![\"Autocarul](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/1773226150_283_index.jpeg\")
<\/p>\nRiscuri crescute de producere a unor atentate teroriste \u00een Europa, pe fondul declan\u0219\u0103rii interven\u021biei SUA \u0219i Israelului \u00een Iran. Celule teroriste iraniene, aflate \u00een a\u0219teptare de ani de zile \u0219i finan\u021bate \u0219i instruite de Teheran prin re\u021bele construite sistematic \u00eenc\u0103 din anii \u201980, pot fi activate oric\u00e2nd ca instrument de represalii.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Autocarul care transporta turi\u0219ti israelieni, detonat la Burgas. FOTO: AFP\/Getty Images<\/p>\n
Pentru a \u00een\u021belege dimensiunea actual\u0103 a acestei amenin\u021b\u0103ri, e necesar un pas \u00eenapoi \u00een istorie. Randall D. Law, \u00een lucrarea Istoria terorismului, reconstituie mecanismul prin care Iranul a transformat Hezbollah \u00eentr-un instrument al politicii sale externe violente. \u00cencep\u00e2nd cu 1982, Teheranul a furnizat bani, arme \u0219i consilieri militari grup\u0103rii \u0219iite libaneze, urm\u0103rind at\u00e2t declan\u0219area unei revolu\u021bii \u0219iite \u00een Liban, c\u00e2t \u0219i exportul propriilor extremi\u0219ti radicali dincolo de grani\u021be. Rezultatul, noteaz\u0103 Law, a fost practic un stat \u00een stat, posibil din pricina haosului \u0219i lipsurilor produse de r\u0103zboiul civil libanez.<\/p>\n
Arhitectul opera\u021bional al acestei campanii a fost Imad Mughniyeh, \u0219eful securit\u0103\u021bii Hezbollah \u0219i principalul punct de contact dintre organiza\u021bie \u0219i serviciile iraniene, p\u00e2n\u0103 la moartea sa \u00een 2008. Law documenteaz\u0103 modul \u00een care, sub conducerea sa, Hezbollah a perfec\u021bionat dou\u0103 tactici care aveau s\u0103 redefineasc\u0103 terorismul modern: r\u0103pirile \u0219i atentatele sinuciga\u0219e. \u00cen anii ’80, atacuri coordonate au vizat ambasade occidentale \u0219i caz\u0103rmi militare din Beirut \u2014 \u00een octombrie 1983, atacurile simultane cu ma\u0219ini-capcan\u0103 asupra caz\u0103rmilor americane \u0219i franceze au ucis 241 de solda\u021bi ai US Marines \u0219i 58 de para\u0219uti\u0219ti francezi, for\u021b\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 retragerea trupelor occidentale din Liban.<\/p>\n
Campania nu s-a oprit la grani\u021bele Orientului Mijlociu. Potrivit lui Law, \u00een anii ’90 Mughniyeh a orchestrat un atentat cu ma\u0219in\u0103-capcan\u0103 la ambasada israelian\u0103 din Buenos Aires, \u00een 1992, soldat cu 29 de mor\u021bi, iar doi ani mai t\u00e2rziu un atac similar a distrus un centru evreiesc din acela\u0219i ora\u0219, ucig\u00e2nd 85 de persoane. Anchetatorii saudi\u021bi l-au b\u0103nuit, de asemenea, de implicare \u00een atacul asupra complexului Khobar Towers din Arabia Saudit\u0103, \u00een 1996, \u00een care \u0219i-au pierdut via\u021ba 19 militari americani.<\/p>\n
\t\t\tDoi vectori de risc: lupii singuratici \u0219i celulele mici<\/p>\n
Hari Bucur-Marcu, analist de securitate, atrage aten\u021bia c\u0103 pericolul nu vine exclusiv din atacuri directe, ci dintr-un ecosistem mai complex de actori care pot fi activa\u021bi \u00een func\u021bie de evolu\u021biile geopolitice.<\/p>\n
\u201eIranul este un regim care sponsorizeaz\u0103 terorismul interna\u021bional, mai ales \u00een zona Orientului Mijlociu, dar nu numai. Exist\u0103 structuri \u0219i re\u021bele care pot ac\u021biona \u0219i \u00een America sau \u00een Europa. Nu vorbim doar despre cet\u0103\u021beni iranieni implica\u021bi direct, ci \u0219i despre organiza\u021bii pe care regimul de la Teheran le sprijin\u0103. Unele dintre aceste organiza\u021bii sunt recunoscute de comunitatea interna\u021bional\u0103 drept organiza\u021bii teroriste. Regimul \u0219iit din Iran exercit\u0103 un control semnificativ asupra unor astfel de grup\u0103ri, iar \u00een anumite momente le poate activa pentru a lovi obiective sensibile, care au importan\u021b\u0103 pentru arhitectura de securitate regional\u0103 sau interna\u021bional\u0103”, a explicat Hari Bucur-Marcu.\u00a0\u00a0<\/p>\n
Europol distinge \u00een analizele sale \u00eentre radicalizarea intern\u0103 a unor actori izola\u021bi \u0219i ac\u021biunile coordonate ale celulelor mici. \u00centrebat care dintre aceste tipologii este mai greu de gestionat, Bucur-Marcu refuz\u0103 o ierarhie simpl\u0103 \u0219i propune un cadru analitic mai nuan\u021bat.<\/p>\n
\u201e\u00cen analiza de securitate, riscul se calculeaz\u0103 prin raportul dintre amenin\u021bare \u0219i vulnerabilitate. Dac\u0103 amenin\u021barea este mare, dar vulnerabilitatea sistemului este mic\u0103, riscul poate fi controlat. Dac\u0103 vulnerabilitatea este mare, chiar \u0219i o amenin\u021bare relativ redus\u0103 poate genera un risc semnificativ. De aceea, evalu\u0103rile se fac lu\u00e2nd \u00een calcul mai mul\u021bi factori: capacitatea unui actor de a produce un atac, tipul de armament posibil utilizat \u2013 fie el conven\u021bional, chimic, biologic sau de alt\u0103 natur\u0103 \u2013 \u0219i vulnerabilit\u0103\u021bile existente \u00een sistemul de securitate”, a afirmat expertul \u00een securitate.<\/p>\n
\t\t\tIsraelienii au devenit \u021binte pentru terori\u0219ti \u0219i \u00een afara \u021b\u0103rii<\/p>\n
Atentatul produs de\u00a0Hezbollah la Burgas (Bulgaria) \u00een anul 2012, soldat cu moartea a 6 persoane (5 israelieni \u0219i un bulgar) \u0219i r\u0103nirea altor 30\u00a0r\u0103m\u00e2ne un reper \u00een analiza amenin\u021b\u0103rilor teroriste pe teritoriul european. Acesta se \u00eenscrie \u00eentr-un tipar mai vechi, documentat de Law: atacuri asupra unor \u021binte israeliene sau evreie\u0219ti \u00een afara Orientului Mijlociu, executate de celule cu leg\u0103turi dovedite sau b\u0103nuite la Hezbollah \u0219i Iran. Bucur-Marcu consider\u0103 c\u0103 lec\u021bia acelui atac este valabil\u0103 \u0219i ast\u0103zi.<\/p>\n
\u201eStatul rom\u00e2n are obliga\u021bia de a asigura securitatea tuturor persoanelor aflate pe teritoriul s\u0103u, inclusiv a turi\u0219tilor. Atentatul de la Burgas a demonstrat c\u0103 astfel de \u021binte pot fi vizate, iar autorit\u0103\u021bile trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 cont de aceast\u0103 posibilitate. Iranul a avertizat \u00een trecut c\u0103 ar putea reac\u021biona dac\u0103 s-ar confrunta cu o interven\u021bie militar\u0103 direct\u0103, iar \u00eentr-un astfel de scenariu efectele ar putea dep\u0103\u0219i cadrul unui conflict local. Riscul nu trebuie evaluat doar \u00een termeni de arme strategice, ci \u0219i \u00een func\u021bie de capacitatea unor grupuri de a organiza atacuri punctuale \u2013 grup\u0103rile teroriste pot folosi mijloace mult mai simple, dac\u0103 au preg\u0103tirea \u0219i re\u021belele necesare”, a explicat Hari Bucur-Marcu.<\/p>\n
\t\t\tB\u0103sescu: \u201eCelulele aflate \u00een adormire vor fi activate. Categoric”<\/p>\n
\u00centrebat dac\u0103 dup\u0103 izbucnirea r\u0103zboiului din Iran sunt posibile atacuri teroriste \u00een Europa, fostul pre\u0219edinte Traian B\u0103sescu a r\u0103spuns f\u0103r\u0103 ezitare: \u201ecategoric, da”.<\/p>\n
\u201eCategoric, da, acest risc exist\u0103, \u0219i speran\u021ba mea este c\u0103 serviciile de contraspionaj vor fi \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 depisteze din vreme orice tentativ\u0103 de lovituri teroriste pe teritoriul Europei. Dar \u0219i Statele Unite sunt, de asemenea, \u00eentr-o situa\u021bie extrem de dificil\u0103 din acest punct de vedere. Celulele aflate \u00ab\u00een adormire\u00bb pot oric\u00e2nd s\u0103 fie activate, \u0219i nu cred c\u0103 nu vor fi. Deci, cred c\u0103 vor fi activate”, a declarat Traian B\u0103sescu la Digi24.<\/p>\n
\t\t\tCelulele adormite iraniene din Europa ar putea fi activate<\/p>\n
\u00cengrijorarea nu este izolat\u0103. La nivel european, oficiali cu acces la informa\u021bii clasificate transmit acela\u0219i mesaj. Marc Henrichmann, pre\u0219edintele Comisiei parlamentare germane \u00eens\u0103rcinate cu controlul serviciilor secrete, a avertizat c\u0103 celule adormite iraniene din Europa pot comite acte de represalii \u00een urma atacurilor americane \u0219i israeliene \u00een care a fost ucis liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. <\/p>\n
\u201eRegimul iranian a demonstrat \u00een mai multe r\u00e2nduri, \u00een trecut, c\u0103 desf\u0103\u0219oar\u0103 activit\u0103\u021bi teroriste \u00een afara propriilor frontiere”, a declarat Henrichmann ziarului S\u00fcddeutsche Zeitung, citat de Reuters.<\/p>\n
La r\u00e2ndul s\u0103u, Jan op gen Oorth, \u015feful departamentului de comunicare al Europol, a avertizat asupra riscurilor de natur\u0103 terorist\u0103, \u00een contextul conflictului din Iran. <\/p>\n
\u201eRiscurile principale sunt o amenin\u0163are crescut\u0103 de terorism \u015fi extremism violent, cre\u015fterea num\u0103rului de atacuri cibernetice care vizeaz\u0103 infrastructura UE, o cre\u015ftere a schemelor de fraud\u0103 online pe tema conflictului \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea dezinform\u0103rii \u015fi a campaniilor de influen\u0163\u0103\u201d, a transmis oficialul Europol. <\/p>\n
\t\t\tCooperare interna\u021bional\u0103 \u0219i o problem\u0103 de comunicare public\u0103<\/p>\n
Combaterea terorismului se bazeaz\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, pe schimbul de informa\u021bii \u00eentre servicii, monitorizarea persoanelor cu poten\u021bial de radicalizare \u0219i protejarea obiectivelor sensibile. Bucur-Marcu descrie un sistem func\u021bional la nivel tehnic, dar cu o lacun\u0103 semnificativ\u0103 \u00een rela\u021bia cu publicul.<\/p>\n
\u201eCombaterea terorismului se realizeaz\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, prin informare \u0219i schimb de informa\u021bii. Este esen\u021bial\u0103 cooperarea \u00eentre serviciile de informa\u021bii \u0219i \u00eentre institu\u021biile de securitate, at\u00e2t la nivel na\u021bional, c\u00e2t \u0219i interna\u021bional. Exist\u0103 baze de date \u0219i mecanisme prin care sunt identificate persoane care fac parte din organiza\u021bii teroriste sau care ar putea fi radicalizate \u0219i activate la un moment dat. \u00cen mod normal, institu\u021biile statului ar trebui s\u0103 asigure cet\u0103\u021benilor dreptul la o informare corect\u0103, continu\u0103 \u0219i clar\u0103 cu privire la riscurile existente. \u00cen prezent, aceast\u0103 comunicare este insuficient\u0103. La noi se abuzeaz\u0103 uneori de sisteme de alert\u0103 care transmit mesaje greu de \u00een\u021beles pentru popula\u021bie \u2013 f\u0103r\u0103 explica\u021bii clare, astfel de alerte pot genera mai mult\u0103 confuzie dec\u00e2t preven\u021bie”, a afirmat expertul \u00een securitate.<\/p>\n
Concluzia analistului este c\u0103 nicio arhitectur\u0103 de securitate nu poate func\u021biona eficient f\u0103r\u0103 o leg\u0103tur\u0103 solid\u0103 cu cet\u0103\u021benii.<\/p>\n
\u201eEsen\u021bial\u0103 r\u0103m\u00e2ne evaluarea constant\u0103 a riscurilor, cooperarea interna\u021bional\u0103 \u0219i comunicarea corect\u0103 cu popula\u021bia. F\u0103r\u0103 aceste elemente, nici preven\u021bia \u0219i nici reac\u021bia la astfel de amenin\u021b\u0103ri nu pot fi eficiente”, a concluzionat Hari Bucur-Marcu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Riscuri crescute de producere a unor atentate teroriste \u00een Europa, pe fondul declan\u0219\u0103rii interven\u021biei SUA \u0219i Israelului \u00een…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":132380,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[1126,32,33,31,38151,39805,36,37,27,19595,733,34,35,25,41,40,38,39,26,5976,28,29,30],"class_list":{"0":"post-132379","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-titluri","8":"tag-analiza","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-conflict-in-orientul-mijlociu","13":"tag-conflictul-din-orientul-mijlociu","14":"tag-featured-news","15":"tag-featurednews","16":"tag-headlines","17":"tag-hezbollah","18":"tag-iran","19":"tag-latest-news","20":"tag-latestnews","21":"tag-news","22":"tag-ro","23":"tag-romana","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-stiri","27":"tag-terorism","28":"tag-titluri","29":"tag-top-stories","30":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116210156609071151","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/132379","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=132379"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/132379\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/132380"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=132379"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=132379"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=132379"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}