![\"Persoane](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/1771331709_763_index.jpeg\")
<\/p>\nInfla\u021bia continu\u0103 s\u0103 se men\u021bin\u0103 la cote ridicate. Potrivit datelor INS, rata anual\u0103 a infla\u021biei \u00eenregistrat\u0103 \u00een ianuarie 2026 a fost de 9,6%, cea mai ridicat\u0103 din Uniunea European\u0103.\u00a0\u00cen spatele acestor procente se afl\u0103 un cumul de decizii politice din ultimii doi ani, ale c\u0103ror efecte se resimt acum cu maxim\u0103 intensitate asupra puterii de cump\u0103rare. \u00cen opinia analistului Adrian Negrescu, principalele cauze care au generat scumpirile sunt legate de explozia pre\u021burilor la energia electric\u0103, respectiv major\u0103rile de pensii \u0219i salarii operate \u00een anul electoral 2024.\u00a0<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Persoane fac cump\u0103r\u0103turi \u00eentr-un supermarket din Bucure\u0219ti. FOTO: Inquam Photos<\/p>\n
Datele publicate luni de Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 arat\u0103 c\u0103 rata anual\u0103 a infla\u0163iei a sc\u0103zut u\u015for \u00een ianuarie 2026, la 9,62 % comparativ cu aceea\u015fi lun\u0103 din 2025, de la 9,69 % \u00een decembrie 2025, dar r\u0103m\u00e2ne la un nivel ridicat \u015fi mult peste \u0163inta urm\u0103rit\u0103 de Banca Na\u0163ional\u0103. <\/p>\n
\u00cen aceea\u015fi perioad\u0103, pre\u0163urile de consum au crescut cu 0,86 % fa\u0163\u0103 de luna precedent\u0103. Cele mai mari scumpiri pe componente se reg\u0103sesc la serviciile cu 11,59 %, m\u0103rfurile nealimentare cu 9,99 % \u015fi produsele alimentare cu 7,86 %. Datele INS arat\u0103 \u015fi o cre\u015ftere a pre\u0163urilor energiei electrice \u015fi a unor alimente de baz\u0103 \u00een ultimele 12 luni.\u00a0<\/p>\n
Adrian Negrescu subliniaz\u0103 faptul c\u0103 structura actual\u0103 a scumpirilor este dominat\u0103 de costurile utilit\u0103\u021bilor, care s-au transferat treptat \u00een pre\u021bul final al tuturor bunurilor \u0219i serviciilor. Potrivit analistului, o treime din rata actual\u0103 a infla\u021biei provine exclusiv din acest sector.<\/p>\n
\u201e\u00cen primul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 ne uit\u0103m la pre\u021bul energiei electrice, care a explodat anul trecut \u00eentr-un ritm cum nu s-a mai v\u0103zut \u00een ultimii dou\u0103zeci de ani. Vorbim despre o scumpire de aproape 80%, cauzat\u0103 \u00een principal de deciziile marilor juc\u0103tori din pia\u021b\u0103. M\u0103 refer \u00een special la energia electric\u0103, care de la 1 aprilie 2025 a crescut pre\u021bul produc\u021biei cu aproximativ 60%, invoc\u00e2nd sezonul secetos\u201d, explic\u0103 Negrescu.<\/p>\n
Aceast\u0103 decizie a declan\u0219at o reac\u021bie \u00een lan\u021b. Produc\u0103torii \u0219i comercian\u021bii nu au putut absorbi \u0219ocul, astfel c\u0103 l-au transmis consumatorului final. Analistul consider\u0103 c\u0103, \u00een lipsa acestui factor \u0219i a presiunii fiscale, tabloul economic ar fi ar\u0103tat complet diferit.<\/p>\n
\u201eDin punct de vedere economic, o asemenea majorare este greu de justificat \u0219i, evident, a generat scumpiri \u00een lan\u021b \u00een tot sectorul energetic. Altfel spus, din infla\u021bia actual\u0103, peste 30% este legat\u0103 de costul energiei electrice. La o infla\u021bie de 9%, trei-patru puncte procentuale provin direct din efectele scumpirii energiei\u201d, detaliaz\u0103 expertul, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 noile taxe transferate \u00een pre\u021buri au contribuit cu alte dou\u0103-trei procente.<\/p>\n
\t\t\tFactura electoral\u0103\u00a0<\/p>\n
Dincolo de energie, economia sufer\u0103 de pe urma unei mase monetare excedentare, introdus\u0103 \u00een pia\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 acoperire \u00een produc\u021bie. Anii electorali 2024 \u0219i 2025 au func\u021bionat pe principiul \u201ehelicopter money\u201d, o strategie care a adus bani \u00een buzunarele popula\u021biei pe termen scurt, dar a erodat valoarea monedei pe termen mediu.<\/p>\n
\u201eAnul 2024 a adus peste 15 miliarde de euro suplimentare \u00een economie, bani distribui\u021bi cu evident\u0103 tent\u0103 electoral\u0103 c\u0103tre bugetari \u0219i pensionari, f\u0103r\u0103 o acoperire real\u0103 \u00een venituri permanente, ci \u00een principal prin \u00eemprumuturi. Masa monetar\u0103 a crescut semnificativ, iar aceast\u0103 expansiune a alimentat infla\u021bia\u201d, afirm\u0103 Adrian Negrescu.<\/p>\n
Practic, banii proveni\u021bi din \u00eemprumuturi \u0219i nu din cre\u0219terea economic\u0103 real\u0103 ajung s\u0103 pun\u0103 presiune pe pre\u021buri.<\/p>\n
\u201eC\u00e2nd cre\u0219ti salarii \u0219i pensii f\u0103r\u0103 un fundament solid \u00een taxe \u0219i impozite \u0219i te bazezi \u00een principal pe \u00eemprumuturi, inevitabil apar presiuni infla\u021bioniste. Infla\u021bia este, \u00een esen\u021b\u0103, \u0219i rezultatul unei mase monetare mai mari puse \u00een circula\u021bie f\u0103r\u0103 o cre\u0219tere corespunz\u0103toare a produc\u021biei\u201d, conchide analistul.<\/p>\n
\t\t\tEfectul de bumerang \u00een economia real\u0103<\/p>\n
Consecin\u021ba direct\u0103 a acestor politici nu este doar \u201escumpirea vie\u021bii\u201d, ci o transformare structural\u0103 a mediului de afaceri, marcat\u0103 de dispari\u021bia micilor antreprenori \u0219i a meseria\u0219ilor, arat\u0103 Adrian Negrescu.<\/p>\n
\u201eInfla\u021bia erodeaz\u0103 puterea de cump\u0103rare \u0219i afecteaz\u0103 competitivitatea firmelor rom\u00e2ne\u0219ti. Vedem tot mai pu\u021bine locuri de munc\u0103 bine pl\u0103tite, tot mai multe mici companii care \u00ee\u0219i \u00eenchid por\u021bile, buticuri de cartier care dispar. Oferta de servicii \u2013 fie c\u0103 vorbim de zidari, electricieni sau sudori \u2013 este mai redus\u0103 \u0219i mai scump\u0103\u201d, observ\u0103 analistul.<\/p>\n
\u00cen viziunea sa, mediul economic a devenit ostil, transform\u00e2ndu-se \u00eentr-o competi\u021bie dur\u0103 pentru resurse.<\/p>\n
\u201eInfla\u021bia creeaz\u0103 un carusel al scumpirilor, din care cei f\u0103r\u0103 capital ies cel mai greu. Este o curs\u0103 pentru supravie\u021buire \u00een care sunt prin\u0219i at\u00e2t popula\u021bia, c\u00e2t \u0219i firmele. Fiecare \u00eencearc\u0103 s\u0103 se protejeze prin major\u0103ri de pre\u021buri sau ajust\u0103ri salariale, iar acest mecanism \u00eentre\u021bine spirala infla\u021bionist\u0103\u201d, subliniaz\u0103 Negrescu.<\/p>\n
\t\t\tInfla\u021bia ar putea sc\u0103dea \u00een a doua parte a anului<\/p>\n
Viitorul apropiat aduce totu\u0219i semne de stabilizarer. A doua jum\u0103tate a anului 2026 ar putea marca o revenire a indicatorilor \u00een zone mai suportabile, \u00een principal datorit\u0103 efectului de baz\u0103 \u2013 dispari\u021bia din calculul anual a major\u0103rii tarifelor la energie electric\u0103.<\/p>\n
\u201eCred c\u0103 din a doua parte a anului, din lunile august-septembrie, vom vedea primele efecte pozitive. Dac\u0103 anul trecut infla\u021bia a inclus o scumpire de 70-80% a energiei electrice, \u00eencep\u00e2nd din august-septembrie anul acesta acel salt nu va mai ap\u0103rea \u00een calculul anual. Statistic, acest lucru va duce infla\u021bia spre 5-5,5% \u00een a doua parte a anului\u201d, estimeaz\u0103 Negrescu.<\/p>\n
Pentru atingerea \u021bintei de 3,7% prognozat\u0103 de Banca Na\u021bional\u0103, condi\u021biile sunt stricte: atragerea fondurilor europene \u0219i rigoare bugetar\u0103.\u00a0<\/p>\n
\u201ePlanurile de business ale marilor companii mizeaz\u0103 pe o sc\u0103dere semnificativ\u0103 a infla\u021biei \u00een a doua parte a anului, cel pu\u021bin ca efect statistic. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu vom vedea ieftiniri, dar este posibil s\u0103 vedem scumpiri mult mai temperate dec\u00e2t cele de anul trecut\u201d, este concluzia lui Adrian Negrescu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Infla\u021bia continu\u0103 s\u0103 se men\u021bin\u0103 la cote ridicate. Potrivit datelor INS, rata anual\u0103 a infla\u021biei \u00eenregistrat\u0103 \u00een ianuarie…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":116085,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[1126,32,33,31,36,37,27,1212,13531,34,35,36091,25,581,41,40,38,39,816,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-116084","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-titluri","8":"tag-analiza","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-headlines","15":"tag-inflatie","16":"tag-ins","17":"tag-latest-news","18":"tag-latestnews","19":"tag-majorari-pensii","20":"tag-news","21":"tag-preturi","22":"tag-ro","23":"tag-romana","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-scumpiri","27":"tag-stiri","28":"tag-titluri","29":"tag-top-stories","30":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116086002475033124","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/116084","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=116084"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/116084\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/116085"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=116084"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=116084"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=116084"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}