![\"12](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/1773332528_534_index.jpeg\")
<\/p>\nLa 12 martie se n\u0103\u0219tea, \u00een 1878, matematicianul \u015fi astronomul Constantin Popovici. \u00cen aceea\u0219i zi, au murit criticul \u015fi istoricul literar Garabet Ibr\u0103ileanu, \u00een 1936, \u0219i actorul Ovidiu Iuliu Moldovan, \u00een 2008.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
12 martie: Ziua \u00een care a murit actorul rom\u00e2n Ovidiu Iuliu Moldovan FOTO: Arhiv\u0103<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
1838 –\u00a0Apare la Bra\u015fov, Gazeta de Transilvania<\/p>\n
Din ini\u0163iativa \u015fi sub conducerea lui George Bari\u0163iu, apare la Bra\u015fov\u00a0Gazeta de Transilvania, primul ziar politic \u015fi informativ al rom\u00e2nilor din Transilvania, cu rol important \u00een lupta de eliberare na\u0163ional\u0103.<\/p>\n
Ziarul \u015fi-a \u00eencetat activitatea \u00een 1946 din cauza presiunilor comuniste.<\/p>\n
\u00centemeiat de George Bari\u021biu, a ap\u0103rut la Bra\u0219ov, la 12 martie 1838, sub titlul de \u201eGazeta de Transilvania\u201d, cu sediul redac\u021biei \u00een\u00a0Casa Mure\u0219enilor. De la 3 ianuarie 1849 s-a numit \u201eGazeta transilvan\u0103\u201d, iar de la 1 decembrie 1849 \u201eGazeta Transilvaniei\u201d.<\/p>\n
\u00centre 1 ianuarie \u0219i 25 iunie 1838 a avut ca supliment \u201eFoaie literar\u0103\u201d, iar \u00eentre 2 iulie 1838 \u0219i 24 februarie 1865 \u201eFoaie pentru minte, inim\u0103 \u0219i literatur\u0103\u201d- supliment cultural de s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u0219i duminic\u0103.<\/p>\n
Situ\u00e2ndu-se pe pozi\u021bii democratice patriotice \u0219i iluministe, publica\u021bia lui Bari\u021biu a avut un rol important \u00een lupta politic\u0103 a rom\u00e2nilor din Transilvania, solidar\u0103 cu cercurile progresiste din principate, unde era difuzat\u0103 prin libraria lui Iosif Romanov.<\/p>\n
\u00cen timpul\u00a0revolu\u021biei de la 1848\u00a0din Transilvania, a militat pentru egalitatea \u00een drepturi \u00eentre na\u021bionalit\u0103\u021bile din principat, unitatea na\u021bional\u0103 a rom\u00e2nilor de ambele p\u0103r\u021bi ale Carpa\u021bilor, desfiin\u021barea iob\u0103giei \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i Moldova (\u00een Transilvania fusese desfiin\u021bat\u0103 \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului romano-german Iosif al II-lea) etc.<\/p>\n
\t\t\t1878: S-a n\u0103scut matematicianul \u015fi astronomul Constantin Popovici<\/p>\n
Matematicianul \u015fi astronomul Constantin Popovici, membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne s-a n\u0103scut la Ia\u015fi, unde a \u0219i f\u0103cut\u00a0 studiile liceale \u015fi tot aici a \u00eenceput studiile universitare. A predat matematica \u00een mai multe licee din Ia\u015fi, B\u00e2rlad, Br\u0103ila, Tulcea, Turnu Severin, iar ulterior a aplecat, cu o burs\u0103, \u00een Fran\u0163a, unde \u00een 1905 \u015fi-a luat o nou\u0103 licen\u0163\u0103 \u00een matematici. \u00cen 1908 \u015fi-a sus\u0163inut, la Sorbona, teza de doctorat \u201eSur les surfaces integrales communes des equations diff erentielles\u201d (Pe suprafe\u021bele integrale comune ale ecua\u021biilor diferen\u021biale),<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
A fost stagiar la Observatorul Astronomic din Paris \u015fi la cel din Mont-Souris (1910-1911). Revenit \u00een \u0163ar\u0103, a fost profesor la Universitatea din Ia\u015fi (1911-1937) \u015fi la cea din Bucure\u015fti (1937-1940). Dup\u0103 ce a \u00eenfiin\u0163at \u015fi la Ia\u015fi, la Copou, un Observator Astronomic (1913), a condus, \u00eentre 1937-1943, Observatorul Astronomic din Bucure\u015fti. <\/p>\n
\u00cen matematic\u0103, a fundamentat o teorie general\u0103 a ecua\u0163iilor func\u0163ionale, iar \u00een domeniul astronomiei \u015fi al mecanicii cere\u015fti a studiat presiunea luminii asupra mi\u015fc\u0103rii planetelor, distribu\u0163ia pulberii cosmice \u00een jurul stelelor, formarea cozilor cometelor etc., potrivit Agerpres.<\/p>\n
A murit la 26 noiembrie 1956, dup\u0103 o lung\u0103 activitate didactic\u0103 \u0219i academic\u0103.<\/p>\n
\t\t\t1914:\u00a0Prima expozi\u021bie a lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i la\u00a0New York<\/p>\n
Constantin Br\u00e2ncu\u0219i a avut prima expozi\u021bie \u00een SUA, \u00een anul 1914, la Photo Secession Gallery din New York. Colec\u021bionarul american\u00a0John Quin a achizi\u021bionat mai multe sculpturi realizate de marele Br\u00e2ncu\u0219i. \u00a0<\/p>\n
Tot \u00een acela\u0219i an, ministrul rom\u00e2n de interne a refuzat proiectul privind monumentul lui Spiru Haret<\/a>, care fusese comandat cu un an \u00eenainte. Lucrarea, care a r\u0103mas \u00een atelierul s\u0103u, a fost denumit\u0103 \u201eF\u00e2nt\u00e2na lui Narcis\u201d.\u00a0<\/p>\n Personalitate de seam\u0103 a artei moderne, membru titular post-mortem al Academiei Rom\u00e2ne, Constantin Br\u00e2ncu\u015fi a oglindit \u00een operele sale iubirea. Iubirea pentru frumos, pentru via\u0163\u0103, pentru femeie, iar prin celebra sa sculptur\u0103 Coloana Infinitului, Br\u00e2ncu\u015fi a creat o punte cu Raiul.<\/p>\n A murit pe 16 martie 1957 la Paris. Cu pu\u0163in timp \u00eenainte, Br\u00e2ncu\u015fi, care era sl\u0103bit din cauza suferin\u0163ei, l-a chemat la el pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodox\u0103, pentru a se spovedi \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi, dup\u0103 care \u00eei m\u0103rturise\u015fte:\u00a0\u201eMor cu inima trist\u0103 pentru c\u0103 nu m\u0103 pot \u00eentoarce \u00een \u0163ara mea\u201d. <\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n La 16 martie 1957, la ora dou\u0103 diminea\u0163a, Constantin Br\u00e2ncu\u015fi s-a stins din via\u0163\u0103, iar trei zile mai t\u00e2rziu a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la cimitirul Montparnasse din Paris.<\/p>\n \t\t\t1918 –\u00a0Bolsevicii muta capitala Rusiei la Moscova , dup\u0103 ce Sankt Petersburg a de\u021binut acest statut timp de 215 ani<\/p>\n \t\t\t1936: A murit criticul \u015fi istoricul literar Garabet Ibr\u0103ileanu<\/p>\n Scriitorul, pedagogul \u0219i istoricul literar Garabet\u00a0Ibr\u0103ileanu s-a n\u0103scut pe\u00a0n\u0103scut la 23 mai 1871\u00a0la T\u00e2rgu Frumos, jude\u0163ul Ia\u015fi.<\/p>\n Membru post-mortem al Academiei Rom\u00e2ne, acesta este considerat unul dintre cei mai mari critici literari pe care i-a avut literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i una dintre cele mai influente personalit\u0103\u021bi din literatura rom\u00e2n\u0103 a primelor decenii din secolul al XX-lea.\u00a0 Mul\u0163i dintre cei care l-au cunoscut l-au descris drept \u201eun extravagant\u201d, un \u201eintelectual ciudat\u201d<\/a>.\u00a0<\/p>\n \u00cen perioada studiilor universitare, Garabet Ibr\u0103ileanu a colaborat cu articole politice \u015fi de critic\u0103 literar\u0103 la diverse reviste \u015fi ziare ale timpului: \u201eLumea nou\u0103” – organ al Partidului Social-Democrat (1894, ca redactor), \u201eMunca”, \u201eCritica social\u0103” (1892), \u201eEvenimentul literar” (1893-1894) din Ia\u015fi, \u201eNoua revist\u0103 rom\u00e2n\u0103” din Bucure\u015fti, \u201eCurentul nou” din Gala\u0163i.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Garabet Ibr\u0103ileanu FOTO: Muzeul Literaturii Ia\u015fi<\/p>\n \u00cen martie 1906, a fondat la Ia\u015fi, \u00eempreun\u0103 cu Constantin Stere \u015fi Paul Bujor, revista \u201eVia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103”, de care va fi legat toat\u0103 via\u0163a, mai \u00eent\u00e2i ca simplu redactor, apoi ca un \u201espiritus rector”, fiind ideologul poporanismului literar, pled\u00e2nd pentru specificul na\u0163ional \u00een literatur\u0103, potrivit Agerpres. A r\u0103mas la conducerea revistei \u015fi a cenaclului acesteia p\u00e2n\u0103 \u00een 1933.<\/p>\n \u00cen domeniul criticii literare, s-a afirmat cu \u201eSpiritul critic \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103” – debutul s\u0103u editorial (1909). Lucrarea este o analiz\u0103 a literaturii din perioada 1840-1880, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 eviden\u0163ieze tr\u0103s\u0103turile celor mai originale opere. Ulterior, criticul avea s\u0103 elaboreze \u201eteoria selec\u0163iei”, potrivit c\u0103reia ar exista leg\u0103turi \u00eentre contextul social \u015fi subiectivismul artistic. Au urmat alte volume precum: „Scriitori \u015fi curente” (1909), „Note \u015fi impresii” (1920), „Dup\u0103 r\u0103zboi. Cultur\u0103 \u015fi literatur\u0103” (1921), „Scriitori rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini” (1926), „Studii literare” (1930), c\u0103rora li se adaug\u0103 \u015fi eseurile – „Literatura \u015fi societatea” \u015fi „Crea\u0163ie \u015fi analiz\u0103”.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n \u00cen 1933 \u00eei apare, la Bucure\u015fti, romanul \u201eAdela. Fragment din jurnalul lui Emil Codrescu (iulie – august 189…)”. Cartea este scris\u0103 sub forma unui jurnal intim \u0163inut de protagonistul Emil Codrescu. Pe l\u00e2ng\u0103 prezentarea tr\u0103irilor personajului principal, cartea cuprinde descrieri ale unor mirifice peisaje din jude\u0163ul Neam\u0163. <\/p>\n Garabet Ibr\u0103ileanu a devenit, la 28 octombrie 1948, membru post-mortem al Academiei Rom\u00e2ne. A murit la 12 martie 1936, la Bucure\u015fti, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat la Cimitirul \u201eEternitatea” din Ia\u015fi.\u00a0 \u00a0<\/p>\n \t\t\t1940 – Uniunea Sovietic\u0103 a impus Finlandei tratatul de la Moscova, prin care aceasta a fost obligat\u0103 s\u0103 cedeze sovieticilor Istmul Karelia<\/p>\n Conform tratatului Finlanda a fost obligat\u0103 s\u0103 cedeze o parte din Karelia \u015fi al doilea ora\u015f ca m\u0103rime al \u0163\u0103rii, Viipuri, o bun\u0103 parte a teritoriului cel mai bine industrializat al \u0163\u0103rii, ca \u015fi zone pe care \u00eenc\u0103 le mai controla armata finlandez\u0103, \u00een total aproximativ 10% din teritoriul Finlandei antebelice. Aproximativ 422.000 de karelieni, 12% din popula\u0163ia Finlandei, \u015fi-au pierdut c\u0103minele.<\/p>\n Armata \u015fi civilii din zon\u0103 au fost evacua\u0163i \u00een grab\u0103 \u00een conformitate cu termenii acordului, \u015fi doar c\u00ee\u0163iva civili au ales s\u0103 devin\u0103 cet\u0103\u0163eni sovietici. Finlanda a fost nevoit\u0103 de asemenea s\u0103 cedeze o parte a raionului Salla, Peninsula Kalastajansaarento din Marea Baren\u0163 \u015fi patru insule din Golful Finic.<\/p>\n Peninsula Hanko a fost concesionat\u0103 pentru 30 de ani Uniunii Sovietice pentru construirea unei baze militare.<\/p>\n Ru\u015fii au returnat ora\u015ful Petsamo cucerit \u00een timpul r\u0103zboiului. Privit \u00een ansamblu, condi\u0163iile tratatului de pace au fost dure pentru finlandezi. Ru\u015fii c\u0103p\u0103taser\u0103 ora\u015ful V\u00eeborg \u00een plus fa\u0163a de cererile lor de dinaintea r\u0103zboiului.<\/p>\n \t\t\t1945: A murit Anna Frank, autoarea celebrului jurnal, Jurnalul Annei Frank, \u00een care a descris istoria familiei sale \u00een timpul ocupa\u0163iei naziste \u00een Olanda<\/p>\n \t\t\t FOTO: Arhiv\u0103 <\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Annelies Marie \u201eAnne\u201d Frank (n. 12 iunie 1929, Frankfurt am Main, d. martie 1945, Bergen-Belsen, Germania) a fost o fat\u0103 evreic\u0103 german\u0103, care \u0219i-a pierdut cet\u0103\u021benia german\u0103 \u00een exilul olandez, \u0219i care a c\u0103zut victim\u0103 genocidului nazist din al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n Este cunoscut\u0103 datorit\u0103 jurnalului pe care l-a \u021binut \u00een ascunz\u0103toarea din Amsterdam, \u00eenainte de a fi arestat\u0103.<\/p>\n Jurnalul, publicat dup\u0103 r\u0103zboi de c\u0103tre tat\u0103l ei, care supravie\u021buise, este considerat un document istoric al holocaustului, autoarea devenind o figur\u0103-simbol a victimelor nazi\u0219tilor.<\/p>\n \t\t\t1946: S-a n\u0103scut Liza Minnelli<\/p>\n Actri\u021b\u0103, c\u00e2nt\u0103rea\u021b\u0103 \u0219i dansatoare american\u0103, Liza Minnelli – fiica actri\u021bei Judy Garland \u0219i a regizorului Vincente Minnelli – s-a n\u0103scut \u00een Los Angeles, California.<\/p>\n \t\t\t Liza Minnelli – 1972. FOTO captur\u0103 video Cabaret<\/p>\n \t\t\t <\/a><\/p>\n A devenit vedet\u0103 de talie mondial\u0103 gra\u021bie rolului Sally Bowles din filmul \u201eCabaret\u201c, din 1972, care i-a adus premiul Oscar. Filmele care au urmat dup\u0103 \u201eCabaret\u201c nu au avut acela\u0219i succes, \u00eens\u0103 Minnelli a r\u0103mas una dintre cel bine v\u00e2ndute personalit\u0103\u0163i ale industriei de divertisment. Personajul Sally Bowles, din \u201eCabaret\u201d a r\u0103mas un punct de reper pentru Liza Minnelli. A adoptat ulterior machiajul excentric aplicat \u00een zona ochilor, p\u0103rul scurt \u015fi paietele, care i-au creat o imagine inconfundabil\u0103.<\/p>\n A supravie\u0163uit celor trei sarcini pierdute \u015fi depeden\u0163ei de alcool<\/a>, dar \u00een ultimii ani a avut probleme grave de s\u0103n\u0103tate. Anul acesta, \u201eRegina Broadway-ului\u201d \u00eempline\u0219te 79 de ani.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n 1950: S-a n\u0103scut solistul de muzic\u0103 u\u015foar\u0103 George Nicolescu<\/p>\n George Nicolescu s-a n\u0103scut la Ploie\u0219ti, dar \u0219i-a f\u0103cut studiile \u00een Capital\u0103 \u0219i \u00een Cluj. A urmat \u0218coala din Bucure\u0219ti pentru pacien\u021bii cu ambliopie, apoi gimnaziul \u0219i liceul la \u0218coala Pentru Orbi din Cluj. A debutat \u00een lumea muzicii \u00een 1970, c\u00e2nd a ob\u021binut premiul \u00eent\u00e2i la festivalul \u201eTinere\u021be pe portativ\u201d, iar \u00een 1973 a lansat primul s\u0103u \u0219lag\u0103r, \u201eEternitate\u201d.<\/p>\n A activat \u00een Cenaclul Flac\u0103ra, unde a avut un succes important cu melodiile \u201eFoaie verde, spic de p\u00e2ine\u201d, \u201eOrdinea de zi\u201d, \u201eEternitate\u201d \u0219i alte melodii.\u00a0<\/p>\n \u00cen 2002 a revenit \u00een topuri, printr-o colaborare cu trupa Unu\u2019 cu single-ul \u201eC\u00e2ntec pentru s\u0103n\u0103tatea ierbii\u201d. De asemenea, el a c\u00e2ntat cu Jorge melodia \u201e\u00cendr\u0103gostit\u201d.<\/p>\n Cantautorul George Nicolescu a murit la v\u00e2rsta de 74 de ani, pe 26 martie 2024.<\/p>\n \t\t\t1965: A murit George C\u0103linescu, personalitate a culturii rom\u00e2ne\u015fti<\/p>\n Publicist, prozator \u015fi poet, traduc\u0103tor \u015fi dramaturg, membru titular activ al Academiei Rom\u00e2ne, George C\u0103linescu s-a n\u0103scut pe 19 iunie 1899, \u00een Bucure\u0219ti.\u00a0Printre lucrurile mai pu\u021bin \u0219tiute despre George C\u0103linescu<\/a> este c\u0103 se temea de ziua de vineri \u015fi la maturitate nu ie\u015fea din cas\u0103 \u00een aceast\u0103 zi. Prozatorul nu p\u0103r\u0103sea niciodat\u0103 Bucure\u015ftiul f\u0103r\u0103 so\u0163ie.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n George C\u0103linescu, personalitate marcant\u0103 a culturii rom\u00e2ne Foto: Arhiv\u0103<\/p>\n C\u00e2t timp a lucrat la Istoria literaturii rom\u00e2ne, C\u0103linescu s-a izolat complet. \u201eSe \u00eenchide \u00een cas\u0103 cu s\u0103pt\u0103m\u00e2nile c\u00e2nd e s\u0103 redacteze; atunci \u00ee\u015fi ascunde domiciliul sau \u00ee\u015fi d\u0103 adrese fictive, terorizat la g\u00e2ndul c\u0103 ar putea fi \u00eentrerupt de la lucru\u201d, scrie Lucian Nasta \u00een \u201eIntimitatea amfiteatrelor<\/a>\u201d.<\/p>\n Debutul s\u0103u editorial \u00eel reprezint\u0103 monografia \u201eVia\u0163a lui Mihai Eminescu” (1932), lucrare care atrage aten\u0163ia, \u00eentre al\u0163ii, \u015fi a lui Garabet Ibr\u0103ileanu, impun\u00e2ndu-l ca pe un nume \u00een r\u00e2ndul exege\u0163ilor eminescologi. Seria monografiilor continu\u0103 cu \u201eOpera lui Mihai Eminescu” (\u00een cinci volume, 1934-1936), \u201eVia\u0163a lui Ion Creang\u0103” (1938), \u201eNicolae Filimon” (1959) \u015fi \u201eGr. M. Alexandrescu” (1962). C\u00e2teva dintre aceste studii preced opera sa fundamental\u0103, monumentala lucrare \u201eIstoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent” (1941).<\/p>\n Criticul \u015fi istoricul literar George C\u0103linescu se dovede\u015fte a fi \u015fi un talentat romancier prin \u201eCartea nun\u0163ii” (1933), \u201eEnigma Otiliei” (1938), \u201eBietul Ioanide” (1953) \u015fi \u201eScrinul negru” (1960). Dramaturgia lui C\u0103linescu este ilustrat\u0103 de piese ca \u201e\u015eun sau Calea neturburat\u0103. Mit mongol” (1943) sau de cele reunite \u00een volumul de \u201eTeatru” (1965), potrivit Agerpres. <\/p>\n A fost membru titular activ al Academiei Rom\u00e2ne, ales la 29 mai 1948.\u00a0<\/p>\n George C\u0103linescu a murit la 12 martie 1965, la Bucure\u015fti.\u00a0 \u00a0<\/p>\n \t\t\t1966: A murit pictorul Victor Brauner\u00a0<\/p>\n N\u0103scut la 15 iunie 1903, la Piatra Neam\u021b, Victor Brauner a urmat \u0218coala de Arte Frumoase din Capital\u0103 \u0219i Academia Liber\u0103 de Pictur\u0103 a lui Horia Igiro\u0219anu. La 26 septembrie 1924 a avut loc prima expozi\u021bie a sa, la Bucure\u0219ti, la \u201eGaleriile Mozart\u201d.\u00a0<\/p>\n \t\t\t Brauner a pictat \u00een 1931 \u201eAutoportretul\u201d. Foto: Arhiv\u0103<\/p>\n \u00cen aceea\u0219i perioad\u0103, Brauner \u00eel cunoa\u0219te pe Ilarie Voronca, fost poet evreu, cu care va pune bazele revistei \u201e75 HP\u201d, care a ap\u0103rut \u00eentr-un singur num\u0103r.\u00a0<\/p>\n Un an mai t\u00e2rziu, pictorul pleac\u0103 la Paris, iar revenirea sa \u00een \u021bar\u0103 are loc \u00een anul 1927. Ulterior, \u00een 1930, decide s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een capitala Fran\u021bei, unde \u00eel \u00eent\u00e2lne\u0219te pe Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, care-l introduce \u00een lumea artei fotografice.\u00a0<\/p>\n Victor Brauner este cunoscut \u00een \u201ebreasla\u201c suprareali\u0219tilor mai ales pentru picturile sale <\/a>create ca adev\u0103rate premoni\u021bii. \u00cen 1931, el picteaz\u0103 \u201eAutoportret\u201c \u2013 o imagine tulbur\u0103toare, cu un ochi f\u0103r\u0103 globul ocular. Momentul premoni\u021biei se adevere\u0219te \u00eentr-o sear\u0103 din august 1938.\u00a0Dup\u0103 ce s-au adunat \u00een locuin\u021ba pictorului spaniol\u00a0Oscar Dominguez, care \u00eel \u021binea \u00een chirie o perioad\u0103 pe Esteban Frances, \u00een aer se simte deja o tensiune. Discu\u021biile \u00eencep s\u0103 fie din ce \u00een ce mai aprinse, mai sonore, cuvintele de pe buza paharelor de alcool \u00eencep s\u0103 se pronun\u021be, iar conflictul culmineaz\u0103 cu o \u00eenc\u0103ierare agresiv\u0103 dintre cele dou\u0103 gazde, Dominguez \u0219i Frances.\u00a0<\/p>\n Pictorul \u00eencearc\u0103 s\u0103 aplaneze conflictul, \u00eens\u0103, din neaten\u021bie, ciobul unui pahar ajunge s\u0103-l r\u0103neasc\u0103 at\u00e2t de grav, \u00eenc\u00e2t produce orbirea complet\u0103 a v\u0103zului la ochiul st\u00e2ng.\u00a0<\/p>\n \t\t\t\u00a01990: A fost adoptat\u0103\u00a0Proclama\u021bia de la Timi\u0219oara<\/p>\n Cu doar o zi \u00eenainte ca Proclama\u021bia de la Timi\u0219oara s\u0103 fie adoptat\u0103 a avut loc \u00een Pia\u021ba Operei, actuala Pia\u021ba Victoriei, Marea Adunare Popular\u0103. La data de 11 martie 1990, scriitorul George \u0218erban a citit din balconul Operei, \u00een fa\u021ba a peste 10.000 de timi\u0219oreni, cel mai puternic anticomunist din Rom\u00e2nia.\u00a0<\/p>\n \t\t\t <\/a><\/p>\n![\"Garabet](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/1773332528_315_index.jpeg\")
<\/p>\n![\"FOTO:](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/1773332529_805_index.jpeg\")
<\/p>\n![\"Liza](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/1773332529_300_index.jpeg\")
<\/p>\n
\n 4 martie: Are loc cutremurul devastator din 1977, \u00een urma c\u0103ruia peste 1.500 de persoane \u0219i-au pierdut via\u021ba<\/p>\n![\"George](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/1773332529_193_index.jpeg\")
<\/p>\n![\"Brauner](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/1773332529_488_index.jpeg\")
<\/p>\n
\n 5 martie, ziua \u00een care au avut loc ultimele alegeri libere ce au deschis drumul regimului lui Hitler<\/p>\n