u0103scut actorul Mihai Bendeac<\/p>\n

Mihai Valentin Octavian Bendeac este unul dintre cei mai cunoscu\u021bi actori \u0219i creatori de comedie din Rom\u00e2nia. A jucat \u00een filme precum Milionari de weekend (2004) \u0219i Supravie\u021buitorul (2008), iar \u00een 2024 \u0219i-a f\u0103cut debutul regizoral cu filmul \u201eC\u0103s\u0103toria\u201d, \u00een care interpreteaz\u0103 \u0219i rolul principal.<\/p>\n

Bendeac a scris \u0219i a interpretat toate cele opt sezoane ale emisiunii \u201e\u00cen puii mei!\u201d, devenit\u0103 un reper al parodiei TV. A ap\u0103rut \u00een produc\u021bii precum La Bloc, Rom\u00e2nii au Arti\u0219ti, B\u0103ie\u021bi de Ora\u0219, iComedy, Mondenii, Jurnalul unui burlac \u0219i numeroase spectacole de teatru TV. A fost jurat \u00een Rom\u00e2nia danseaz\u0103 \u0219i, timp de 12 sezoane, \u00een iUmor.<\/p>\n

Potrivit Wikipedia, \u201e\u00cen puii mei!\u201d a parodiat personaje publice \u2013 de la Marian Vanghelie la Florin Piersic \u2013 dar \u0219i figuri virale din online, precum Fernando de la Caransebe\u0219 sau Telecomanda\u021bii. Emisiunea a inclus \u0219i reinterpret\u0103ri comice ale unor filme celebre, precum Liceenii sau Cu m\u00e2inile curate. \u00cen 2015, Bendeac a revenit cu un nou sezon, imit\u00e2nd personaje precum Nea M\u0103rin, Mircea Lucescu sau Victor Pi\u021burc\u0103.<\/p>\n

\u00centre 2016 \u0219i 2022, a f\u0103cut parte din juriul iUmor, particip\u00e2nd la 12 sezoane complete \u00eenainte de a p\u0103r\u0103si emisiunea \u00een urma unui conflict cu produc\u0103torii.<\/p>\n

\t\t\t16 februarie 1999: a \u0219asea Mineriad\u0103<\/p>\n

Mineriada din februarie 1999 a r\u0103mas \u00een istoria recent\u0103 drept a \u0219asea mobilizare violent\u0103 a minerilor dup\u0103 c\u0103derea comunismului. <\/p>\n

Pe 16 februarie, Miron Cozma, liderul ortacilor din Valea Jiului, a declan\u0219at un nou mar\u0219 spre Bucure\u0219ti, \u00een fruntea a aproximativ 2.500 de mineri. Decizia a venit imediat dup\u0103 ce Curtea Suprem\u0103 l-a condamnat la 18 ani de \u00eenchisoare pentru rolul s\u0103u \u00een mineriada din septembrie 1991, hot\u0103r\u00e2re care a aprins spiritele \u00een r\u00e2ndul minerilor \u0219i a transformat protestul \u00eentr-o confruntare cu mize politice majore.<\/p>\n

Cu pu\u021bin timp \u00eenainte, \u00een ianuarie 1999, la cea de\u2011a cincea mineriad\u0103, convoiul ortacilor pornit spre Bucure\u0219ti a fost oprit \u00een urma unor negocieri care le-au satisf\u0103cut revendic\u0103rile. \u00cens\u0103, la a \u0219asea mineriad\u0103, Miron Cozma a schimbat strategia: a urm\u0103rit s\u0103 parcurg\u0103 \u00eentregul traseu p\u00e2n\u0103 \u00een Capital\u0103, convins c\u0103 poate for\u021ba m\u00e2na puterii de atunci.<\/p>\n

\u00cen zorii zilei de 17 februarie, grupurile de mineri s-au urcat \u00een aproximativ 50 de autobuze \u0219i au pornit din nou la drum. Protestatarii au reu\u0219it s\u0103 treac\u0103 de primul baraj al for\u021belor de ordine, instalat la Br\u0103de\u0219ti, \u00een jude\u021bul Dolj. La ora 5 diminea\u021ba, mar\u0219ul a fost blocat la Stoene\u0219ti, \u00een jude\u021bul Olt, unde jandarmii au intervenit cu grenade lacrimogene \u0219i lovituri violente.<\/p>\n

Miron Cozma a \u00eencercat s\u0103 se retrag\u0103 spre Caracal, \u00eens\u0103 a fost capturat pe drum \u0219i arestat, al\u0103turi de al\u021bi 500 de mineri. Astfel, s-a \u00eencheiat ultima \u0219i cea mai tensionat\u0103 dintre mineriadele care au marcat Rom\u00e2nia postdecembrist\u0103.<\/p>\n

\t\t\t1993: s-a n\u0103scut actorul Vlad Gherman<\/p>\n

Actorul \u0219i c\u00e2nt\u0103reul Vlad Nicolae Gherman a devenit cunoscut odat\u0103 cu rolul lui Vlad St\u0103nescu din serialul muzical Pariu cu via\u021ba. Este membru fondator al trupei pop\u2011rock Lala Band, activ\u0103 \u00eentre 2011 \u0219i 2014, forma\u021bie care a cunoscut un succes fulminant.<\/p>\n

Ascensiunea lui Gherman a fost str\u00e2ns legat\u0103 de fenomenul Pariu cu via\u021ba \u0219i de popularitatea Lala Band. \u00cen doar un an, proiectul a devenit un adev\u0103rat fenomen na\u021bional. Trupa a lansat cinci albume de studio, a ob\u021binut discul de aur pentru \u201eCel mai bine v\u00e2ndut album al anului 2012\u201d, a sus\u021binut patru turnee na\u021bionale \u0219i peste 150 de ore de concerte live, atr\u0103g\u00e2nd peste 150.000 de fani \u00een s\u0103lile de spectacole.<\/p>\n

\t\t\t\u00a02024: Opozantul rus Aleksei Navaln\u00eei a murit \u00een \u00eenchisoare, \u00een Siberia<\/p>\n

Aleksei Anatolievici Navaln\u00eei, una dintre cele mai puternice voci ale opozi\u021biei ruse, a murit pe 16 februarie 2024 \u00eentr-o colonie penitenciar\u0103 din Siberia. Jurist, activist \u0219i politician, Navaln\u00eei a devenit cunoscut \u00eenc\u0103 din 2009 pentru campaniile sale anticorup\u021bie \u0219i pentru criticile directe la adresa regimului condus de Vladimir Putin, atr\u0103g\u00e2nd aten\u021bia presei interna\u021bionale \u0219i a opiniei publice din Rusia.<\/p>\n

Prin proteste masive \u0219i investiga\u021bii care vizau elita politic\u0103, Navaln\u00eei a devenit simbolul luptei pentru democra\u021bie \u00een Rusia. Presa occidental\u0103 l-a descris adesea drept cel mai incomod adversar al Kremlinului; \u00een 2012, The Wall Street Journal nota c\u0103 este \u201eomul de care Vladimir Putin se teme cel mai mult\u201d.<\/p>\n

Cariera sa politic\u0103 a fost marcat\u0103 de numeroase arest\u0103ri. \u00cen 2012, autorit\u0103\u021bile l-au acuzat de fraud\u0103 \u0219i delapidare, acuza\u021bii pe care el le-a respins constant. Un an mai t\u00e2rziu, a fost condamnat la cinci ani de \u00eenchisoare, \u00eens\u0103 a fost eliberat la scurt timp, sub control judiciar. \u00cen 2014, instan\u021bele i-au impus arest la domiciliu, prelungit \u00een mod repetat p\u00e2n\u0103 \u00een 2015, perioad\u0103 \u00een care a fost re\u021binut \u0219i pentru \u201eagita\u021bie\u201d \u00een metrou.<\/p>\n

Pe 20 august 2020, Navaln\u00eei s-a pr\u0103bu\u0219it \u00een timpul unui zbor de la Tomsk la Moscova, fiind transportat de urgen\u021b\u0103 la spital. Ulterior, investiga\u021biile interna\u021bionale au indicat c\u0103 fusese otr\u0103vit cu agent neurotoxic de tip Noviciok, acuza\u021bie respins\u0103 de Kremlin.<\/p>\n

Moartea sa a fost anun\u021bat\u0103 de Serviciul Penitenciar Rus, care a transmis c\u0103 Navaln\u00eei \u201es-a sim\u021bit r\u0103u dup\u0103 o plimbare\u201d \u0219i \u0219i-a pierdut cuno\u0219tin\u021ba, manevrele de resuscitare fiind \u201ef\u0103r\u0103 rezultat\u201d. Comunicatul oficial a precizat c\u0103 medicii au declarat decesul, iar cauza exact\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 fie stabilit\u0103.<\/p>\n

La momentul mor\u021bii, Aleksei Navaln\u00eei avea 47 de ani \u0219i executa o pedeaps\u0103 de 19 ani pentru \u201eextremism\u201d, \u00eentr-una dintre cele mai izolate colonii penitenciare din Rusia, situat\u0103 \u00een Districtul autonom Iamalia-Nene\u021bia.<\/p>\n

Navaln\u00eei a fost c\u0103s\u0103torit cu Iulia Navalnaia, al\u0103turi de care avea doi copii. Moartea sa a provocat reac\u021bii interna\u021bionale puternice \u0219i a ridicat numeroase semne de \u00eentrebare privind condi\u021biile \u00een care a fost tratat \u00een deten\u021bie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Pe 16 februarie, \u00een 1603, s-a n\u0103scut pictorul italian Giovanni Battista Carlone, iar \u00een 1902, inginerul agronom Teodor…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":115536,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[35979,32,33,31,36,37,35977,35976,27,74,15715,34,35,25,35975,41,40,38,39,26,35978,28,29,30,71,72,73],"class_list":{"0":"post-115535","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-aleksei-navalnii","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-fidel-castro","15":"tag-giovanni-battista-carlone","16":"tag-headlines","17":"tag-international","18":"tag-judete","19":"tag-latest-news","20":"tag-latestnews","21":"tag-news","22":"tag-organizare-sovietica","23":"tag-ro","24":"tag-romana","25":"tag-romania","26":"tag-romanian","27":"tag-stiri","28":"tag-teodor-bordeianu","29":"tag-titluri","30":"tag-top-stories","31":"tag-topstories","32":"tag-world","33":"tag-world-news","34":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116081975927757399","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/115535","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=115535"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/115535\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/115536"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=115535"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=115535"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=115535"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}