ucrarea \u201e8 Martie \u00een paginile ziarului Sc\u00e2nteia\u201d<\/a>, noul rol pe care femeia l-a primit \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een urma evenimentelor politice petrecute la 23 august 1944.<\/p>\nIstoricul a analizat ce s-a scris despre aceast\u0103 problem\u0103 \u00een paginile ziarului Sc\u00e2nteia, \u00een special \u00een numerele tip\u0103rite pe 8 martie, din 1945 p\u00e2n\u0103 \u00een 1989, adic\u0103, cele privilegiate de Ziua Interna\u021bional\u0103 a Femeii. <\/p>\n
\t\t\t\u021aar\u0103 nou\u0103, femeie nou\u0103<\/p>\n
\u201eO \u021bar\u0103 nou\u0103 are nevoie de oameni noi. Femeia rom\u00e2n\u0103 nou\u0103 trebuia s\u0103-\u0219i arate devotamentul fa\u021b\u0103 de Partid \u0219i fa\u021b\u0103 de \u021bar\u0103 devenind mam\u0103. Principala ei \u00eendatorire, \u00een patria tuturor celor care munceau cu bra\u021bele \u0219i cu mintea, la ora\u0219e \u0219i la sate, era \u00eens\u0103 aceea de a participa cu toate for\u021bele ei la lupta socialist\u0103\u201d, scrie cercet\u0103torul. <\/p>\n
\u00cen articolul \u201eMetalurgista\u201d, care a fost publicat \u00een data de 8 martie 1950, gazetarii de la Sc\u00e2nteia ar\u0103tau cum trebuia s\u0103 fie femeia nou\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nou\u0103:<\/p>\n
\u201eCine este Elisabeta Caras? O muncitoare cum nu a existat pe vremuri la noi. Este metalurgist\u0103 la Grivi\u021ba Locomotive. \u0218i nu de mult, era buc\u0103t\u0103reas\u0103, sp\u0103la vase \u0219i m\u0103tura. Dar ea nu munce\u0219te numai la ma\u0219in\u0103, \u00een produc\u021bie. Cu aceea\u0219i \u00eensufle\u021bire cu care d\u0103 zeci \u0219i zeci de piese peste program, ea particip\u0103 la via\u021ba politic\u0103 \u0219i social\u0103 a uzinei. Este agitatoare de partid, face parte din comitetul de redac\u021bie al gazetei de perete, este responsabil\u0103 cu asigur\u0103rile sociale. Dar cea mai mare, cea mai de cinste b\u0103t\u0103lie \u00een care s-a angajat vreodat\u0103 Elisabeta Caras, pentru a c\u0103rei victorie se str\u0103duiesc milioanele de oameni din \u021bara noastr\u0103 \u0219i din lumea \u00eentreag\u0103, este b\u0103t\u0103lia pentru pace. Zilele trecute, a fost aleas\u0103 de tovar\u0103\u0219ii ei de munc\u0103 \u00een Comitetul de lupt\u0103 pentru pace.\u201d<\/p>\n
Articolul men\u021bioneaz\u0103 despre decizia Elisabetei de a ob\u021bine o educa\u021bie. \u201eToat\u0103 aten\u021bia \u0219i-a concentrat-o acum spre \u0219coala de calificare. S\u0103 mearg\u0103 c\u00e2t mai multe femei, chiar din acelea care nu \u0219tiu bine s\u0103 scrie. Ea \u0219i-a luat angajamentul c\u0103 va scoate noti\u021be pentru ele. C\u00e2nd d\u0103 de c\u00e2te o tovar\u0103\u0219\u0103 mai nel\u0103murit\u0103, care nu vrea s\u0103 vin\u0103 la \u0219coal\u0103, \u00eei vorbe\u0219te cu r\u0103bdare: \u00abNu putem sta \u00een loc. Trebuie s\u0103 treci \u0219i tu la ma\u0219in\u0103!\u00bb. Pilduitoare contribu\u021bie \u00een lupta pentru pace d\u0103 Elisabeta Caras la ma\u0219ina ei de filetat. \u00cen lunile trecute, a l\u0103sat cu mult \u00een urm\u0103 cifrele programului ei de produc\u021bie. \u0218i aceasta e bucuria, m\u00e2ndria ei\u201d.<\/p>\n
Dar Elisabeta Caras nu era singurul exemplu de femeie nou\u0103 pe care gazetarii de la Sc\u00e2nteia \u00eel f\u0103ceau cunoscut \u00een paginile organului central al P.M.R. <\/p>\n
\t\t\t\u201eUrm\u00e2nd pilda femeilor sovietice, voi fi o bun\u0103 lupt\u0103toare pentru pace!\u201d<\/p>\n
Curtmelec Latif era un alt astfel de exemplu: \u201eEra o femeie t\u0103tar\u0103, ca multe altele din Medgidia. \u021ainut\u0103 vreme \u00eendelungat\u0103 \u00een negura ne\u0219tiin\u021bei, ne\u00eendr\u0103znind s\u0103-\u0219i arunce privirile mai departe de v\u00e2rful pantofilor. Din cas\u0103 ie\u0219ea doar ca s\u0103 mearg\u0103 la munc\u0103. Trudea din greu la pr\u0103\u0219it, la s\u0103pat de vii, la cules.\u201d<\/p>\n
\u201e\u2013 Vecina noastr\u0103 Aneta e \u00eenscris\u0103 \u00een U.F.D.R. \u2013 a spus ea, \u00eentr-o sear\u0103, so\u021bului ei, uit\u00e2ndu-i-se ad\u00e2nc \u00een ochi. A\u0219 vrea s\u0103 m\u0103 \u00eenscriu \u0219i eu la U.F.D.R. Ce zici?<\/p>\n
S-a \u00eempotrivit, la \u00eenceput, b\u0103rbatul ei. Educa\u021bia pe care o c\u0103p\u0103tase \u00een trecut s\u0103pase ad\u00e2nc \u00een con\u0219tiin\u021ba lui. Cu \u00eencetul, s-a \u00eenduplecat. Cu \u00eendrum\u0103toarele U.F.D.R., Curtmelec a mers din cas\u0103 \u00een cas\u0103, comb\u0103t\u00e2nd zvonurile de r\u0103zboi, ar\u0103t\u00e2nd femeilor cum trebuie s\u0103 lupte unite pentru pace. Apoi, s-a \u00eenscris la cursul de alfabetizare, unde \u00eenva\u021b\u0103 cu \u00eend\u00e2rjire. C\u00e2nd s-a reorganizat cooperativa, Curtmelec a fost aleas\u0103 \u00een consiliu, unde a demascat pe chiaburi, f\u0103c\u00e2nd s\u0103 fie \u00eenl\u0103tura\u021bi din conducere. Curtmelec Latif nu mai este aceea de acum cinci ani. La \u0219edin\u021bele de verificare a membrilor de partid, a pus \u0219i ea o \u00eentrebare so\u021bului ei: \u00ab\u00ce\u0219i ia angajamentul tovar\u0103\u0219ul meu de via\u021b\u0103 c\u0103 m\u0103 va ajuta \u00een munc\u0103?\u00bb. C\u00e2nd a fost aleas\u0103 \u00een Comitetul de lupt\u0103 pentru pace din Medgidia, a spus cu glas limpede \u0219i d\u00e2rz: \u00abAl\u0103turi de sutele de mii de femei din \u021bara noastr\u0103, urm\u00e2nd pilda femeilor sovietice, voi fi o bun\u0103 lupt\u0103toare pentru pace!\u00bb. Curtmelec Latif \u00ee\u0219i va \u021bine f\u0103g\u0103duiala\u201d.<\/p>\n
\t\t\t\u201eDatoria moral\u0103 de a da Partidului mul\u021bi copii\u201d<\/p>\n
Femeile aveau datoria moral\u0103 de a da patriei, dar mai ales Partidului, mul\u021bi copii. Partidul nu stabilea doar sarcinile prioritare ale\u00a0femeii rom\u00e2ne, ci \u0219i criteriile morale de care ea trebuia s\u0103 \u021bin\u0103 cont \u00een via\u021ba de zi cu zi. <\/p>\n
\u00cen 1972, era publicat articolul \u201eS\u0103rut m\u00e2na, \u021aes\u0103toare\u201d. Textul pare c\u0103 e unul cu scop educativ.<\/p>\n
Citind articolul, se poate \u00een\u021belege c\u0103 inten\u021bia autorului a fost aceea de a le da tinerilor femei o lec\u021bie despre locul \u0219i misiunea femeii rom\u00e2ne \u00een societatea socialist\u0103. Cel mai important criteriu pe baza c\u0103ruia erau evaluate femeile \u00een acei ani era cel al maternit\u0103\u021bii. Adic\u0103, femeia r\u0103spundea nevoilor patriei dac\u0103 devenea mam\u0103. <\/p>\n
\u201eNa\u0219terea unui fiu era mai important\u0103 dec\u00e2t orice alt\u0103 activitatea desf\u0103\u0219urat\u0103 de femeie. \u021aara avea nevoie de b\u0103rba\u021bi frumo\u0219i \u0219i puternici, iar femeia trebuia s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00een mod corespunz\u0103tor acestei nevoi. Valoarea femeii nu era dat\u0103 nici de bijuterii, nici de hainele elegante \u0219i nici de vorba f\u0103r\u0103 re\u021binere, ci de calitatea de mam\u0103\u201d, scrie istoricul\u00a0F\u0103nel Teodora\u0219cu.<\/p>\n
\u201eScena s-a consumat recent, \u00een acceleratul Ia\u0219i-Bucure\u0219ti. Compartimentul nu era plin. La Foc\u0219ani s-a urcat o t\u00e2n\u0103r\u0103 ultra elegant \u00eembr\u0103cat\u0103 \u0219i so\u021bul ei, un t\u00e2n\u0103r sportiv. Toate ar fi fost bune \u0219i la locul lor dac\u0103 sportivul n-ar fi fost fum\u0103tor (civilizat): s-a dus s\u0103 fumeze pe\u00a0coridor (fuma cam mult). At\u00e2ta a a\u0219teptat, parc\u0103, t\u00e2n\u0103ra \u0219i spilcuita so\u021bie: adres\u00e2ndu-se altei c\u0103l\u0103toare de l\u00e2ng\u0103 ea (o profesoar\u0103, cum avea s\u0103\u00a0reias\u0103 mai t\u00e2rziu din dialogul dus cu glas tare, f\u0103r\u0103 nicio re\u021binere, de niciun ordin), a \u00eenceput s\u0103-\u0219i… puncteze biografia. Vorbea alintat \u0219i\u00a0gesticula, poate ca s\u0103-\u0219i pun\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 inelele (patru inele, pe fiecare deget al m\u00e2inii st\u00e2ngi, minus policarul). Deci veneau de la Foc\u0219ani, nu s-a \u00een\u021beles bine dac\u0103 de la o nunt\u0103 sau de la ceva asem\u0103n\u0103tor, oricum \u00abun chefule\u021b pe cinste\u00bb… de obicei frecventau \u00ablume bun\u0103\u00bb, intelectuali, fiindc\u0103 ea e o \u00abfat\u0103 citit\u0103\u00bb (amintea c\u0103r\u021bi de serie, traduse de trustul Giurgea \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie)… de altfel so\u021bul ei (nu ea) \u00ee\u0219i termina studiile superioare (\u00eens\u0103 ea l-a…\u00eempins s-o fac\u0103). De regul\u0103, dac\u0103-s \u00een societate, so\u021bul ei, de c\u00e2te ori deschide gura \u0219i spune ceva, \u00eei cere \u2013 din ochi \u2013 p\u0103rerea\u201d. <\/p>\n
Femeia se pl\u00e2nge de rudele so\u021bului \u201eoameni de r\u00e2nd\u201d. \u201eDar vai! ce p\u0103\u021be\u0219te cu ceilal\u021bi din familia lui, \u0219ti\u021bi, sunt \u00aboameni de r\u00e2nd\u00bb, ne vedem doar la zile mari, dar \u0219i atunci c\u00e2te \u00eencurc\u0103turi se pot na\u0219te, of! doamne… eram cu to\u021bii, aveam musafiri, numai \u00aboameni sub\u021biri\u00bb, majoritatea\u00a0medici, fiecare a \u00eenceput s\u0103 povesteasc\u0103 opera\u021bii fantastice, leacuri miraculoase pentru cancer, m\u0103 rog, c\u00e2nd, hop! se bag\u0103 \u00een vorb\u0103 \u0219i soacra mea, s\u0103 le explice ea c\u0103 toate profesiunile din lume sunt importante \u0219i complicate \u00een felul lor, c\u0103 nu exist\u0103 meserie u\u0219oar\u0103 dac-o faci serios… Am \u00een\u021bepenit! Soacr\u0103-mea \u00eei tot tr\u0103gea \u00eenainte cu \u00abbran\u0219a mea\u00bb, adic\u0103 lupta pentru locul profesiunii ei \u00een r\u00e2nd cu celelalte, musafirii, culmea, o ascultau cu seriozitate, dar inima mea era c\u00e2t un purice, de team\u0103 ca nu cumva s\u0103 scape \u0219i care-i \u00abbran\u0219a\u00bb. M-am amestecat rapid \u00een discu\u021bie \u0219i am salvat fa\u021ba familiei, i-am tras spre alte domenii, film, muzic\u0103 u\u0219oar\u0103, \u0219i-am r\u0103suflat u\u0219urat\u0103. Ceilal\u021bi din compartiment, intriga\u021bi, a\u0219teptau s\u0103 afle totu\u0219i profesia femeii care, era clar, d\u0103duse na\u0219tere \u0219i-l crescuse pe fl\u0103c\u0103ul sportiv de pe coridor, b\u0103iat frumu\u0219el, c\u00e2t se poate de voinic (hr\u0103nit de m\u00e2inile acelea, ale unei mame harnice, grijulii) \u0219i civilizat.\u201d<\/p>\n
Profesoara a aflat \u0219i profesoa soacrei:<\/p>\n
\u201e\u2013 A! e \u021bes\u0103toare.\u201d<\/p>\n
\u201eAr mai avea rost s\u0103 insist\u0103m asupra abjectului snobism care mineaz\u0103 grav nu numai mintea, judecata, ci \u0219i dramul de con\u0219tiin\u021b\u0103 al junei \u00absuperioare\u00bb? \u00abOamenii de r\u00e2nd\u00bb \u0219i \u00aboamenii sub\u021biri\u00bb… Indiferent de profesia fiec\u0103ruia dintre noi, sunt convins c\u0103 imensa majoritate a oamenilor resping acest fel de \u00ab\u00eemp\u0103r\u021bire\u00bb inspirat dintr-o alt\u0103 lume, c\u0103ci \u00eentre noi \u0219i dumneaei se a\u0219az\u0103, de neclintit, marile prefaceri din care s-a n\u0103scut o societate \u00eentemeiat\u0103 pe dreptate \u0219i echitate social\u0103, pe respectul reciproc, al fiec\u0103ruia fa\u021b\u0103 de to\u021bi \u0219i al tuturor fa\u021b\u0103 de fiecare. Un singur lucru a\u0219 mai fi dorit: s\u0103 fie acolo, printre c\u0103l\u0103tori, \u0219i mama acelui b\u0103iat c\u00e2t muntele, iar noi, \u00aboamenii de r\u00e2nd\u00bb, \u00een loc de orice alt comentariu, s\u0103 rostim simplu:<\/p>\n
\u2013 S\u0103rut m\u00e2na, \u021aes\u0103toare!<\/p>\n
\u0218i, cu respectul cuvenit oric\u0103rei femei care a crescut copii, care las\u0103 \u00een urm\u0103 o via\u021b\u0103 de munc\u0103 \u0219i de cinste, s\u0103 s\u0103rut\u0103m m\u00e2na aceea muncit\u0103, demn\u0103 de profundul nostru respect. O facem \u00eens\u0103 pe aceast\u0103 cale\u201d.<\/p>\n
\t\t\t\u201eOmul de r\u00e2nd\u201d vs \u201eomul sub\u021bire\u201d<\/p>\n
\u00cen textul s\u0103u, gazetarul de la Sc\u00e2nteia pune \u00een atitez\u0103 dou\u0103 femei, una e t\u00e2n\u0103r\u0103 \u0219i elegant \u00eembr\u0103cat\u0103, iar alta e mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t prima \u0219i, cel mai important lucru, e mama de b\u0103iat. <\/p>\n
Dintre cele dou\u0103 femei, doar cea de-a doua era considerat\u0103 demn\u0103 de a primi respectul gazetarilor de la Sc\u00e2nteia. Prima femeie era imaginea trecutului capitalist, iar a doua femeie reprezenta valorile \u00een care credeau cei din redac\u021bia organului Comitetului Central al Partidului\u00a0Comunist Rom\u00e2n. <\/p>\n
\u201ePentru a da o for\u021b\u0103 moral\u0103 special\u0103 textului s\u0103u, autorul se autointituleaz\u0103 \u201eom de r\u00e2nd\u201d, dar cei din redac\u021bia ziarului Sc\u00e2nteia nu erau oameni de r\u00e2nd. Ei aveau puterea de a stabili, a\u0219a cum am v\u0103zut, cine merit\u0103 \u0219i cine nu merit\u0103 s\u0103 fie respectat \u00een Republica\u00a0Socialist\u0103 Rom\u00e2nia. Aceea\u0219i gazetari erau cei care de\u021bineau puterea de a judeca c\u00e2t de elegant se putea \u00eembraca o femeie t\u00e2n\u0103r\u0103, c\u00e2te inele putea avea aceasta pe degete \u0219i ce c\u0103r\u021bi trebuia ea s\u0103 citeasc\u0103. Ei erau cei care stabileau dac\u0103 vorba femeii tinere putea fi alintat\u0103 sau nu. Tot ei erau cei care hot\u0103rau dac\u0103 femeile tinere puteau avea o concep\u021bie despre via\u021b\u0103 diferit\u0103 de cea a femeilor \u00een v\u00e2rst\u0103. Cu alte cuvinte, gazetarii de la Sc\u00e2nteia le puteau interzice femeilor s\u0103 aib\u0103 un comportament specific v\u00e2rstei lor. Atlfel spus, ei le puteau interzice femeilor s\u0103 fie tinere\u201d, scrie istoricul.<\/p>\n
\t\t\t Nu mai pot exista familii f\u0103r\u0103 copii<\/p>\n
\u00cen 1980, ziarul Sc\u00e2nteia anun\u021ba c\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, nimic nu mai \u00eempiedic\u0103 femeia s\u0103-\u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219easc\u0103 personalitatea, \u201epentru a putea ajunge pe cele mai \u00eenalte trepte \u00een toate sferele de activitate, pe plan politic \u0219i social\u201d. <\/p>\n
Chiar dac\u0103 erau egale \u00een drepturi cu b\u0103rba\u021bii, femeile nu reprezentau dec\u00e2t aproape 28 la sut\u0103 din num\u0103rul total de membri ai Partidului Comunist. <\/p>\n
\u00cencep\u00e2nd cu 1984, discursul conducerii P.C.R \u00een privin\u021ba femeii rom\u00e2ne va cunoa\u0219te schimb\u0103ri importante. <\/p>\n
De 8 Martie, ziarul Sc\u00e2nteia anun\u021ba c\u0103, \u00een Republica Socialist\u0103 Rom\u00e2nia, nu mai era acceptat\u0103 ideea c\u0103 o familie poate exista f\u0103r\u0103 copii, pentru c\u0103 fiecare familie avea obliga\u021bia patriotic\u0103 de a avea \u0219i de a cre\u0219te copii. Pentru femei, nu exista, spunea \u00a0Nicolae Ceau\u0219escu \u00een cadrul unei \u0219edin\u021be a Consiliului Sanitar Superior, cinste mai \u00eenalt\u0103 dec\u00e2t aceea de a na\u0219te \u0219i de a cre\u0219te copii:<\/p>\n
\u201eNu pot exista o m\u00e2ndrie \u0219i o fericire mai mare, pentru o familie, pentru o mam\u0103, dec\u00e2t aceea de a avea \u0219i a cre\u0219te copii. \u00cenc\u0103 o dat\u0103, doresc s\u0103 subliniez c\u0103 fiecare familie are datoria de a se g\u00e2ndi permanent la prezentul \u0219i viitorul poporului nostru; viitorul s\u0103u, existen\u021ba\u00a0sa sunt legate de vigoarea, de tinere\u021bea sa, deci de natalitate, de cre\u0219terea continu\u0103 a popula\u021biei, pentru a realiza aceast\u0103 \u00eendatorire fundamental\u0103 fa\u021b\u0103 de \u00eense\u0219i destinele na\u021biunii noastre.\u201d <\/p>\n
Ceau\u0219escu avertiza c\u0103 asist\u0103m la un fenomen foarte grav, de sc\u0103dere a natalit\u0103\u021bii \u0219i de cre\u0219tere, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 \u00eengrijor\u0103toare, a num\u0103rului avorturilor: \u201e\u00cen 1983, la un copil n\u0103scut viu, s-au efectuat circa 1,5 \u00eentreruperi de sarcin\u0103.\u201d<\/p>\n
Modelul de femeie care ocupa o func\u021bie de conducere important\u0103, dar care \u00eendeplinea cu succes \u0219i rolurile de mam\u0103 \u0219i de so\u021bie era reprezentat de tovar\u0103\u0219a Elena Ceau\u0219escu.<\/p>\n
\t\t\t\u201e8 Martie nu mai era o zi de s\u0103rb\u0103toare pentru toate femeile\u201d<\/p>\n
8 Martie nu mai era o zi de s\u0103rb\u0103toare pentru toate femeile, ci doar pentru acelea care aveau copii, adic\u0103 pentru mame: \u201e\u00cen aceast\u0103 zi, poporul nostru omagiaz\u0103, \u00een mod deosebit, femeia-mam\u0103, aceea care d\u0103 fiin\u021b\u0103 din fiin\u021ba ei copiilor \u2013 bucuria familiei, viitorul \u021b\u0103rii\u201d. <\/p>\n
Iat\u0103 \u0219i un alt exemplu \u00een acest sens din ziarul Sc\u00e2nteia:<\/p>\n
\u201eSe cuvine ca ast\u0103zi, de Ziua Femeii, s\u0103 d\u0103m glas omagiului pe care \u00eentreg poporul \u00eel aduce femeii-mame, aceleia care d\u0103 via\u021b\u0103 din via\u021ba ei copiilor, viitorului de m\u00e2ine al patriei, aceleia ce are menirea sacr\u0103 de a asigura d\u0103inuirea neamului nostru, de a forma \u0219i preg\u0103ti \u021b\u0103rii\u00a0demni continuatori ai operei de construire a socialismului. [\u2026] De la mam\u0103, o dat\u0103 cu graiul \u0219i legendele, copilul \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103-\u0219i iubeasc\u0103 \u021bara, istoria ei, s\u0103 iubeasc\u0103 partidul, pe conduc\u0103torul\u00a0s\u0103u, care, cu at\u00e2ta dragoste, vegheaz\u0103 t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie. Femeia este \u00eenconjurat\u0103 cu grij\u0103 \u0219i sprijinit\u0103 material \u00een \u00eemplinirea nobilei misiuni de mam\u0103. [\u2026] Pentru femei, pentru mame \u2013 indiferent \u00een ce \u021bar\u0103 ar tr\u0103i ele \u2013 nu exist\u0103 nimic mai de pre\u021b dec\u00e2t via\u021ba copiilor lor\u201d.<\/p>\n
Femeia care era mam\u0103 reprezenta, se ar\u0103ta \u00eentr-un text din 1988, tot ce are omul mai frumos ca tr\u0103s\u0103turi morale \u2013 generozitate, spirit de sacrificiu, c\u0103ldur\u0103 uman\u0103, r\u0103spundere pentru viitor. Din acest motiv, de Ziua Femeii, g\u00e2ndurile tutor se \u00eendreptau spre ea.\u00a0
Altfel spus, de 8 Martie, cuv\u00e2ntul femeie avea un singur \u00een\u021beles, cel de mam\u0103.<\/p>\n
\t\t\tFemeia revine la condi\u021bia de fabric\u0103 de copii<\/p>\n
\u00cen cuv\u00e2ntul de final, istoricul arat\u0103 c\u0103 \u00een \u021bara noastr\u0103, \u201efemeia nou\u0103, cea lupt\u0103toare\u201d a fost\u00a0 crea\u021bia lui Stalin. \u201eArmatele lui \u0219i Partidul au adus libertatea\u00a0pentru milioane de femei, care, \u00een semn de mul\u021bumire pentru darul primit, au intrat \u00een lupta pentru victoria p\u0103cii \u00eentre popoare.\u201d A existat un proces de emancipare \u00een cadrul c\u0103ruia femeile au fost stimulate s\u0103 inve\u021be, s\u0103 munceasc\u0103, s\u0103 se implice \u00een via\u021ba social\u0103.\u00a0<\/p>\n
Partidul Comunist Rom\u00e2n, spune istoricul\u00a0F\u0103nel Teodora\u0219cu, i-a cerut femeii s\u0103 munceasc\u0103 \u0219i s\u0103 dea patriei mul\u021bi copii. \u201ePe l\u00e2ng\u0103 aceste sarcini, femeia mai avea, e drept, \u0219i sarcina de a-\u0219i \u00eenv\u0103\u021ba copiii s\u0103 iubeasc\u0103, mai \u00eent\u00e2i, U.R.S.S. \u0219i, apoi, Partidul (P.C.R.\/P.M.R.).\u201d<\/p>\n
Primele dou\u0103 sarcini erau cele care contau cel mai mult, dar ordinea \u00een care acestea erau impuse femeii nu a fost mereu aceea\u0219i. <\/p>\n
\u201e\u00cen primii ani ai luptei pentru construirea socialismului, prima \u00eendatorire care-i revenea femeii era munca, dar trecerea timpului a f\u0103cut\u00a0ca maternitatea s\u0103 ia locul acesteia. Maternitatea avea s\u0103 devin\u0103 obliga\u021bia de care nicio femeie din societatea socialist\u0103 nu trebuia s\u0103 \u00eencerce s\u0103 scape. Femeia p\u0103rea c\u0103 revine, oarecum, la condi\u021bia de fabric\u0103 de copii, condi\u021bie pe care o blamau, la \u00eenceputul secolului trecut, feministele rom\u00e2ne.\u201d<\/p>\n
\u00cen ciuda celor ar\u0103tate, de-a lungul anilor, \u00een paginile organului C.C. al P.C.R., comuni\u0219tii nu le-au adus femeilor egalitatea \u00een drepturi cu b\u0103rba\u021bii a\u0219a cum a fost ea cerut\u0103 \u00een primele decenii ale secolului al XX-lea. <\/p>\n
\u201eAtunci, se spunea, a\u0219a cum am v\u0103zut pe parcursul acestei lucr\u0103ri, c\u0103 femeia se va putea considera egal\u0103 \u00een drepturi cu b\u0103rbatul abia atunci c\u00e2nd ea va putea hot\u0103r\u00ee singur\u0103 dac\u0103 \u0219i c\u00e2nd va deveni mam\u0103\u201d, a concluzionat autorul. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Ziua Femeii, ini\u021biat\u0103 \u00een cadrul mi\u0219c\u0103rii de emancipare a femeilor, a fost transformat\u0103 \u00een ultima parte a epocii…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":130212,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[10],"tags":[39333,32,33,31,39334,36,37,39336,27,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30,39335],"class_list":["post-130211","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-romania","tag-8-martie-femei-ziua-internationala-a-femeii","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-epoca-ceausescu","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-femeia","tag-headlines","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-ziua-femeii"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116194219404367609","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/130211","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=130211"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/130211\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/130212"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=130211"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=130211"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=130211"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"Politica](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/1772982970_990_index.jpeg\")
<\/p>\n