{"id":126022,"date":"2026-03-03T12:27:16","date_gmt":"2026-03-03T12:27:16","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/126022\/"},"modified":"2026-03-03T12:27:16","modified_gmt":"2026-03-03T12:27:16","slug":"de-ce-scade-sprijinul-romanilor-pentru-ucraina-nu-suntem-pro-rusi-dar-razboiul-nu-mai-provoaca-soc-ci-oboseala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/126022\/","title":{"rendered":"De ce scade sprijinul rom\u00e2nilor pentru Ucraina? \u201eNu suntem pro-ru\u0219i, dar r\u0103zboiul nu mai provoac\u0103 \u0219oc, ci oboseal\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"

La patru ani de la invazia Ucrainei, percep\u021bia rom\u00e2nilor despre r\u0103zboi s-a schimbat semnificativ, doar jum\u0103tate sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 Rusia este vinovat\u0103 \u0219i mai pu\u021bin de jum\u0103tate fiind disponibili s\u0103 ajute. Analistul de securitate Nicolae \u021aibrigan explic\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat.<\/p>\n

\t\t\t\"Ucraina<\/p>\n

Ucraina lupt\u0103 de patru ani \u00eempotriva Rusiei. FOTO: Shutterstock<\/p>\n

Potrivit\u00a0 sondajului INSCOP<\/a> publicate zilele trecute, doar 54,9% dintre rom\u00e2ni consider\u0103 Rusia responsabil\u0103 pentru declan\u0219area r\u0103zboiului din Ucraina, \u00een sc\u0103dere de la 71% \u00een 2022. <\/p>\n

14,1% indic\u0103 Ucraina ca fiind vinovat\u0103 (fa\u0163\u0103 de 4,5% \u00een mai 2022 \u015fi 8,8% \u00een noiembrie 2023), 7,7% – SUA (fa\u0163\u0103 de 10,4% \u00een mai 2022 \u015fi 14,6% \u00een noiembrie 2023), 9% – Uniunea European\u0103 (fa\u0163\u0103 de 1,7% \u00een mai 2022 \u015fi 2,9% \u00een noiembrie 2023) \u015fi 3,5% – al\u0163ii. <\/p>\n

Consider\u0103 c\u0103 Rusia este vinovat\u0103 de declan\u015farea r\u0103zboiului mai ales votan\u0163ii PSD, PNL \u015fi USR. Cred c\u0103 Ucraina este vinovat\u0103 \u00een special: votan\u0163ii PSD \u015fi AUR, persoanele cu educa\u021bie primar\u0103. Mai ales votan\u0163ii AUR cred c\u0103 UE este vinovat\u0103 de declan\u015farea r\u0103zboiului, relev\u0103 sondajul.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte sprijinirea Ucrainei, 42,6% dintre responden\u021bi cred c\u0103 Rom\u00e2nia nu ar trebui s\u0103 ofere niciun fel de ajutor. 31,5% dintre participan\u0163ii la sondaj consider\u0103 c\u0103, pentru a rezista \u00een fa\u0163a agresiunii Rusiei, Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 ofere Ucrainei ajutor umanitar. Doar 10,5% sunt de p\u0103rere c\u0103 ar trebui s\u0103 oferim ajutor militar \u015fi 12,2% – ajutor financiar.\u00a0<\/p>\n

\u00centreba\u0163i despre \u00eencheierea conflictului din Ucraina, 35,4% dintre participan\u0163ii la sondaj sunt de p\u0103rere c\u0103, pentru a se opri r\u0103zboiul, Ucraina ar trebui s\u0103 fac\u0103 Rusiei concesii (fa\u0163\u0103 de 24,5% \u00een noiembrie 2023). 53,3% consider\u0103 c\u0103 Rusia ar trebui s\u0103 se retrag\u0103 \u015fi s\u0103 returneze Ucrainei teritoriile (fa\u0163\u0103 de 64,7% \u00een noiembrie 2023).<\/p>\n

\t\t\tDe ce s-au schimbat percep\u021biile fa\u021b\u0103 de r\u0103zboiul din Ucraina<\/p>\n

Nicolae \u021aibrigan, expert \u00een comunicare \u0219i pre\u0219edinte co-fondator al organiza\u021biei New Data Academy, explic\u0103 faptul c\u0103 schimbarea percep\u021biilor este compatibil\u0103 cu dou\u0103 procese majore: reevaluarea geopolitic\u0103 \u0219i mecanismele psihologice de autoap\u0103rare.<\/p>\n

Dac\u0103 la \u00eenceputul r\u0103zboiului, reac\u021bia rom\u00e2nilor era clar\u0103: exista o victim\u0103 \u0219i un agresor, dup\u0103 patru ani, ne confrunt\u0103m cu o uzur\u0103 a percep\u021biilor, spune expertul. \u201eR\u0103zboiul nu mai provoac\u0103 \u0219oc, ci oboseal\u0103. Iar oboseala este teren fertil pentru relativizare \u0219i divergen\u021b\u0103 a opiniilor\u201d, explic\u0103 el.<\/p>\n

Din perspectiv\u0103 sociologic\u0103, \u00een aceast\u0103 faz\u0103 responsabilitatea devine difuz\u0103. Claritatea moral\u0103 cu care era identificat agresorul a l\u0103sa loc unor explica\u021bii \u201emai complexe\u201d alimentate de propagand\u0103 extern\u0103. <\/p>\n

Valul de explica\u021bii alternative, teorii conspira\u021bioniste sau cadre geopolitice simplificate a saturat mediul informa\u021bional \u0219i a favorizat credin\u021ba c\u0103 \u201eadev\u0103rul e complicat\u201d. <\/p>\n

\u201eExist\u0103 o autopercep\u021bie conform c\u0103reia marile puteri decid, iar noi nu suntem nici m\u0103car invita\u021bi la mas\u0103\u201d, explic\u0103 analistul. Aceast\u0103 viziune reduce sentimentul de control \u0219i responsabilitate. Dac\u0103 deciziile globale sunt luate \u00een alt\u0103 parte, implicarea pare inutil\u0103. Astfel, aproape jum\u0103tate dintre rom\u00e2ni consider\u0103 c\u0103 nu ar trebui s\u0103 acord\u0103m ajutor Ucrainei.<\/p>\n

\u00cen paralel, intervine un mecanism psihologic bine cunoscut de autoap\u0103rare: \u201eOamenii caut\u0103 explica\u021bii care reduc disonan\u021ba cognitiv\u0103: dac\u0103 spui c\u0103 \u0219i Ucraina e vinovat\u0103, amenin\u021barea pare mai mic\u0103 \u0219i mai controlabil\u0103.\u201d \u00cen plus, asta te scute\u0219te de ajutorul pe care-l datorezi victimei. Cu alte cuvinte, relativizarea responsabilit\u0103\u021bii Rusiei reduce anxietatea generat\u0103 de proximitatea r\u0103zboiului.<\/p>\n

\t\t\tFactorul dominant: oboseala social\u0103. Urmat\u0103 de pesimism \u0219i r\u0103zboiul cognitiv\u00a0\u00a0<\/p>\n

Dup\u0103 patru ani de conflict, oboseala social\u0103 devine factorul dominant al schimb\u0103rii atitudinii fa\u021b\u0103 de r\u0103zboi, spune \u021aibrigan:\u00a0\u201eOboseala este filtrat\u0103 prin problemele locale imediate cu care se confrunt\u0103 omenii.\u00a0Pentru mine, acesta este un factor structural dominant \u0219i are cea mai mare influen\u021b\u0103. Dup\u0103 4 ani, r\u0103zboiul a devenit un fundal permanent, aten\u021bia public\u0103 a sc\u0103zut, apare aceast\u0103 dorin\u021b\u0103 de \u00eencheiere rapid\u0103 a r\u0103zboiului. De aici vine \u0219i simpatia pro-Trump a unui segment de electorat.\u201d<\/p>\n

Cre\u0219te a\u0219a-numitul \u201epragmatism anxios\u201d, dorin\u021ba s\u0103 se termine r\u0103zboiul c\u00e2t mai repede, indiferent de modalitatea aleas\u0103. \u00cen acest context, \u201eopinia public\u0103 devine mai predispus\u0103 la relativizare. Popula\u021bia nu devine pro-ruseasc\u0103, ci oboseala reduce intensitatea cadrului moral.\u201d\u00a0 Acesta este, de fapt, obiectivul Kremlinul, care nu \u00ee\u0219i dore\u0219te ca societ\u0103\u021bile occidentale s\u0103 devin\u0103 filo-ruse,\u00a0ci s\u0103 existe \u201eun efect de cea\u021b\u0103 \u00een care se relativizez\u0103 totul, inclusiv cauzele, obiective ale acestui r\u0103zboi. C\u0103 nu neap\u0103rat Rusia ar fi de vin\u0103, c\u0103 de vin\u0103 sunt to\u021bi, deci practic nimeni nu e de vin\u0103, c\u0103 a\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat, c\u0103 ucrainienii sunt ru\u0219i, c\u0103 nu mai are rost s\u0103 mai prelungim acest r\u0103zboi, c\u0103 Occidentul are \u0219i partea lui de vin\u0103. Toat\u0103 aceast\u0103 relativizare explic\u0103 aceast\u0103 schimbare de atitudine\u201d. <\/p>\n

Pe al doilea loc \u00een ceea ce prive\u0219te schimbarea de atitudine a rom\u00e2nilor, spune specialistul, este pesimismul privind rezultatele r\u0103zboiului. \u201eFaptul c\u0103 44,5% dintre rom\u00e2ni cred c\u0103 Rusia va c\u00e2\u0219tiga r\u0103zboiul influen\u021beaz\u0103 judecata moral\u0103<\/a> \u0219i afecteaz\u0103 disponibilitatea de sprijin. Acceptarea concesiilor devine mai probabil\u0103 c\u00e2nd oamenii cred c\u0103 rezultatul este inevitabil\u201d, spune expertul. Percep\u021bia inevitabilit\u0103\u021bii pierderii r\u0103zboiului reduce disponibilitatea pentru sacrificii.<\/p>\n

\u201eOamenii au v\u0103zut c\u0103 Federa\u021bia Rus\u0103 a avut ni\u0219te progrese care au fost prezentate drept decisive, de\u0219i din 2022 p\u00e2n\u0103 acum au ocupat doar circa 1,46% din teritoriul ucrainean\u201d, arat\u0103 el.<\/p>\n

Pe locul III \u00een ceea ce prive\u0219te schimbarea atitudinii este fragmentarea informa\u021bional\u0103 \u0219i r\u0103zboiul cognitiv. \u201eR\u0103zboiul cognitiv combin\u0103 propaganda \u0219i dezinformarea \u0219i are ca scop s\u0103 ne c\u00e2\u0219tiga inimile \u0219i min\u021bile. Se joac\u0103 la nivel de colectivit\u0103\u021bi mari. Aici propaganda nu trebuie s\u0103 conving\u0103 maj, ci s\u0103 produc\u0103 \u00eendoiala, narative c\u0103 to\u021bi sunt vinova\u021bi, s\u0103 promoveze ambiguitate \u0219i mesaje de genul \u201evede\u021bi c\u0103 s-ar putea s\u0103 fi\u021bi \u00een vizorul nostru\u201d, \u201edac\u0103 sunte\u021bi neutri sunte\u021bi mai c\u00e2\u0219tiga\u021bi\u201d,\u00a0pute\u021bi ob\u021bine \u0219i ni\u0219te teritorii\u201d\u201d. <\/p>\n

Ultimul eurobarometru a ar\u0103tat c\u0103 doar 31% din rom\u00e2ni v\u0103d dezinformarea drept un pericol major, sub media european\u0103 de 40%. \u201e\u00cen astfel de societ\u0103\u021bi cu o rezilien\u021b\u0103 cognitiv\u0103 sc\u0103zut\u0103, propaganda rus\u0103 are \u0219anse mari. Totu\u0219i, cele trei aspecte men\u021bionate, oboseala r\u0103zboiului, pesimismul cu privire la victoria Ucrainei \u0219i r\u0103zboiul cognitiv sunt interconectate. Un rol aici \u00eel are \u0219i ne\u00eencrederea \u00een institu\u021bii\u201d.\u00a0<\/p>\n

\t\t\t\u201eSolidaritate moral\u0103 limitat\u0103\u201d: empatie f\u0103r\u0103 angajament<\/p>\n

Datele arat\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii prefer\u0103 ajutorul umanitar \u00een detrimentul celui militar sau financiar. \u021aibrigan nume\u0219te aceast\u0103 atitudine: \u201eun soi de solidaritate moral\u0103 limitat\u0103.\u201d<\/p>\n

El explic\u0103: \u201eSuntem solidari cu victimele, dar ne p\u0103str\u0103m o rezerv\u0103. Ne men\u021binem o identitate moral\u0103 pozitiv\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 ne asum\u0103m riscuri percepute.\u201d<\/p>\n

Aceasta este o form\u0103 de empatie care nu implic\u0103 costuri strategice sau riscuri de securitate.<\/p>\n

De\u0219i liderii occidentali, dar \u0219i majoritatea anali\u0219tilor, repet\u0103 c\u0103 Ucraina ap\u0103r\u0103 flancul estic al Europei, mesajul nu este internalizat de popula\u021bie.<\/p>\n

\u021aibrigan subliniaz\u0103: \u201eAst\u0103zi, frontiera Europei \u00eencepe la Lisabona \u0219i se termin\u0103 \u00een tran\u0219eele solda\u021bilor ucraineni\u201d.\u00a0Totu\u0219i, doar o minoritate dintre cei care au r\u0103spuns la \u00eentreb\u0103rile sondajului percepe r\u0103zboiul ca fiind direct legat de securitatea Rom\u00e2niei. Motivul principal: \u201eNu avem o cultur\u0103 de securitate.\u201d<\/p>\n

\u021a\u00eebrigan precizeaz\u0103 c\u0103 institu\u021biile rom\u00e2ne\u0219ti nu au definit clar concepte esen\u021biale precum r\u0103zboiul hibrid, iar f\u0103r\u0103 o alfabetizare de securitate publicul r\u0103m\u00e2ne vulnerabil. \u201eF\u0103r\u0103 o alfabetizare de securitate, publicul rom\u00e2nesc va r\u0103m\u00e2ne u\u0219or de influen\u021bat.\u201d<\/p>\n

\t\t\tRolul politic \u0219i polarizarea narativelor<\/p>\n

Analistul observ\u0103 o suprapunere \u00eentre percep\u021biile despre r\u0103zboi \u0219i preferin\u021bele electorale. \u201eNara\u021biunile promovate politic influen\u021beaz\u0103 percep\u021biile publice.\u201d Mesajele anti-occidentale sau ambigue geopolitic pot amplifica ne\u00eencrederea \u0219i confuzia.<\/p>\n

Schimbarea atitudinii rom\u00e2nilor fa\u021b\u0103 de r\u0103zboiul din Ucraina nu este rezultatul unui singur factor. Este produsul unei combina\u021bii de oboseal\u0103 social\u0103, propagand\u0103, anxietate colectiv\u0103, lips\u0103 de educa\u021bie \u00een domeniul securit\u0103\u021bii \u0219i ne\u00eencredere institu\u021bional\u0103, sus\u021bine expertul.\u00a0<\/p>\n

Dup\u0103 cum avertizeaz\u0103 Nicolae \u021a\u00eebrigan: \u201eF\u0103r\u0103 alfabetizare de securitate \u0219i comunicare strategic\u0103, societatea r\u0103m\u00e2ne vulnerabil\u0103.\u201d<\/p>\n

\u00centr-o epoc\u0103 a r\u0103zboiului informa\u021bional, \u00een\u021belegerea conflictului devine la fel de important\u0103 ca evolu\u021bia lui pe front. Rom\u00e2nia nu se afl\u0103 doar l\u00e2ng\u0103 un r\u0103zboi, ci \u0219i \u00een mijlocul unei b\u0103t\u0103lii pentru percep\u021bii, adev\u0103r \u0219i rezilien\u021b\u0103 democratic\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"La patru ani de la invazia Ucrainei, percep\u021bia rom\u00e2nilor despre r\u0103zboi s-a schimbat semnificativ, doar jum\u0103tate sus\u021bin\u00e2nd c\u0103…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":113252,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[1062,32,33,31,229,36,37,27,9135,34,35,25,8537,41,40,1735,38,39,45,26,28,29,30,685],"class_list":{"0":"post-126022","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-ajutor","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-exclusiv","13":"tag-featured-news","14":"tag-featurednews","15":"tag-headlines","16":"tag-inscop","17":"tag-latest-news","18":"tag-latestnews","19":"tag-news","20":"tag-nicolae-tibrigan","21":"tag-ro","22":"tag-romana","23":"tag-romani","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-rusia","27":"tag-stiri","28":"tag-titluri","29":"tag-top-stories","30":"tag-topstories","31":"tag-ucraina"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116165243319126933","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/126022","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=126022"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/126022\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/113252"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=126022"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=126022"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=126022"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}