{"id":126812,"date":"2026-03-04T13:12:10","date_gmt":"2026-03-04T13:12:10","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/126812\/"},"modified":"2026-03-04T13:12:10","modified_gmt":"2026-03-04T13:12:10","slug":"video-ingineria-uitata-de-acum-100-ani-a-lui-sunbeam-1000-hp-masina-care-avea-2-motoare-de-224-litri-si-aproape-ca-l-echivala-pe-bugatti-veyron-in-putere-piataauto-md","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/126812\/","title":{"rendered":"(VIDEO) Ingineria uitat\u0103 de acum 100 ani a lui Sunbeam 1000 HP, ma\u015fina care avea 2 motoare de 22,4 litri \u015fi aproape c\u0103-l echivala pe Bugatti Veyron \u00een putere | PiataAuto.md"},"content":{"rendered":"<p>\t<img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/1772086745_454_Loader5.gif\" \/><\/p>\n<p>3 Martie 2026, 22:07<br \/>Redac\u0163ia PiataAuto.md<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tAtunci c\u00e2nd a fost lansat Bugatti Veyron, \u00een 2005, acesta a devenit prima ma\u015fin\u0103 de serie din lume care a trecut bariera de 1.000 CP. Au trecut peste 20 de ani de atunci, iar acea realizare inginereasc\u0103 treze\u015fte \u015fi azi admira\u0163ie. Totu\u015fi, pu\u0163ini dintre noi \u015ftiu c\u0103 acum exact 100 de ani, \u00een 1926, a fost creat un alt automobil de \u0084aproape 1.000 CP\u0094, numit Sunbeam 1000 HP. Acea ma\u015fin\u0103 n-a fost una de serie, dar avea o inginerie la fel de fascinant\u0103 \u015fi a scris istorie, fiind \u015fi prima din lume care a atins viteza de 200 mile la or\u0103, sau 322 km\/h!\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tAnii 1920 au fost marca\u0163i de o adev\u0103rat\u0103 febr\u0103 \u00een marc\u0103ri de recorduri de vitez\u0103 pentru ma\u015fini. Atunci s-au cristalizat primele competi\u0163ii de motorsport bine organizate, cu reguli clare, atunci ma\u015finile au \u00eenceput a fi proiectate \u015fi cu g\u00e2ndul la aerodinamic\u0103, iar marcarea de recorduri de vitez\u0103 \u00eembina \u015fi puterea imens\u0103, \u015fi un \u015fasiu echilibrat, \u015fi aerodinamica.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tTotu\u015fi, bariera de 200 mile la or\u0103 era considerat\u0103 practic imposibil\u0103, \u00eentruc\u00e2t ma\u015finile ajungeau \u00eentr-o zon\u0103 a ineficien\u0163ei viciate. Pentru a atinge asemenea viteze era nevoie de putere, ceea e \u00eensemna o ma\u015fin\u0103 cu motor mai mare \u015fi mai greu, care ar fi m\u0103rit \u015fi dimensiunile \u015fi greutatea ma\u015finii, ceea ce i-ar fi f\u0103cut din nou misiunea atingerii vitezei mari mai dificil\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\t\u00cen martie 1926, acum 100 de ani, Henry Segrave marca in nou record mondial de vitez\u0103, la 152,33 mile la or\u0103, sau 245,15 km, recordul lui fiind cu doar 2,53 km\/h mai mare dec\u00e2t precedentul. Ma\u015fina de atunci era un Sunbeam Tiger. Era clar c\u0103 nici acest record nu va dura, tocmai de asta era nevoie de o ma\u015fin\u0103 care s\u0103 spulbere orice tentativ\u0103 similar\u0103, s\u0103 marcheze un record in zona a 200 mile la or\u0103, pe care nimeni altul nu l-ar fi putut atinge \u00eenc\u0103 mult timp.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\tFoto: Sunbeam Tiger<\/p>\n<p>Segrave s-a g\u00e2ndit din nou la compania Sunbeam-Talbot-Darracq, cea pentru care el pilotase \u00een motorsport \u015fi care-i furnizase ma\u015finile pentru recordurile de vitez\u0103 anterioar\u0103. El a \u00eencercat s\u0103-l conving\u0103 pe inginerul \u015fef de la Sunbeam-Talbot-Darracq, Louis Herve Coatalen, care era \u015fi cel care conducea marca Sunbeam, s\u0103 construiasc\u0103 un vehicul cu inginerie debordant\u0103, care ar fi \u00eendeplinit misiunea.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tCoatalen a fost de acord, dar l-a prevenit pe Segave c\u0103 ma\u015fina trebuia s\u0103 nu consume prea mult buget \u015fi s\u0103 foloseasc\u0103 tot ce se putea din piesele deja existente. Sarcina de a o proiecta i-a revenit inginerului John Samuel Irving, \u015fi toat\u0103 proiectarea \u015fi construc\u0163ia s-a f\u0103cut tot \u00een 1926.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tAnii 1920 au fost \u015fi anii c\u00e2nd mul\u0163i pasiona\u0163i auto erau fascina\u0163i de ideea de pune motoare ultra puternice de avioane pe ma\u015fini compacte, care le transformau \u00een adev\u0103rate bestii puternice. Cei de la Sunbeam aveau \u00een palmaresul lor un motor V12 de 22,4 litri pe care-l produceau pentru avioane, numit Sunbeam Matabele. Puterea motorului standard de avion era de 400 CP, apoi a crescut la 430 CP \u015fi c\u0103tre 1926 exista deja \u015fi o versiune de 450 CP.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tPrin urmare, decizia logic\u0103 a fost s\u0103 se foloseasc\u0103 acest tip de motor. \u00cens\u0103 doar 450 CP nu erau suficien\u0163i, a\u015fa c\u0103 echipa de ingineri \u015fi pilotul au decis c\u0103 dou\u0103 motoare ar fi re\u0163eta perfect\u0103. Motoarele erau proiectate s\u0103 livreze 450 CP fiecare la 2.000 rpm, \u00eens\u0103 aveau un regim de supraturare p\u00e2n\u0103 la 2.200 rpm care cre\u015ftea temporar puterea, astfel \u00eenc\u00e2t despre tandemul celor dou\u0103 motoare a \u00eenceput s\u0103 se vorbeasc\u0103 \u00een termeni de \u00841.000 CP\u0094. Ma\u015fina nu dezvolta exact 1.000 CP, dar se apropia \u00eentr-adev\u0103r de aceast\u0103 valoare.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tUnul din motoare era amplasat \u00een fa\u0163\u0103, iar cel\u0103lalt \u00een spatele pilotului. Primul motor, din spate era pornit cu ajutorul unui sistem de aer comprimat \u2014 \u00een timpul func\u0163ion\u0103rii motorului stoca aer \u00eentr-un rezervor, iar la urm\u0103toarea pornire aerul de acolo era folosit pentru a-i \u00eenv\u00e2rti arborele cotit \u015fi a-l porni. Sc\u00e2nteia pentru bujii era format\u0103 pe baza a 4 generatoare magneto, care \u00eencepeau a produce electricitate de la primele rotiri ale arborelui.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tOdat\u0103 ce motorul din fa\u0163\u0103 func\u0163iona, era eliberat un ambreiaj al unui arbore ce conecta mecanic cele dou\u0103 motoare, prin arborii lor coti\u0163i. Astfel, motorul din spate \u00eel pornea \u015fi pe cel din fa\u0163\u0103, apoi motoarele func\u0163ionau sincronizat, la acelea\u015fi tura\u0163ii.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tIar acest arbore cotit lung \u00ee\u015fi transmitea for\u0163a c\u0103tre o cutie de viteze cu 3 rapoarte, care propulsa puntea spate. De la cutia cu ax transversal, puterea era transmis\u0103 ro\u0163ilor spate prin intermediul unor lan\u0163uri groase, care s\u0103 reziste puterii imense.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tMotorul din fa\u0163\u0103 avea un radiator plasat frontal, iar cel din spate \u2014 dou\u0103 radiatoare plasate pe lateral. Conductele erau extraordinar de multe, pentru a putea r\u0103ci aceste motoare.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tCaroseria a fost creat\u0103 din aluminiu, pentru a fi mai u\u015foar\u0103, iar forma ei a fost testat\u0103 \u00eentr-unul din primele tuneluri aerodinamice din lume, la departamentul de avia\u0163ie Vickers. Scheletul ma\u015finii a fost realizat din turburi mai groase \u00een jurul pilotului, pentru a oferi protec\u0163ie adi\u0163ional\u0103 acestuia.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tPartea inferioar\u0103 a ma\u015finii a fost acoperit\u0103 cu o plac\u0103 de 6 mm de o\u0163el, care trebuia s\u0103 fac\u0103 ma\u015fina s\u0103 lunece pe carosabil dac\u0103 o anvelop\u0103 ar fi cedat. Iar anvelopele au fost realizate la comand\u0103 de Dunlop, produc\u0103torul garant\u00e2nd c\u0103 ele vor rezista minim 3,5 minute la 200 mile la or\u0103. \u015ei anvelopele trebuiau s\u0103 fie schimbate dup\u0103 fiecare tentativ\u0103 de a marca un nou record. \u00centr-un final, ma\u015fina c\u00e2nt\u0103rea 3.533 kg \u015fi avea o gard\u0103 la sol de 178 mm.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tOdat\u0103 creat\u0103, ma\u015fina a fost testat\u0103 de ingineri pe un stand special, fiind perfec\u0163ionat\u0103, iar \u00een februarie 1927 ea a fost declarat\u0103 gata de stabilit recorduri. Ma\u015fina a fost transportat\u0103 \u00een SUA, pentru a marca acolo recordul. Prima tentativ\u0103 a avut loc la 21 martie 1927, fiind mai mult una de test. Ma\u015fina era greu de controlat la o asemenea vitez\u0103 mare, iar motorul din spate suferea de supra\u00eenc\u0103lzire. A urmat instalarea unei noi casete de direc\u0163ie pentru a o face mai controlabil\u0103. \u015ei au fost create prize mai mari de aer pentru motorul din spate. Peste doar 3 zile ma\u015fina a mai repetat o tentativ\u0103, de aceast\u0103 dat\u0103 cu mai pu\u0163ine probleme.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tLa 29 martie 1927 a avut loc \u015fi tentativa cu adev\u0103rat serioas\u0103 de a dep\u0103\u015fi 200 mile la or\u0103. Ma\u015fina a atins 200,669 mile la or\u0103, sau 322,9345 km\/h, dar Segrave a constatat c\u0103 ea a accelerat mai lent dec\u00e2t estima el, ceea ce l-a f\u0103cut s\u0103 accelereze mai mult \u015fi s\u0103 fr\u00e2neze mai t\u00e2rziu, ajung\u00e2nd s\u0103 manevreze critic la final pentru a o opri. A urmat \u00eenlocuirea fr\u00e2nelor \u015fi a anvelopelor \u015fi apoi o a doua tentativ\u0103 \u00een direc\u0163ie invers\u0103. De aceast\u0103 dat\u0103 viteza atins\u0103 a fost de 207,016 mile\/or\u0103 sau 333,160 km\/h. \u015ei fr\u00e2narea a avut loc f\u0103r\u0103 incidente. Astfel, a avut loc stabilirea unui nou record mondial, \u00een care se ia \u00een calcule media dus-\u00eentors, iar cifra oficial\u0103 a fost de 203,793 mile\/or\u0103 sau 327,973 km\/h.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tEra o diferen\u0163\u0103 uria\u015f\u0103, de peste 47 km\/h, fa\u0163\u0103 de recordul anterior, iar aceast\u0103 ma\u015fin\u0103 a scris istorie prin faptul c\u0103 a fost prima care a demonstrat c\u0103 bateria de 200 mile la or\u0103 poate fi dep\u0103\u015fit\u0103 Din acel moment, to\u0163i cei care \u015fi-au dorit s\u0103 doboare recordul, au trebuit s\u0103 opereze doar cu ma\u015fini specializate. Cu un an mai t\u00e2rziu acest record a fost dobor\u00e2t cu o diferen\u0163\u0103 mic\u0103, dar deja n-a mai contat la fel de mult. Locul onorific \u00een istorie i-a revenit lui Sunbeam 1000 HP.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tPartea curioas\u0103 e c\u0103 aceast\u0103 ma\u015fin\u0103 exist\u0103 \u015fi acum, la muzeul na\u0163ionale de motoare din Beaulieu, Marea Britanie, \u015fi e \u00een plin proces de restaurare. Unul din motoare a fost deja restaurat \u015fi func\u0163ioneaz\u0103, iar la al doilea se munce\u015fte acum. Autorii proiectului de restaurare \u00ee\u015fi doresc s\u0103 finalizeze munca \u00een acest an, pentru a marca frumos 100 de ani de la crearea acestei ma\u015fini cu ingineri fascinant\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tIncludem mai jos un video cu momentul \u00een care a avut loc pornirea motorului restaurat de 22,4 litri \u00een fa\u0163a publicului, dar \u015fi unul care arat\u0103 munca de restaurare a acestui vehicul.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t<a onclick=\"LikeNews(35161)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/1772086746_718_like_news.png\" border=\"0\" \/><\/a><\/p>\n<p>0<\/p>\n<p>3,137<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/1772086746_465_nwlstatRd.png\" \/><\/p>\n<p>GALERIE VIDEO (2 MATERIALE)<\/p>\n<p>\t<a class=\"GenOpacEf\" onclick=\"history.back()\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/1772086747_526_nwback.png\" border=\"0\" alt=\"\u00cenapoi\" title=\"\u00cenapoi\" \/><\/a><\/p>\n<p>\u015eTIRI DE CARE A\u0162I PUTEA FI INTERESAT<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"3 Martie 2026, 22:07Redac\u0163ia PiataAuto.md Atunci c\u00e2nd a fost lansat Bugatti Veyron, \u00een 2005, acesta a devenit prima&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":126813,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14],"tags":[12706,18739,38535,16657,97,2260,954,96,2841,7682,3570,4497,3477,11844,41,40,38,39,38534,38533,100],"class_list":{"0":"post-126812","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-afaceri","8":"tag-12706","9":"tag-18739","10":"tag-22-4","11":"tag-acum","12":"tag-afaceri","13":"tag-ani","14":"tag-avioane","15":"tag-business","16":"tag-doua","17":"tag-hp","18":"tag-inginerie","19":"tag-litri","20":"tag-masina","21":"tag-motoare","22":"tag-ro","23":"tag-romana","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-sunbeam","27":"tag-uitata","28":"tag-v12"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116171082522678514","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/126812","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=126812"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/126812\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/126813"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=126812"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=126812"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=126812"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}