{"id":132142,"date":"2026-03-11T06:36:07","date_gmt":"2026-03-11T06:36:07","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/132142\/"},"modified":"2026-03-11T06:36:07","modified_gmt":"2026-03-11T06:36:07","slug":"dobanzi-mari-la-credite-cursul-valutar-scapat-de-sub-control-si-decizii-care-afecteaza-direct-portofelul-romanilor-deficitul-bugetar-ridicat-nu-e-doar-problema-politicienilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/132142\/","title":{"rendered":"Dob\u00e2nzi mari la credite, cursul valutar sc\u0103pat de sub control \u0219i decizii care afecteaz\u0103 direct portofelul rom\u00e2nilor. Deficitul bugetar ridicat nu e doar problema politicienilor"},"content":{"rendered":"

Pe 10 martie 2026 a fost publicat\u0103 \u00een transparen\u021b\u0103 Legea Bugetului pentru anul \u00een curs, \u00een fiecare an mai t\u00e2rziu dec\u00e2t anul precedent, \u00een condi\u021biile \u00een care Bruxelles-ul \u0219i mai mul\u021bi vecini europeni se apuc\u0103 din vara anului anterior s\u0103 fac\u0103 aceste calcule pentru exerci\u021biul bugetar care urmeaz\u0103. Printre documentele publicate de Guvern se num\u0103r\u0103 \u0219i Raportul privind situa\u021bia macroeconomic\u0103 pe anul 2026, al\u0103turi de proiec\u021bia acesteia pe anii 2027-2029, unde putem vedea c\u0103 estimarea pentru deficitul bugetar care ar urma s\u0103 fie \u00eenregistrat anul acesta este de 6,2% din PIB<\/a> (cash) \u0219i 6% (ESA), urm\u00e2nd ca \u00een urm\u0103torii trei ani acesta s\u0103 scad\u0103 gradual, cu c\u00e2te un procent, p\u00e2n\u0103 la valoarea de 3,2% din PIB \u00een 2029, adic\u0103, de fapt, corectarea decalajului excesiv \u00een care am intrat \u00een urm\u0103 cu ce va fi atunci un deceniu \u00eentreg. Ba chiar, spun ace\u0219tia, speran\u021ba este ca deficitul s\u0103 scad\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2031, la valoarea de 2,5%.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i document, Executivul relateaz\u0103 faptul c\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lunii decembrie 2025, datoria guvernamental\u0103 a reprezentat 59,6% din PIB, din care datoria intern\u0103 29,8% din PIB, iar datoria extern\u0103 29,8% din PIB. \u201eLu\u00e2nd \u00een considerare nivelul prognozat al deficitelor bugetare pentru perioada 2026 \u2013 2029, precum \u0219i prognozele curente a indicatorilor macroeconomici, estim\u0103m c\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 2026 ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 61,8% \u00een PIB. C\u00e2t despre sc\u0103derea sub acest nivel, putem spera realist la a\u0219a ceva doar dup\u0103 borna 2031.<\/p>\n

Cifrele de mai sus nu se v\u0103d \u00eens\u0103 direct la pomp\u0103, atunci c\u00e2nd un rom\u00e2n de r\u00e2nd merge s\u0103 fac\u0103 un plin, nu se reg\u0103sesc indicate concret \u00een pre\u021bul p\u00e2inii, \u0219i nu figureaz\u0103 pe panouri cu led la conversia cursului valutar. Nu se vede atunci c\u00e2nd rom\u00e2nii se chinuie s\u0103 \u00ee\u0219i pl\u0103teasc\u0103 facturile la curent \u0219i observ\u0103 c\u0103 au crescut cu mai bine de jum\u0103tate fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 a anului trecut, pre-liberalizare, \u0219i cu siguran\u021b\u0103 nu se vede \u00een calitatea serviciilor \u0219i bunurilor de care au nevoie zi de zi. Acesta este unul dintre cele mai grave alunecu\u0219uri logice de care ne putem \u00eempiedica \u00een via\u021ba de zi cu zi: c\u0103 doar pentru c\u0103 cei pe care i-am votat sau cei care au fost pu\u0219i \u00een func\u021bii de cei dint\u00e2i vorbesc \u00een procente din PIB \u0219i \u00een termeni macroeconomici pe care nu-i recunoa\u0219tem cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u00een greut\u0103\u021bile zilnice, s\u0103 credem c\u0103 nu ne intereseaz\u0103 direct sau c\u0103 interesul concret de a corecta aceste decalaje macroeconomice nu se r\u0103sfr\u00e2nge asupra cotidianului unei p\u0103r\u021bi majoritare sau a \u00eentregii popula\u021bii a \u021b\u0103rii.<\/p>\n

Corela\u021bia dintre deficitul bugetar, infla\u021bie \u0219i datorie public\u0103, pe de o parte, \u0219i costul vie\u021bii, \u00een complexitatea sa, pe de alt\u0103 parte, nu este important\u0103 doar pentru a \u00een\u021belege ra\u021biunea din spatele unor m\u0103suri nepopulare pe care o parte dintre politicieni le sus\u021bin \u00eencep\u00e2nd cu anul trecut. Este important\u0103 \u0219i pentru a putea, realist, \u00een\u021belege cum e denaturat discursul public \u00een sens pur populist, electoral, \u00eempotriva m\u0103surilor de corec\u021bie, tocmai de c\u0103tre acei politicieni care au cauzat decalajele \u00een primul r\u00e2nd, parte dintre ace\u0219tia av\u00e2nd ast\u0103zi un grad de popularitate nesperat printre aleg\u0103torii rom\u00e2ni.<\/p>\n

Ziare.com continu\u0103, astfel, seria de materiale dedicat\u0103 \u201eMiturilor economice care ne fac r\u0103u\u201d, cu n\u0103zuin\u021ba de a pune pe tapet nu doar care este ciclul prin care con\u0219tiin\u021ba istoriei recente ne este resetat\u0103 odat\u0103 cu fiecare nou\u0103 cre\u0219tere de taxe, doar cu ajutorul c\u00e2torva sloganuri bine plasate \u00een vizorul public, dar \u0219i ce \u00eenseamn\u0103, de fapt, ignorarea de c\u0103tre politicieni, pe termen mediu \u0219i lung, a m\u0103surilor care s\u0103 corecteze realist \u0219i predictibil decalajele macroeconomice pentru buzunarele oamenilor de r\u00e2nd.<\/p>\n

Cum am ajuns aici? Din 2019, \u021bara noastr\u0103 construie\u0219te bugete de avarie, abuzive la nivel de cheltuieli publice chiar \u0219i \u00een contextul pandemic \u0219i, cu siguran\u021b\u0103, \u00een anii care au urmat<\/p>\n

\u00cen anul 2023, Ziare.com<\/a> a luat leg\u0103tura cu profesorul de economie Radu Nechita de la UBB Cluj, pentru a explica modul prin confuziile generate \u00een spa\u021biul public de slaba \u00een\u021belegere a unor termeni macroeconomici pot genera decizii proaste chiar \u0219i la nivel decizional \u00eenalt. Economistul explica atunci c\u0103, dac\u0103 ne uit\u0103m la prognozele trecute, regula a fost c\u0103 veniturile bugetare au fost sistematic supraestimate, ceea ce a \u00eensemnat, la finalul zilei, c\u0103 pur \u0219i simplu s-a colectat mai pu\u021bin dec\u00e2t era planificat \u00een prealabil. Cheltuielile au fost din start stabilite la un nivel superior veniturilor, au fost programate s\u0103 creasc\u0103, dar au avut cre\u0219teri mai mari dec\u00e2t cele stabilite ini\u021bial. Rezultatul: deficit dup\u0103 deficit, adic\u0103 o datorie public\u0103 \u00een cre\u0219tere.<\/p>\n

\u201eGuvernan\u021bii au avut o perioad\u0103 de c\u00e2\u021biva ani f\u0103r\u0103 alegeri, ar fi fost o bun\u0103 ocazie de rea\u0219ezare, de reducere a poverii sectorului public \u00een economie. Sigur, pandemia a perturbat acest lucru, dar nu at\u00e2t pandemia c\u00e2t reac\u021biile autorit\u0103\u021bilor la pandemie. Unele erori \u0219i reac\u021bii excesive \u00een perioada ini\u021bial\u0103 pot fi \u00een\u021belese, dar nu toate, nu persisten\u021ba \u00een erori, \u00een abera\u021bii. Sectorul privat a fost principala victim\u0103 a politicilor din acea perioad\u0103. \u00cen sectorul public, pentru unii a fost mai greu, pentru al\u021bii a fost mult mai u\u0219or. \u00cen sectorul public nu s-au f\u0103cut concedieri, nu s-au redus salarii, \u00een sectorul privat a fost extrem de greu. Salariile din sectorul public supradimensionat sunt mai mari dec\u00e2t \u00een sectorul privat.\u201d<\/p>\n

Nechita acuza acum trei ani faptul c\u0103 \u00een loc s\u0103 discut\u0103m cum s\u0103 g\u0103sim metode de reduce ponderea sectorului public eliber\u00e2nd m\u00e2n\u0103 de lucru pentru sectorul privat, la noi se discut\u0103 despre cum s\u0103 sporim cheltuielile publice, cum s\u0103 extragem prin fiscalitate mai multe resurse de la cei care le produc c\u0103tre cei care doar le redistribuie sau chiar le risipesc. Dac\u0103 ne dorim cre\u0219terea nivelului de trai (adic\u0103 o cre\u0219tere economic\u0103) avem nevoie de cre\u0219terea productivit\u0103\u021bii, adic\u0103 de capital rom\u00e2nesc \u0219i str\u0103in. Iar capitalul nu se formeaz\u0103 \u0219i nu vine \u00eentr-o \u021bar\u0103 unde se vorbe\u0219te despre noi impozite \u0219i cre\u0219terea celor vechi, \u00eentr-o \u021bar\u0103 unde se modific\u0103 de pe-o zi pe alta Codul Fiscal (\u00een total\u0103 contradic\u021bie cu articolul 4), unde politicienii fabric\u0103 haos \u0219i incertitudine printr-o incontinen\u021b\u0103 legislativ\u0103 (avem peste 800 de Monitoare Oficiale pe an). Pu\u021bini sunt cei care \u00een spa\u021biul public cer o disciplin\u0103 \u0219i o responsabilitate \u00een cheltuirea banului public, a zecilor de miliarde de lei deja colectate la buget, \u00eenainte de a cere \u00eenc\u0103 un leu, \u00eenc\u0103 un miliard de la contribuabili, spunea atunci economistul.<\/p>\n

\u00cen termeni concre\u021bi, nu doar c\u0103 situa\u021bia descris\u0103 atunci este deosebit de actual\u0103, trei ani mai t\u00e2rziu, dar anul care a urmat relat\u0103rii de mai sus s-a \u00eencheiat cu un deficit record de 9,3% din PIB, urm\u00e2nd ca abia de anul trecut s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 se vad\u0103 o sc\u0103dere firav\u0103, adus\u0103 mai ales de m\u0103surile fiscal-bugetare deosebit de controversate luate de Cabinetul Bolojan \u00een a doua jum\u0103tate a anului \u0219i nici acelea \u00een ritmul \u00een care au fost propuse, din cauza \u0219icanelor din coali\u021bie create de PSD<\/a>, toate acestea f\u0103r\u0103 opozi\u021bia din Parlament sau de am\u00e2n\u0103rile succesive ale valid\u0103rilor din partea CCR<\/a> pentru pachetele de reform\u0103.<\/p>\n

Suntem \u00een prezent \u00eentr-o situa\u021bie de cotitur\u0103, \u00eentr-un an \u00een care toate cifrele ro\u0219ii din macroeconomie<\/a> ar trebui s\u0103 scad\u0103, cuplate cu o sum\u0103 de crize geopolitice care fie ne afecteaz\u0103 indirect sim\u021bitor, fie pe alia\u021bii no\u0219tri militari sau economici, fie sunt folosite zi de zi pentru a constr\u00e2nge votan\u021bii \u00eentr-o stare de team\u0103 social\u0103 care s\u0103 permit\u0103 sabotarea propriului sistem \u00een interese proprii de c\u0103tre politicienii de extrem\u0103 dreapta sau de c\u0103tre fe\u021be vechi \u0219i noi care flutur\u0103 \u00eenc\u0103 sloganuri social-democrate oper\u00e2nd strict \u00een vederea conserv\u0103rii propriilor interese. Practic, dou\u0103 r\u00e2nduri de alegeri preziden\u021biale mai t\u00e2rziu, un an electoral crunt \u0219i numeroase crize interne \u0219i externe au f\u0103cut ca oamenii s\u0103 resimt\u0103 puternic efectele deciziilor iresponsabile din anii post-2019 \u0219i cu prec\u0103dere 2022-2025, abia \u00een prezent, c\u00e2nd o m\u00e2n\u0103 de politicieni se v\u0103d \u00een fa\u021ba situa\u021biei de a gestiona o recesiune<\/a> tehnic\u0103, evalu\u0103ri recurente ale agen\u021biilor de rating<\/a> care ne \u021bin la marginea unei pr\u0103p\u0103stii economice \u0219i un cost al vie\u021bii care a dep\u0103\u0219it orice nevoie de convergen\u021b\u0103 monetar\u0103 cu zona euro<\/a> c\u00e2nd vine vorba de pre\u021buri. Dar o parte important\u0103 din vinova\u021bi sunt \u00eenc\u0103 sus \u00een sondajele de popularitate, iar \u00een\u021belegerea concret\u0103 a leg\u0103turilor dintre macroeconomie \u0219i via\u021ba de zi cu zi e \u00eenc\u0103 neclar\u0103.<\/p>\n

De ce e important deficitul bugetar \u0219i ce riscuri reale la nivel macroeconomic se vor vedea concret \u00een portofelele rom\u00e2nilor: \u201ePrincipalul risc geopolitic al Rom\u00e2niei este clasa politic\u0103\u201d<\/p>\n

La mijlocul lunii februarie 2026, agen\u021bia de rating Fitch<\/a> a men\u021binut (din nou!) ratingul suveran al Rom\u00e2niei la ‘BBB minus’, cu perspectiv\u0103 negativ\u0103, urm\u00e2nd ca la \u00eenceputul lunii martie, Moody<\/a>\u2019s, al doilea actor global c\u00e2nd vine vorba de evalu\u0103ri ale riscului pentru investi\u021bii, a men\u021binut la r\u00e2ndul s\u0103u ratingul Rom\u00e2niei pe ultima treapt\u0103 \u00eenainte de cea nerecomandat\u0103 investi\u021biilor. \u0218tirile au curs \u00een acest sens de ambele d\u0103\u021bi, orientate mai ales c\u0103tre avertismentele pe care aceste dou\u0103 institu\u021bii le-au \u00eenaintat c\u0103tre \u021bara noastr\u0103, care au inclus at\u00e2t riscuri interne, c\u00e2t \u0219i cele care \u021bin de evenimentele geopolitice precum continuarea r\u0103zboiului \u00een Ucraina sau a conflictului din Orientului Mijlociu care se va reg\u0103si \u00een criza<\/a> carburan\u021bilor la nivel european \u0219i, implicit, \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00cen ambele cazuri, agen\u021biile au spus c\u0103, de\u0219i ne afl\u0103m pe un parcurs bun, de \u021binere \u00een fr\u00e2u \u0219i reglare a decalajelor macro, urmeaz\u0103 s\u0103 avem de-a face cu cel pu\u021bin un eveniment politic intern care ne-ar putea destabiliza complet estim\u0103rile (relatate mai sus, din documentele Guvernului) pentru anii urm\u0103tori. Este vorba despre rotativa guvernamental\u0103, adic\u0103 \u00een\u021belegerea f\u0103cut\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 cele mai importante partide de la guvernare, PSD \u0219i PNL<\/a>, de a \u201eface schimb\u201d de premieri \u00een anul 2027. Ilie Bolojan<\/a> ar urma s\u0103 fac\u0103 un pas lateral de la \u0219efia Executivului, urm\u00e2nd ca PSD s\u0103 propun\u0103 fie un premier social-democrat, ori o solu\u021bie de \u201ecompromis\u201d pentru fotoliul de prim-ministru, dar care s\u0103 le asigure controlul unor ministere-cheie \u00een perioada urm\u0103toare.<\/p>\n

Agen\u021biile de rating au \u00een\u021beles mai bine dec\u00e2t noi \u00een\u0219ine cine sunt vinova\u021bii decalajelor de p\u00e2n\u0103 acum \u0219i au avertizat \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri deja (urmeaz\u0103 o evaluare similar\u0103 din partea Standard&Poors) c\u0103 un guvern preponderent social-democrat va \u00eengreuna aproape cu certitudine toate calculele macroeconomice pe care nu le \u00een\u021belegem concret \u00een prezent. Rezultatul? Retrogradarea de care ne temem din prim\u0103vara trecut\u0103, care nu poate fi comparat\u0103 concret, pe \u00een\u021belesul tuturor, dec\u00e2t cu o revenire la situa\u021bia economic\u0103 cu care se confrunta Rom\u00e2nia nu \u00een anul 2008, ci \u00een anii tranzi\u021biei post-1990.<\/p>\n

\u201eNoi n-am ie\u0219it din campania electoral\u0103. Toate discursurile care sunt f\u0103cute de opozi\u021bia din Guvern, anume de PSD, merg pe ideea c\u0103 bugetul Statului este bugetul lor de campanie \u0219i a\u0219a o \u021bin mai departe. Gre\u0219elile strategice ale aripii mai sp\u0103late din PNL \u0219i ale pre\u0219edintelui au fost c\u0103 ace\u0219tia nu au \u00een\u021beles c\u0103 exist\u0103 o perioad\u0103 de gra\u021bie \u00een care ce nu se face \u00een primele \u0219ase luni nu se mai face deloc sau se fac numai prostii. Practic, comunicatul Moody\u2019s este un avertisment cu privire la PSD. Ne spun c\u0103 s-a f\u0103cut c\u00e2t s-a f\u0103cut, dar exist\u0103 posibilitatea foarte mare ca PSD s\u0103 strice tot, \u00een asociere cu opozi\u021bia, care e \u0219i mai problematic\u0103\u201d, a explicat recent Radu Nechita. Potrivit acestuia, social-democra\u021bii par s\u0103 fie \u00eentr-o ofensiv\u0103 de recapturare a unui electorat. \u201eDac\u0103 ne uit\u0103m pe cum a evoluat PSD \u0219i votul auto-intitulat suveranist, vedem c\u0103 totalul nu se schimb\u0103 \u0219i suntem \u00een apropiere de jum\u0103tate din votan\u021bi, care merg pe direc\u021bia aceasta. Votul \u201esuveranist\u201d, a\u0219adar, a fost o tentativ\u0103 ini\u021biat\u0103 acum mai mul\u021bi ani \u2013 putem s\u0103 mergem arheologic p\u00e2n\u0103 la Liviu Dragnea<\/a>, care voia s\u0103 recupereze votan\u021bii lui Vadim Tudor, iar cea mai bun\u0103 solu\u021bie pentru ei a fost s\u0103 canalizeze nemul\u021bumirile popula\u021biei \u00eentr-un partid care s\u0103 vin\u0103 cu idei \u0219i mai radicale. S-a microtargetat foarte bine \u2013 ca dovad\u0103 c\u0103 vedem c\u0103 \u00een diaspora, votan\u021bi care erau anti-Guvern, anti-stat rom\u00e2n \u0219i a\u0219a mai departe, au fost recicla\u021bi de la voturile lor pro-USR<\/a> la votul de tip \u201eprotest\u201d. Doar c\u0103 acest partid, care urma s\u0103 aib\u0103 rol de \u201ebau-bau\u201d \u0219i \u201eDac\u0103 nu noi, vede\u021bi c\u0103 vin ei\u201d, pentru fragmentarea opozi\u021biei de dreapta, a sc\u0103pat de sub controlul creatorului \u0219i acum PSD e mai mic dec\u00e2t propriul lui \u201ebau-bau\u201d. Atunci, are c\u0103r\u021bi proaste \u00een m\u00e2n\u0103. Nu v\u0103d cum poate PSD-ul s\u0103 recupereze un electorat pe care l-a pierdut c\u0103tre AUR, altfel dec\u00e2t s\u0103 fie mai extremist sau mai populist dec\u00e2t AUR, ceea ce i-ar costa \u00een cercurile de la Bruxelles\u201d, a relatat economistul.<\/p>\n

De aici s-au n\u0103scut foarte multe idei politice care au mers direct la osul aleg\u0103torilor pu\u0219i \u00een fa\u021ba notei de plat\u0103 create de cele dou\u0103 forma\u021biuni \u2013 de la porecle de tipul \u201eIlie S\u0103r\u0103cie\u201d, p\u00e2n\u0103 la ideile potrivit c\u0103rora deficitul \u0219i contabilitatea de la nivel \u00eenalt conteaz\u0103 mai mult dec\u00e2t bun\u0103starea rom\u00e2nilor, sacrifica\u021bi de dragul unor cifre satisf\u0103c\u0103toare pentru \u201estr\u0103ini\u201d.<\/p>\n

Acesta este \u0219i contextul \u00een care Radu Nechita a explicat c\u0103 \u201eprincipalul risc geopolitic pentru economia Rom\u00e2niei este clasa politic\u0103. Cu toate ne putem lupta, dar cu l\u0103custele din interior nu. Aici este cea mai grav\u0103 problem\u0103\u201d. De\u0219i am fost \u021binu\u021bi pe linia de plutire timp de aproape un an de agen\u021biile de rating, o retrogradare, coali\u021bia de guvernare, cu toate \u0219icanele produse \u00een interior pe parcursul ultimelor luni a f\u0103cut din Guvern \u201eo fabric\u0103 de incertitudine care nu doarme, nu se opre\u0219te \u0219i lucreaz\u0103 \u00een trei schimburi. Nu trece ziua, luna f\u0103r\u0103 declara\u021bii destabilizante, f\u0103r\u0103 un scandal.\u201d<\/p>\n

Leg\u0103tura concret\u0103 dintre revenirea la economia de criz\u0103 \u00een care ne aflam \u00een anii \u201990, dac\u0103 \u00een cele din urm\u0103 aceast\u0103 destabilizare de fond produs\u0103 inclusiv de rotativa guvernamental\u0103 ne va duce c\u0103tre un calificativ nerecomandat investi\u021biilor se va traduce direct \u00een dob\u00e2nzi crescute nu doar pentru stat, dar automat \u0219i pentru creditele rom\u00e2nilor, \u00een primul r\u00e2nd. \u201eOricum, dob\u00e2nda la care ne \u00eemprumut\u0103m fiecare dintre noi este cu 1-2 puncte peste cea la care se \u00eemprumut\u0103 Statul. Dac\u0103 dob\u00e2nda Statului cre\u0219te, vor cre\u0219te, a\u0219adar, dob\u00e2nzile pentru creditele rom\u00e2nilor, dar \u0219i cele la care se \u00eemprumut\u0103 firmele care angajeaz\u0103. A\u0219adar, eventualele cre\u0219teri de salarii vor fi mai pu\u021bin probabile \u00eentr-o economie \u00een care totul se duce \u00een cap. Exist\u0103 astfel \u0219i riscul ca rom\u00e2nii s\u0103-\u0219i piard\u0103 locurile de munc\u0103, iar dac\u0103 au luat credite \u00een euro, deprecierea monedei na\u021bionale va \u00eensemna \u00eenc\u0103 un motiv ca rata la banc\u0103 s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n

Aten\u021bie, nici dac\u0103 lucrezi la prim\u0103rie sau \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt nu va fi bine, pentru c\u0103 dac\u0103 sectorul privat pic\u0103 \u00een cap, nu vom mai avea pe cine impozita. La un moment dat, capacitatea contributiv\u0103 de evapor\u0103. Firmele \u00eenchid sau \u00ee\u0219i restr\u00e2ng activitatea, opereaz\u0103 optimiz\u0103ri fiscale \u0219i vor merge din ce \u00een ce mai r\u0103u. Dac\u0103 acum avem 5 milioane de angaja\u021bi, din ace\u0219tia doar 3,5 milioane lucreaz\u0103 \u00een sectorul privat. Iar ace\u0219ti contribuabili pe net trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 \u00een c\u00e2rc\u0103 o popula\u021bie de 19 milioane. Dup\u0103 principiul acelei pove\u0219ti a paiului care rupe \u0219ira spin\u0103rii m\u0103garului, la un moment dat, ad\u0103ug\u00e2nd greut\u0103\u021bi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 tot vom ajunge \u00eentr-o criz\u0103. Iar spirala descendent\u0103 e foarte greu de oprit. Anii de cre\u0219tere economic\u0103 se vor anula \u0219i investitorii care s-au fript cu Rom\u00e2nia ne vor aduce \u00eentr-o zon\u0103 de ciuma\u021bi. Va fi nevoie de mul\u021bi ani pentru a rec\u00e2\u0219tiga \u00eencrederea pierdut\u0103 \u0219i a ne schimba reputa\u021bia de \u021bar\u0103 nesigur\u0103\u201d, a articulat profesorul de economie.<\/p>\n

Un alt exemplu des-invocat \u00een acest sens este Grecia, care, pentru c\u0103 nu a operat acelea\u0219i tipuri de reforme \u201ecu bisturiul\u201d, a trebuit s\u0103 taie \u201ecu securea\u201d. \u201eGrecia are ni\u0219te ani pierdu\u021bi, iar noi, pentru c\u0103 am refuzat s\u0103 facem reforme \u00een anii \u201990, am pierdut un deceniu pentru totdeauna. Iar dac\u0103 tr\u0103ie\u0219ti pe datorie, nu po\u021bi s\u0103 faci pe suveranul c\u00e2nd umbli cu basca \u00een m\u00e2n\u0103 s\u0103 ceri \u00eemprumuturi. Suveranitatea Rom\u00e2niei este mult diminuat\u0103 \u00een momentul \u00een care suntem pe deficit de 6% din PIB, redus de la 9%\u201d, a explicat Nechita.<\/p>\n

C\u00e2t despre perspectiva unei interven\u021bii brutale ale Fondului Monetar Interna\u021bional, care ar instaura un acord de tip \u201estand-by\u201d pentru a-\u0219i proteja propriile investi\u021bii \u00een statul rom\u00e2n \u0219i a recupera contabilicesc decalajele, \u00een cele din urm\u0103 ar scoate \u0219i mai mult din perspectiv\u0103 orice tip de negociere care s\u0103 \u021bin\u0103 cont de bunul curs al nivelului de trai \u2013 \u00eentocmai, de fapt, ca \u00een scenariul solipsist \u00eenaintat de social-democra\u021bi potrivit c\u0103rora m\u0103surile de reglare macroeconomic\u0103 fac bine doar macroeconomiei \u0219i at\u00e2t. \u201eSigur, acum, la ce clas\u0103 politic\u0103 hr\u0103p\u0103rea\u021b\u0103 avem, ne putem g\u00e2ndi la anumi\u021bi domnitori fanario\u021bi care au avut grij\u0103 mai mare de popor dec\u00e2t a avut Constantin Br\u00e2ncoveanu, de exemplu, care e sanctificat. \u0218colile din \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne, de exemplu, au fost f\u0103cute de fanario\u021bi. E posibil ca, oric\u00e2t de dur va fi tratamentul FMI<\/a>, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ne vor placa, ne va face injec\u021bia \u0219i ne va fi mai bine \u00een cele din urm\u0103. Dar \u00eengrijorarea mea este c\u0103 reformele f\u0103cute de etati\u0219tii de la FMI nu vor fi orientate c\u0103tre cre\u0219tere economic\u0103, ci m\u0103suri orientate ca ace\u0219tia s\u0103-\u0219i securizeze eventualele \u00eemprumuturi, care s\u0103 ofere efecte pentru cei doi ani de zile \u00een viitor \u0219i nu neap\u0103rat pentru ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe termen lung. Vor omor\u00ee cota unic\u0103, vor veni cu tot felul de modele de impozitare progresiv\u0103 care va descuraja investi\u021bia \u00een capital uman \u0219i va \u00eempinge oamenii s\u0103 caute c\u0103i \u0219i mai \u00eentortocheate de a face evaziune fiscal\u0103.\u201d<\/p>\n

\u201eRelaxarea\u201d reformelor dup\u0103 o rotativ\u0103 guvernamental\u0103 oferit\u0103 unui PSD auto-interesat va duce c\u0103tre o stagnare a sc\u0103derii deficitului, o posibil\u0103 retrogradare, dar \u0219i c\u0103tre alegeri parlamentare \u00een 2028 favorabile partidelor extremiste<\/p>\n

Cu c\u00e2t ne vom dovedi mai iresponsabili cu finan\u021bele publice, cu acea contabilitate la nivel \u00eenalt pe care nu o vedem direct \u00een via\u021ba de zi cu zi dac\u0103 nu ne arde la portofel, cu at\u00e2t, de fapt, mai devreme dec\u00e2t mai t\u00e2rziu, practic, \u00eentreaga noastr\u0103 existen\u021b\u0103 economic\u0103 \u00een societate va fi dat\u0103 peste cap de urm\u0103toarele alegeri parlamentare care ar putea face loc majorit\u0103\u021bii extremiste. Cu toate c\u0103 strategia-cheie a unor partide precum AUR, SOS, POT a fost una de absen\u021b\u0103 de facto din discursul public \u0219i \u201ea\u021b\u00e2\u021bare\u201d din culise a nemul\u021bumirilor populare pe re\u021belele sociale sau prin voturi de \u201econtr\u0103\u201d \u00een Parlament, c\u0103derea economiei \u021b\u0103rii \u00een dizgra\u021bie c\u00e2nd vine vorba de rela\u021bia cu investitorii str\u0103ini ne va duce la un reviriment \u0219i mai pronun\u021bat al acestor partide \u00een urm\u0103toarea campanie electoral\u0103.<\/p>\n

Atunci, categorii profesionale din centru economiei precum fermierii, de pild\u0103, se vor vedea \u00een pozi\u021bia \u00een care vor pierde fonduri europene dup\u0103 posibile proceduri de infringement fa\u021b\u0103 de angajamentele luate \u00een fa\u021ba Bruxelles-ului. \u201eProiecte de investi\u021bii, autostr\u0103zi, renovarea de gr\u0103dini\u021be, to\u021bi ace\u0219ti bani se opresc. Inclusiv bani pentru agricultori, pentru fermieri. Oricine care lucreaz\u0103 la o firm\u0103 care export\u0103, orice angajat de la o prim\u0103rie care are contracte cu UE, orice firm\u0103 contractat\u0103 de institu\u021bii publice pentru a pune \u00een practic\u0103 proiecte europene, to\u021bi vor suporta consecin\u021bele\u201d, a ad\u0103ugat Nechita.<\/p>\n

E deosebit de greu, din micile enclave sociale \u00een care ne \u201esc\u0103ld\u0103m\u201d s\u0103 vedem zi de zi implica\u021biile deciziilor noastre politice la nivelul \u00eentregii societ\u0103\u021bi. \u00cens\u0103 cu c\u00e2t suntem mai conecta\u021bi la fiecare informa\u021bie care vine \u00eenspre noi, fie din pres\u0103, fie \u0219i cu at\u00e2t mai mult din re\u021belele sociale, cu at\u00e2t mai mult avem fa\u021b\u0103 de noi \u00een\u0219ine responsabilitatea de a discerne aceste efecte \u00een lan\u021b. E cu at\u00e2t mai greu s\u0103 vorbim despre \u201esolidaritate social\u0103\u201d, \u00eentr-o \u021bar\u0103 \u00een care sim\u021bim zi de zi c\u0103 grupuri de deciden\u021bi cu mult deasupra nivelului nostru economic iau decizii politice \u00een strictul interes propriu (a se vedea aici lunga poveste a pensiilor magistra\u021bilor). \u00cens\u0103 leg\u0103tura direct\u0103 dintre deficitul bugetar \u0219i viitorul economic al \u021b\u0103rii at\u00e2rn\u0103 mai ales, \u00een cele din urm\u0103, \u00een capacitatea fiec\u0103ruia dintre noi de a o \u00een\u021belege prin aceste filtre pe termen mediu \u0219i mai ales pe termen lung. Dac\u0103 scuzele \u0219i acuzele transparente motivate politic ale deciden\u021bilor care nu sunt capabili s\u0103 \u00ee\u0219i asume propriile lor e\u0219ecuri sau strategii de culise au devenit deja transparente pentru agen\u021bii de evaluare obiective, la nivel interna\u021bional, pot deveni \u00eentocmai \u0219i pentru noi \u0219i ne pot informa corect \u00een urm\u0103toarele luni \u0219i ani.<\/p>\n

\u021ai-a pl\u0103cut articolul?<\/p>\n

Vrem s\u0103 producem mai multe, \u00eens\u0103 avem nevoie de sus\u021binerea ta. Orice dona\u021bie conteaz\u0103 pentru jurnalismul independent <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Pe 10 martie 2026 a fost publicat\u0103 \u00een transparen\u021b\u0103 Legea Bugetului pentru anul \u00een curs, \u00een fiecare an…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":13352,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[39745,1126,32,33,31,2105,36,37,39746,27,34,35,27769,39652,25,39747,12481,39748,6718,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-132142","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-agentii-rating","9":"tag-analiza","10":"tag-breaking-news","11":"tag-breakingnews","12":"tag-cele-mai-populare-subiecte","13":"tag-deficit-bugetar","14":"tag-featured-news","15":"tag-featurednews","16":"tag-fitch-ratings","17":"tag-headlines","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-macroeconomie","21":"tag-moody-s","22":"tag-news","23":"tag-propaganda-electorala","24":"tag-psd-aur","25":"tag-psd-guvernare","26":"tag-recesiune","27":"tag-ro","28":"tag-romana","29":"tag-romania","30":"tag-romanian","31":"tag-stiri","32":"tag-titluri","33":"tag-top-stories","34":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"","error":"Validation failed: Text character limit of 500 exceeded"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/132142","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=132142"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/132142\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/13352"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=132142"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=132142"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=132142"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}