\n \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie (ICCJ) a clarificat ast\u0103zi c\u0103 termenul de prescrip\u021bie de trei ani pentru compensarea \u00een bani a zilelor de concediu neefectuate \u00eencepe s\u0103 curg\u0103 de la momentul \u00eencet\u0103rii contractului de munc\u0103. Totodat\u0103, pentru zilele de concediu neluate care dep\u0103\u0219esc perioada de report de 18 luni prev\u0103zut\u0103 de Codul muncii, dreptul la compensare exist\u0103 doar dac\u0103 angajatorul nu a oferit efectiv posibilitatea efectu\u0103rii concediului.
\n <\/p>\n
\u201e\u00cen interpretarea dispozi\u0163iilor art. 268 alin. (1) lit. c) raportat la prevederile art. 146 alin. (2) \u015fi (3) din Legea nr. 53\/2003 – Codul muncii, termenul de prescrip\u0163ie de 3 ani, prev\u0103zut de dispozi\u0163iile art. 268 alin. (1) lit. c) din acela\u015fi act normativ, \u00een ipoteza preten\u0163iilor pecuniare derivate din zilele de concediu neefectuate p\u00e2n\u0103 la \u00eencetarea raporturilor de munc\u0103\/de serviciu, izvor\u00e2te dintr-un drept actual \u00eencepe s\u0103 curg\u0103 de la momentul \u00eencet\u0103rii raportului de munc\u0103. <\/p>\n
Pentru intervalul care dep\u0103\u015fe\u015fte termenul de report de 18 luni prev\u0103zut de art. 146 alin. (2) \u015fi (3) din Legea nr. 53\/2003 – Codul muncii, republicat\u0103, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, dreptul de a ob\u0163ine compensarea \u00een bani a zilelor de concediu de odihn\u0103 subzist\u0103 atunci c\u00e2nd angajatorul nu a oferit \u00een mod efectiv angajatului posibilitatea de a exercita acest drept \u015fi, respectiv, nu exist\u0103 atunci c\u00e2nd angajatul s-a ab\u0163inut s\u0103-\u015fi efectueze concediul anual pl\u0103tit, de\u015fi i s-a oferit aceast\u0103 posibilitate\u201d, a decis \u00cenalta Curtei ast\u0103zi \u00een cadrul completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.<\/p>\n
La acordarea concediului de odihn\u0103 exist\u0103 trei reguli esen\u021biale prev\u0103zute de Codul muncii:<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
\n<\/ul>\n
Esen\u021bial, concediul de odihn\u0103 este un drept acordat \u201e\u00een natur\u0103\u201d – cu alte cuvinte, angajatul nu vine la munc\u0103 \u0219i este pl\u0103tit pentru acele zile libere. Regula este aceea c\u0103 concediul trebuie acordat \u201e\u00een natur\u0103\u201d, iar acordarea unei compensa\u021bii se face doar excep\u021bional. Pentru cei care nu pot s\u0103-\u0219i ia o parte sau chiar niciuna dintre zilele de concediu dintr-un an, exist\u0103 posibilitatea, \u00een continuare, de a primi acele zile de concediu \u00een urm\u0103toarele 18 luni calculate \u00eencep\u00e2nd din anul urm\u0103tor celui \u00een care nu s-a putut efectua integral concediul (de pild\u0103, zilele neluate din 2025 pot fi luate \u201e\u00een natur\u0103\u201d p\u00e2n\u0103 la final de iunie 2027). Astfel, se deduce c\u0103 dup\u0103 trecerea celor 18 luni nu ar mai fi posibil\u0103 efectuarea \u00een natur\u0103 a concediului, ci doar compensarea sa c\u00e2nd contractul va \u00eenceta.<\/p>\n
Dac\u0103 se ajunge \u00eens\u0103 la \u00eencetarea contractului, toate zilele neluate, at\u00e2t din anul \u00een curs, c\u00e2t \u0219i din trecut, trebuie compensate \u00een bani. \u0218i aici apare \u00eentrebarea: c\u00e2t de departe \u00een spate trebuie s\u0103 privim pentru aceste zile de concediu neefectuate? \u0218i, de asemenea, de c\u00e2nd \u00eencepe s\u0103 curg\u0103 termenul de prescrip\u021bie de 3 ani prev\u0103zut de Codul muncii?<\/p>\n
<\/p>\n
\n<\/ul>\n
Ce clarific\u0103 \u00cenalta Curte ast\u0103zi, \u00een raport de respectivele prevederi din Codul muncii, este c\u0103 termenul de prescrip\u021bie de trei ani pentru compensarea zilelor neluate \u00eencepe s\u0103 curg\u0103 de la momentul \u00eencet\u0103rii contractului, dar trebuie s\u0103 ne afl\u0103m \u00een ipoteza unui drept actual.\u00a0<\/p>\n
\u00cen ipoteza \u00een care avem zile neluate de dincolo de acel interval de report de 18 luni, compensarea e posibil\u0103 doar dac\u0103 zilele de concediu nu au putut fi luate din motive ce \u021bin de angajator. Totu\u0219i, subliniaz\u0103 Curtea, dreptul la compensare \u201enu exist\u0103 atunci c\u00e2nd angajatul s-a ab\u0163inut s\u0103-\u015fi efectueze concediul anual pl\u0103tit, de\u015fi i s-a oferit aceast\u0103 posibilitate\u201d.\u00a0<\/p>\n
R\u0103m\u00e2ne s\u0103 vedem \u0219i care este motivarea ICCJ \u00een acest caz.\u00a0<\/p>\n
Cum s-a ajuns la ICCJ?<\/p>\n
Un fost procuror a cerut \u00een instan\u021b\u0103 compensarea \u00een bani a zilelor de concediu neluate pentru perioade care totalizau peste zece ani de munc\u0103, merg\u00e2nd \u00een spate p\u00e2n\u0103 \u00een vara lui 2008 – mai exact, un total de 146 de zile de concediu neluate. Tribunalul, ca prim\u0103 instan\u021b\u0103, a considerat c\u0103 cererea s-a prescris, dar reclamantul a f\u0103cut apel.\u00a0<\/p>\n
\u201eProblema de drept care impune pronun\u021barea de c\u0103tre \u00cenalta Curte a unei dezleg\u0103ri este cea a corel\u0103rii modului de calcul al termenului general de prescrip\u021bie de 3 ani, mai exact a sintagmei \u00abde la data la care drepturile respective erau datorate\u00bb din cuprinsul art. 171 alin. 1 din Codul muncii, cu prevederile art. 146 alin. 2 din Codul muncii potrivit c\u0103rora compensarea \u00een bani a concediului de odihn\u0103 neefectuat este permis\u0103 numai \u00een cazul \u00eencet\u0103rii contractului individual de munc\u0103, urm\u00e2ndu-se a se aprecia dac\u0103 termenul de trei ani \u00eencepe s\u0103 curg\u0103 de la data la care raporturile de serviciu\/de munc\u0103 au \u00eencetat sau de la o alt\u0103 dat\u0103 anterioar\u0103 acestui moment.<\/p>\n
Dificultatea const\u0103 \u00een faptul c\u0103, \u00een sine, datorarea contravalorii zilelor de concediu neefectuate poate fi apreciat\u0103 ca subzist\u00e2nd \u00eencep\u00e2nd cu anul urm\u0103tor celui \u00een care salariatul nu \u0219i-a efectuat, integral sau par\u021bial, \u00een natur\u0103, concediul de odihn\u0103 la care avea dreptul, de vreme ce dreptul la acordarea concediului este unul anual.<\/p>\n
\u00cen acest context, s-ar putea sus\u021bine, pentru a corobora prevederile legale mai sus ar\u0103tate, c\u0103, \u00een sine, datoria reprezent\u00e2nd compensarea concediului de odihn\u0103 r\u0103mas neefectuat se na\u0219te din punct de vedere juridic \u00een anul urm\u0103tor celui \u00een care ar fi trebuit efectuat \u00een natur\u0103 concediul de odihn\u0103, dar exigibilitatea sa este condi\u021bionat\u0103 de data la care raporturile de munc\u0103\/de serviciu sau ar putea fi considerat\u0103 ca fiind temeinic\u0103 interpretarea asupra c\u0103reia s-a oprit instan\u021ba de fond \u00een prezenta cauz\u0103\u201d, prevede sesizarea trimis\u0103 c\u0103tre ICCJ<\/a> (textul este reprodus ca atare, cu tot cu inadverten\u021bele ce rezult\u0103 din documentul scanat).<\/p>\n