![\"Terminal](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/1771584187_860_index.png\")
<\/p>\n\u00cenceputul anului 2026 a adus schimb\u0103ri majore \u00een arhitectura global\u0103 de securitate, cu ecouri dincolo de poligoanele nucleare sau s\u0103lile Adun\u0103rii Generale a United Nations. De aceast\u0103 dat\u0103, epicentrul nu s-a aflat la sol, ci pe frecven\u021bele de deasupra Teheranului, scrie kyivpost.com.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Terminal Starlink\/FOTO:X<\/p>\n
\u00cen Iran, \u00een timpul valului de proteste din ianuarie 2026, autorit\u0103\u021bile au reu\u0219it s\u0103 perturbe semnificativ func\u021bionarea terminalelor individuale de internet prin satelit, \u00een special cele ale re\u021belei Starlink. Opera\u021biunea s-ar fi bazat pe tactici de r\u0103zboi electronic (Electronic Warfare \u2013 EW), prin crearea unui \u201escut electronic\u201d care a \u00eengreunat conectarea terminalelor la sateli\u021bii afla\u021bi pe orbit\u0103 joas\u0103 (Low Earth Orbit \u2013 LEO).<\/p>\n
Pentru Ucraina \u0219i pentru restul lumii, acesta a fost un semnal de alarm\u0103: o tehnologie asociat\u0103 p\u00e2n\u0103 recent cu libertatea de informare poate fi, la r\u00e2ndul ei, vulnerabil\u0103.<\/p>\n
\t\t\tR\u0103zboiul din Ucraina: c\u00e2nd sateli\u021bii au devenit \u201esistemul nervos\u201d al frontului<\/p>\n
Invazia pe scar\u0103 larg\u0103 a Ucrainei de c\u0103tre Rusia, \u00eenceput\u0103 \u00een februarie 2022, a marcat primul conflict major \u00een care comunica\u021biile prin satelit (SatCom) nu au mai fost doar un instrument logistic, ci au devenit infrastructura critic\u0103 a c\u00e2mpului de lupt\u0103.<\/p>\n
Reducerea timpului dintre identificarea unei \u021binte \u0219i lovirea acesteia \u2013 a\u0219a-numitul \u201elan\u021b al focului de artilerie\u201d \u2013 de la zeci de minute la c\u00e2teva secunde, operarea dronelor maritime \u0219i ob\u021binerea unei imagini opera\u021bionale \u00een timp real au fost posibile datorit\u0103 re\u021belelor LEO.<\/p>\n
Experien\u021ba ucrainean\u0103 a demonstrat c\u0103 superioritatea informa\u021bional\u0103 \u2013 adic\u0103 abilitatea de a colecta, transmite \u0219i analiza date mai rapid dec\u00e2t adversarul \u2013 determin\u0103 ritmul opera\u021biunilor militare. Stabilitatea semnalului a devenit la fel de crucial\u0103 ca ap\u0103rarea teritoriului.<\/p>\n
Astfel, infrastructura satelitar\u0103 a \u00eenceput s\u0103 fie perceput\u0103 drept un multiplicator de putere, pe care regimurile autoritare \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eel neutralizeze la fel cum ar neutraliza orice alt avantaj strategic.<\/p>\n
\t\t\tStarlink \u2013 simbol al rezisten\u021bei<\/p>\n
\u00cen plan civil, internetul prin satelit a devenit un instrument esen\u021bial \u00een statele unde conectivitatea este folosit\u0103 ca mijloc de control politic.<\/p>\n
\u00cen iulie 2024, c\u00e2nd regimul condus de Nicol\u00e1s Maduro a lansat opera\u021biunea \u201eTun Tun\u201d (Knock-Knock), folosind aplica\u021bii digitale pentru denun\u021buri \u0219i arest\u0103ri ale disiden\u021bilor, conexiunile prin satelit au reprezentat una dintre pu\u021binele bre\u0219e \u00een blocada informa\u021bional\u0103. \u00cen acel context, tehnologia Starlink a devenit o alternativ\u0103 la infrastructura controlat\u0103 de stat.<\/p>\n
Cazul Venezuelei a consolidat statutul internetului prin satelit ca instrument geopolitic, capabil s\u0103 influen\u021beze dinamica intern\u0103 a unui stat prin ocolirea structurilor guvernamentale.<\/p>\n
\t\t\tLec\u021bia iranian\u0103: cum poate fi \u201e\u00eenchis\u201d cerul<\/p>\n
Evenimentele din Iran, \u00een ianuarie 2026, au demonstrat \u00eens\u0103 c\u0103 aceast\u0103 infrastructur\u0103 nu este invulnerabil\u0103. Autorit\u0103\u021bile de la Teheran ar fi reu\u0219it, potrivit unor exper\u021bi, s\u0103 reduc\u0103 semnificativ traficul satelitar \u2013 \u00een unele zone urbane cu p\u00e2n\u0103 la 80% \u2013 prin utilizarea sistemelor de r\u0103zboi electronic.<\/p>\n
Succesul blocadei ar fi fost posibil din dou\u0103 motive principale: geografia \u0219i transferul tehnologic.<\/p>\n
Spre deosebire de liniile extinse ale frontului din Ucraina, protestele din Iran au avut loc \u00een centre urbane dense. Aceasta a permis amplasarea sistemelor EW pe cl\u0103diri \u00eenalte \u0219i turnuri de televiziune, cre\u00e2nd o \u201ecupol\u0103\u201d de bruiaj. \u00cen mediul urban, vizibilitatea direct\u0103 c\u0103tre sateli\u021bi este deja afectat\u0103 de structurile masive din beton, iar bruiajul intens al frecven\u021belor din banda Ku, combinat cu reflexia semnalului, a generat un efect comparat de speciali\u0219ti cu o \u201efurtun\u0103 radio\u201d.<\/p>\n
Unele analize indic\u0103 probabilitatea utiliz\u0103rii unor sisteme de origine rus\u0103, precum Tirada-2 sau Zhitel, ori a unor versiuni adaptate local. Dac\u0103 aceast\u0103 ipotez\u0103 se confirm\u0103, tehnologiile testate pe frontul ucrainean ar fi fost exportate ulterior ca solu\u021bii pentru controlul intern.<\/p>\n
\t\t\tParadoxul \u201efocului prietenesc\u201d \u00een Ucraina<\/p>\n
O \u00eentrebare apare inevitabil: dac\u0103 astfel de tehnologii exist\u0103, de ce Rusia nu a reu\u0219it s\u0103 \u00eentrerup\u0103 complet comunica\u021biile prin satelit ale Ucrainei?<\/p>\n
R\u0103spunsul pare s\u0103 \u021bin\u0103 de un paradox strategic. Spre deosebire de autorit\u0103\u021bile iraniene, care dispun de canale de comunica\u021bie proprii \u0219i separate, armata rus\u0103 ar fi devenit, la r\u00e2ndul ei, dependent\u0103 de terminale Starlink utilizate \u00een zonele ocupate.<\/p>\n
Sistemele moderne de r\u0103zboi electronic opereaz\u0103 adesea nediferen\u021biat. Activarea la capacitate maxim\u0103 a unui sistem de bruiaj \u00eentr-un anumit sector ar putea afecta nu doar comunica\u021biile ucrainene, ci \u0219i pe cele ale propriilor unit\u0103\u021bi, inclusiv artileria sau dronele echipate cu module satelitare.<\/p>\n
Aceast\u0103 dependen\u021b\u0103 reciproc\u0103 de o infrastructur\u0103 comun\u0103 a creat o form\u0103 de echilibru fragil. Inamicul ar putea avea capacitatea tehnic\u0103 de a lovi decisiv, dar riscul de a-\u0219i afecta propriul sistem de comand\u0103 \u0219i control (C2 \u2013 Command and Control, adic\u0103 structura prin care sunt coordonate trupele) ac\u021bioneaz\u0103 ca factor de descurajare.<\/p>\n
\t\t\tCursa tehnologic\u0103: de la ap\u0103rare pasiv\u0103 la antene \u201einteligente\u201d<\/p>\n
Totu\u0219i, a conta pe limit\u0103rile adversarului nu reprezint\u0103 o strategie pe termen lung. R\u0103zboiul din Ucraina a declan\u0219at o curs\u0103 global\u0103 \u00een domeniul spectrului electromagnetic \u2013 spa\u021biul invizibil al frecven\u021belor radio pe care circul\u0103 comunica\u021biile moderne.<\/p>\n
Inginerii ucraineni lucreaz\u0103 la solu\u021bii tehnice pentru a consolida rezilien\u021ba echipamentelor: modific\u0103ri hardware, antene adaptive capabile s\u0103 filtreze bruiajul \u0219i transformarea tehnologiilor civile \u00een sisteme rezistente la interferen\u021be.<\/p>\n
Lec\u021bia comun\u0103 a Teheranului \u0219i a Ucrainei este clar\u0103: spectrul electromagnetic nu mai este un spa\u021biu neutru. Este un nou teatru de opera\u021biuni.<\/p>\n
Lumea intr\u0103 \u00eentr-o er\u0103 \u00een care accesul la orbita joas\u0103 poate face diferen\u021ba dintre adev\u0103r \u0219i propagand\u0103, dintre coordonare \u0219i haos, dintre via\u021b\u0103 \u0219i moarte. Cursa pentru controlul undelor este abia la \u00eenceput.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u00cenceputul anului 2026 a adus schimb\u0103ri majore \u00een arhitectura global\u0103 de securitate, cu ecouri dincolo de poligoanele nucleare…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":118041,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[32,33,31,36,37,27,733,34,35,25,36537,36538,41,40,38,39,19885,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-118040","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-titluri","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-featured-news","12":"tag-featurednews","13":"tag-headlines","14":"tag-iran","15":"tag-latest-news","16":"tag-latestnews","17":"tag-news","18":"tag-perturbare","19":"tag-rezboi-electronic","20":"tag-ro","21":"tag-romana","22":"tag-romania","23":"tag-romanian","24":"tag-starlink","25":"tag-stiri","26":"tag-titluri","27":"tag-top-stories","28":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116102549188001055","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/118040","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=118040"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/118040\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/118041"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=118040"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=118040"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=118040"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}